3,317 matches
-
rămână de nebănuit. Bineînțeles că, dacă examinăm tema după eveniment, este posibil să găsim ceva: este ceea ce numim previziune a posteriori. E prea simplu! Cred că, de fapt, accidentul există și el În raport cu tema natală. Adesea, nu este decât Întâlnirea Întâmplătoare dintre o persoană sau un grup de persoane și un anumit loc și un moment dat. Iată ce spune Ptolemeu: „Oamenilor li se Întâmplă multe lucruri care țin de conjunctura generală și nu de natura proprie a fiecăruia dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sistemului, sub formă de sabotaj. 2. Acțiunile neintenționate ale angajaților (neglijența). Efectul acestor acțiuni poate să se concretizeze în dezvăluirea unor informații secrete, modificarea programelor și a datelor, întreruperea serviciilor, pierderea programelor și a datelor, precum și distrugerea echipamentelor. 3. Evenimentele întâmplătoare. Astfel de evenimente se pot concretiza în întreruperea funcționării echipamentelor/sistemelor, modificarea programelor și a datelor, pierderea programelor și a datelor, distrugerea echipamentelor. 4. Atacuri secrete ale persoanelor din afara unității. Scopul lor poate fi aflarea unor informații secrete, întreruperea funcționării
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pp. 235-236. 75 Tobolcea & Karner-Huțuleac, 2010, p. 91. 76 După Maley & Duff, 1991. 77 După Maley & Duff, 1991. 78 Birkenbihl, 1998, pp. 251-253. 79 Vezi Cojocaru, 2007, pp. 52-65 etc. 1 Asocierea comunicării didactice/educaționale cu cea teatrală nu este întâmplătoare, având în vedere realele valori/funcții educative ale teatrului în spațiul educațional; relevante sunt, în acest sens, funcțiile teatrului ca "act educațional terapeutic": "1. funcția de comunicare recreează o bază psihologică care să favorizeze adaptarea socială; 2. funcția de reglare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
risc. Viața în stradă presupune expunerea la abuzuri de orice fel. De multe ori, abuzul sau neglijența din familie sunt cauza ajungerii în stradă. Abuzul sexual din partea altor minori sau a adulților, condițiile precare de igienă, prostituția sau relațiile sexuale întâmplătoare reprezintă tot atâtea situații de risc. Conform datelor cercetării de teren, nivelul de informații al copiilor străzii asupra infecțiilor cu transmitere sexuală este mai degrabă precar, ori superficial, aceștia nefiind conștienți de riscurile la care se expun. Accesul la servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
risc mai crescut pentru copiii străzii decât pentru copiii romi, datorită debutului precoce al vieții sexuale, proporției mai mari a celor care și-au început viața sexuală, lipsei unui partener stabil și din cauza frecvenței reduse a utilizării prezervativului în relațiile întâmplătoare. Pe de altă parte, copiii romi care și-au început viața sexuală și au un partener stabil sunt mai tentați să nu folosească prezervativul. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală în rândul copiilor străzii este mai ridicată decât în rândul copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comportamente privind HIV/SIDA la bărbații care fac sex cu bărbați (MSM) în București”, realizat în august 2000 de UNAIDS și studiul similar desfășurat de ACCEPT în 2002 arată că mulți dintre MSM utilizează prezervativul doar atunci când au relații sexuale întâmplătoare și nu se protejează atunci când au relații sexuale stabile. O caracteristică a acestui grup este modul în care definesc relațiile stabile. Pentru jumătate dintre persoanele intervievate în acest studiu, o relație sexuală stabilă durează patru luni, declarând trei parteneri stabili
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
evaluare Tipuri de violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel de intenționalitate (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
această privință, trebuie să subliniem faptul că o vulnerabilitate crescută o reprezintă etapele de criză psiho-biologică (pubertatea-adolescența și menopauza-andropauza), când schimbările psiho-biologice sunt deosebit de marcate și extrem de zgomotoase, solicitând în mod particular dinamica vieții individului. Apariția tulburărilor psihice nu este întâmplătoare. Ea se raportează la factorii de dezvoltare/regresiune ai personalității individuale. Fiecărei etape de viață îi sunt caracteristici factori sanogenetici, de protecție a sănătății mintale și factori morbigenetici de vulnerabilitate a sănătății mintale. Atât factorii sanogenetici,cât și morbigenetici, variază
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o altă femeie: liberă, dinamică, a reușit în afaceri, iar grădinarul e șoferul ei. Viața unui cuplu o pornește pe un drum; ar fi putut s-o apuce pe altul. Spectatorul surprins, căzut pe gînduri, descumpănit, se trezește în fața naturii întîmplătoare a evenimentelor, a lumilor; în fața libertății și a responsabilității sale. Cartea e o încercare de a gîndi acest "sau, poate" care structurează Intimate Exchanges, piesa lui Alain Ayckbourn 12 din care Alain Resnais a făcut un film dublu, Smoking No
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
realitatea pe care o proclamă; ea este produsul posibilului la care au ajuns după ce s-au certat. Ei știu că ar fi putut la fel de bine să-l condamne pe băiat la scaunul electric. Ei au dovedit, ca niciodată, cît de întîmplătoare sunt faptele, realitatea, destinele umane. Discuția în contradictoriu, disputa, i-a schimbat: sunt mai liberi, mai responsabili. CE ESTE O SITUAȚIE? Suntem pe frontul austro-italian, în timpul primului război mondial, undeva în Alpi, de partea trupelor italiene. Istoviți, tăcuți, înfășurați în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și imposibilele sale. Ca să acționeze, să trăiască și să supraviețuiască, oamenii trebuie să-și ascundă anumite posibile. Suntem liberi în orice moment pentru că există tot timpul ceva incert posibil chiar cînd totul pare că s-a sfîrșit. Realitatea este produsul întîmplător al posibilelor și imposibilelor proprii protagoniștilor: cînd ele se modifică, se răstoarnă, realitatea se schimbă, se bifurcă. Fiecare om este posibilul negării umanului. A vorbi despre posibilele și imposibilele oamenilor e un alt mod de a vorbi despre credințele, prejudecățile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
politice. "Întîmplător", "neprevăzut", "improbabil", "misterios", "discontinuitate", "ceva cu totul nou", "enigmatic". Frecvența acestor adjective, substantive și expresii pare să confirme caracterul nedeterminist al demersului istoricului: "Departe de a fi o repetiție, octombrie 1917 este ceva cu totul nou"; "Bolșevismul, stăpîn întîmplător și fragil al Imperiului țarilor din toamna lui 1917..."; Ceea ce l-a adus la putere pe Hitler, el, plecat de jos, un atît de improbabil cancelar, a fost nu atît un program economic capitalist, ci faptul că a incarnat fantasmele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
adus tămăduirea definitivă, a făcut din mine un om nou, printre cei mai liberi din timpul său: am aflat din ea că, așa cum instaurarea politică a religiei creștine în Occident a fost un fapt dintre cele pe care le numim întîmplătoare, care depind de impulsurile liberei voințe umane, ea ar fi putut foarte bine să nu se producă." Subliniind caracterul contingent al evenimentelor, de-mersul ucronic ne face mai liberi, deci mai responsabili: Nu ne facem nici cea mai mică iluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și nu totalitar; ar fi fost naționalist, dar nu rasist. N-ar fi existat Auschwitz, "umanitatea ar fi mai inocentă". Aceasta este, în rezumat, de-monstrația făcută de Ashby Turner Jr. A cunoaște posibilul înseamnă a transforma evenimentele obligatorii în evenimente întîmplătoare și deci a alimenta incertitudinea. Plecînd de la evenimente capitale pentru soarta umanității, istoricul american reușește să construiască un posibil, o istorie alternativă extrem de plauzibilă. Această cale de cercetare sporește incertitudinea față de trecut și de prezent. Cu cît posibilul e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
existentă? Chiar dacă tributar spiritului probabilist, demersul lui Henry Ashby Turner Jr. e original prin aceea că sporește în mod considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea sa face ca Istoria și lumea noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să ne punem problema responsabilității în privința modului în care vorbim despre nazism și Holocaust. Spiritul probabilist nu este, oare, periculos pentru oamenii moderni, "probabilismul" nu conduce oare la a-responsabilitate? De exemplu, cum abordează lumea modernă problema
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
explicînd lumea sensibilă prin modelul său inteligibil), le considerăm particularități printre multe altele și analizăm, în consecință, particularul făcînd din el un caz particular." Aceasta este teoria pe care ne sprijinim în încercarea noastră de a scoate în evidență caracterul întîmplător și efemer al lumilor create de ființele umane, și deci, al lumii moderne. Descoperirea lui Anaximandru, prin intermediul lucrării lui Marcel Conche e o infuzie de întîmplător și efemer, de libertate și de tragic în același timp. Opunînd "a fi" și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
facem acum?”. Este atribuția managementului să fie gata să le răspundă. Regula nr. 6: aveți grijă de supraviețuitori Interpretare comportamentală: întăriți orice îmbunătățire încă din prima zi. Din păcate, majoritatea întăririlor care au loc în restructurările obișnuite sunt neplanificate și întâmplătoare în ceea ce privește schimbările în activitățile la locul de muncă. Deseori, când o organizație face disponibilizări , sarcina este atât de mare și sunt necesare atât de multe schimbări radicale într-un timp foarte scurt, încât nu ne mai bucurăm de micile îmbunătățiri
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și reducerea stresului. Când relația dintre comportamente și consecințe nu este clară, iar oamenii nu știu cum să determine consecințe pozitive sau cum să le evite pe cele negative, rezultatele sunt confuzia și stresul. Studiile extinse au demonstrat cum utilizarea necondiționată și întâmplătoare a recompenselor și pedepselor duce la psihoză. Aplicarea neadecvată și inexplicabilă a consecințelor “îi înnebunește pe oameni”. Nu știu niciodată care comportamente vor fi întărite și care pedepsite. Un client de-al meu mi l-a descris pe șeful său
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
limbă oarecare ca substantive și verbe și să li se imprime în acest fel o formă obiectivă"53. Pe de altă parte, spre deosebire de noțiune, care însumează trăsăturile esențiale ale obiectului sau fenomenu-lui, conținutul cuvîntului se poate baza și pe trăsături întîmplătoare sau neesențiale. De aceea, R. A. B u d a g o v precizează că "sensul cuvîntului este strîns legat de noțiune, dar nu este identic cu ea"54. Se impune, de aceea, încercarea de a stabili pînă unde operăm cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
operă realizată, discursul repetat pledează pentru încadrarea în cel de-al doilea aspect. Pe de altă parte, discursul repetat nu constituie, așa cum ar părea la o primă vedere, o zonă puțin extinsă a limbii, încît să reprezinte doar un adaos întîmplător și neglijabil în alcătuirea discursului în general. Trasătura hotărîtoare în cazul discursului repetat este maniera de înlănțuire a elementelor alcătuitoare, manieră ce este în mod esențial tributară unui tip de organizare a unui conținut ideatic din perspectiva unei experiențe uneori
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterii. Ca atare, limba populară dă expresie cunoașterii obișnuite, inegale de la un individ la altul și, în același timp, lipsite de o structurare voită și determinată de anumite scopuri. Motivația atribuirii unor semnificații cuvintelor este foarte diversificată, nesistematică și, uneori, întîmplătoare. Limba literară preia în mare parte aspectele generale ale cunoașterii de tip popular, dar, pe terenul ei, se dă expresie și cunoașterii științifice, realizate după alte exigențe. În confruntarea dintre cunoașterea populară și cea științifică există permanent tendința de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
noi în raport cu cele care existau deja în uzul limbii, dar care erau posibile din perspectiva virtualităților ei. Un fenomen lingvistic este un fapt de limbă care poate apărea în mod întîmplător sau în mod obișnuit în vorbire. Dacă apariția este întîmplătoare, el poate dispărea, în sensul că nu mai este reluat, sau se poate extinde și devine curent. Faptele de limbă curente, acceptate de uz prin urmare, primesc acest statut printr-o atitudine favorabilă față de ele, în primul rînd prin faptul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exclusiv mental și, prin urmare, nu poate avea decît determinări finaliste"196. În acest mod, inovația, momentul inițial al schimbării, care poate produce sau nu o schimbare lingvistică (uneori rămînînd numai la stadiul de simplă deviere într-o folosire singulară întîmplătoare), are alt statut decît adoptarea și, s-ar putea spune, este de altă natură, fiindcă nu mai poate avea determinări de aceeași natură. Despre două faze în schimbarea lingvistică vorbea și Karl V o s s l e r, pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
putea admite drept condiții ale schimbării lingvistice toți factorii care produc inovația și adoptarea, fiecare element favorizator al schimbării reprezentînd unul dintre tipurile de condiții. Astfel, inovația ar fi explicată de cele mai multe ori prin condiția necesară, care favorizează producerea fenomenelor întîmplătoare, fără a exclude în cele mai multe cazuri (așa cum procedează Coșeriu) factorii de natură fiziologică (baza de articulație). De asemenea, factorii sociali pot reprezenta condițiile sificiente (cauzele obișnuite, de obicei multiple), care pot fi mobilul atît pentru schimbările în limbă, cît și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care poate aduce progres în acest caz este admiterea existenței unor diferențe de origine, de funcționare și de evoluție între limba populară și limba literară, fapt care ar permite observarea că, pe terenul limbii populare, acționează în mod deosebit factori întîmplători, inconștienți și comunitari, în vreme ce, pe terenul limbii literare, prevalează factorii volitivi, teleologici, motivați conșient și individuali. Ca atare, schimbarea lingvistică poate fi înțeleasă ca manifestîndu-se în parte diferit la cele două niveluri ale limbii, la nivel popular avînd aplicabilitate teoria
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]