3,269 matches
-
diferită de incidența înregistrată în alte studii clinice anterioare la pacienți cu cancer ( aproximativ 20 % ) sau incidența raportată spontan din utilizarea clinică a PhotoBarr ( < 20 % ) . Este posibil ca expunerea prelungită la lumină la unitatea clinică de cercetări sau expunerea întâmplătoare la lumina solară după ieșirea din spital să determine frecvența mare a reacțiilor de fotosensibilitate . Stilul de viață mai activ al pacienților sănătoși și relativ mai tineri comparativ cu cel al pacienților cu cancer ar fi putut contribui la aceste
Ro_791 () [Corola-website/Science/291550_a_292879]
-
reprezentate în mod caracteristic prin erupție cutanată eritematoasă și edem , și au fost ușoare până la moderate în intensitate . Reacțiile de fotosensibilitate au fost vizibile în special pe față , mâini și gât , care sunt zonele pielii cele mai susceptibile la expunere întâmplătoare la soare . Alte manifestări cutanate mai puțin frecvente au fost raportate în zone în care au avut loc reacțiile de fotosensibilitate , cum sunt hirsutism , decolorarea pielii , noduli pe piele , încrețirea pielii și fragilitatea pielii . Aceste manifestări pot fi atribuite unei
Ro_791 () [Corola-website/Science/291550_a_292879]
-
diferită de incidența înregistrată în alte studii clinice anterioare la pacienți cu cancer ( aproximativ 20 % ) sau incidența raportată spontan din utilizarea clinică a PhotoBarr ( < 20 % ) . Este posibil ca expunerea prelungită la lumină la unitatea clinică de cercetări sau expunerea întâmplătoare la lumina solară după ieșirea din spital să determine frecvența mare a reacțiilor de fotosensibilitate . Stilul de viață mai activ al pacienților sănătoși și relativ mai tineri comparativ cu cel al pacienților cu cancer ar fi putut contribui la aceste
Ro_791 () [Corola-website/Science/291550_a_292879]
-
necunoaștere de mizerie, de boală, de foame, de dragoste dusă-n mă-sa, nu pocnești de-a moaca, pe clapete, mașina de scris, de vascris etc. Și, dintr-odată, o alăturare fericită, o ciocnire aparent (nu-ți vine a crede!) întîmplătoare: sensul țîșnește, împroașcă indecent, prinde viteză, năvălește, saltă pagina, dictînd, coman- dînd, în larg, în larg, întreg textul. La început gluma (nămoloasă glumă!) se îngroșa pînă la, da... da... disperare: memoria zdrobită, gesturile de paiață învîrtită, în soi hăzos... tragic
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (1) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15067_a_16392]
-
47, - pentru partea cu implicații de siguranță a unui ansamblu de la bord, ca și a unui ansamblu de cale, cerință de siguranță pentru ETCS nivelul 1 sau nivelul 25 este: rata de risc admisibila (RRA) de 10-9/oră (pentru defecțiuni întâmplătoare) corespunzând nivelului de integritate a siguranței 4. Cerințele detaliate pentru echipamentele de clasa A sunt specificate în anexa A, indexul 27. Pot fi adoptate cerințe de siguranță mai puțin restrictive privind valorile RRA pentru echipamente de cale, cu condiția îndeplinirii
32006D0679-ro () [Corola-website/Law/294945_a_296274]
-
își găsesc nicio aplicație practică printre măsurile de protejare și de stimulare a acestui patrimoniu. O situație certă de suprareglementare se regăsește în două măsuri diferite prevăzute de legislația aferentă arheologiei, respectiv a patrimoniului mobil, în legătură cu aceeași speță a descoperirilor întâmplătoare. Ambele legi prevăd predarea bunurilor descoperite autorităților, dar precizează termene diferite, de 48, respectiv 72 de ore. De asemenea, această predare legală a bunurilor arheologice descoperite întâmplător este recompensată după o lege, însă după cealaltă nu, rezultând astfel o confuzie
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
recompensei, cât și a procedurii respective. În același timp, din parcurgerea ambelor legi rezultă confuzii referitoare la atribuțiile autorităților locale sau de poliție care ar trebui să răspundă de preluarea acelor bunuri în condițiile în care însăși noțiunea de "descoperire întâmplătoare" necesită o clarificare pentru a putea discerne actele de bună-credință de cele de braconaj arheologic ascuns sub posibilitățile de interpretare ale acestei definiții actuale. 2.4.3. Ineficiența unor concepte prevăzute de cadrul legal în vigoare Chestiunea preempțiunii este una
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
extrase din solul imobilelor respective, fie că acestea ar fi terenuri intravilane sau unele extravilane. Definirea mai exactă a acestui binom - bun mobil sau construit în contextul său de teren - este fundamentală și pentru clarificarea dreptului la recompensă pentru descoperirile întâmplătoare. În prezent, în temeiul unor interpretări ale legilor patrimoniului mobil, dar și a legislației privind arheologia, se practică achiziționarea unor astfel de bunuri de către instituții publice (confundându-se situația cu despăgubirea ce poate fi acordată pentru predarea unor tezaure sau
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
despăgubirea ce poate fi acordată pentru predarea unor tezaure sau a unor bunuri unice descoperite întâmplător - această categorie fiind acceptată a priori în lipsa definirii foarte precise a noțiunii de întâmplător). Or, în realitate, multe descoperiri sunt doar declarate a fi întâmplătoare și ele rezultă în urma unor acțiuni evidente de braconaj care distrug iremediabil contextul ce ar putea să conducă la concluzii istorice corespunzător fundamentate de specialiștii în arheologie. Prin urmare, această definire vine în linia generală a propunerilor din Cod care
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
urmăresc o mai bună înțelegere a scopurilor protejării patrimoniului cultural, ca element fundamental de mărturie asupra unor perioade și a unor evenimente istorice. Din acest motiv se introduce un cadru mai clar în care se poate acorda recompensa cuvenită descoperirilor întâmplătoare, exclusiv în situația în care persoana face descoperirea în respectul total al prevederilor legale, neafectând straturile arheologice care ar putea să conducă la determinarea corectă a mărturiei istorice autentice prin studierea bunurilor mobile în contextul stratigrafiei și a distribuției lor
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sistematică" (în înțelesul de cercetare ce are un caracter programat) de cercetarea ocazională, impusă de investițiile economice private sau publice, de construcții punctuale sau de lucrări de infrastructură ce se desfășoară în perimetre de interes arheologic sau de descoperiri arheologice întâmplătoare, inclusiv în cazul unor astfel de contexte economice. În acest sens, se propune definirea clară a situațiilor care impun o sondare ori o lucrare de "cercetare preventivă" (alt termen consacrat și prezent în legislația străină, nu numai în cea națională
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
cele preventive. Se impune clarificarea modului în care se face darea în administrare și a destinatarilor instituționali (muzee județene, muzee locale versus Muzeul Național de Istorie a României) pentru bunurile arheologice ce rezultă din cercetări preventive sau din descoperiri arheologice întâmplătoare. Chestiunea este una delicată și necesită o aprofundare prin norme care să înlăture confuziile administrative ce ar putea apărea în gestionarea acestor bunuri aflate de drept în proprietatea publică a statului. Tot de chestiunea clarificărilor din zona drepturilor de proprietate
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
de sit pentru public ... k) Descărcarea de sarcină arheologică ... Secțiunea a 5-a. Măsuri de protecție specifice a) Despre protejare ca parte a strategiilor de dezvoltare durabilă, indiferent de forma de proprietate ... b) Despre zona de protecție a descoperirilor arheologice întâmplătoare ... c) Despre intervenții asupra siturilor și zonelor arheologice ... d) Despre autorizarea intervențiilor asupra siturilor și zonelor arheologice ... e) Despre prioritatea cercetărilor, avizărilor și autorizărilor legate de dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurilor ... f) Despre sistemul instituțional în care se poate desfășura cercetarea
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
în proprietatea companiilor naționale, regiilor autonome, societăților naționale sau a altor societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, bunurile culturale mobile provenind din siturile arheologice, paleontologice sau geologice, fie ele rezultate în urma unor cercetări ori a unor descoperiri întâmplătoare. O altă măsură ce se încadrează între procedurile administrative este cea de completare a definițiilor specifice pentru rezolvarea a două mari probleme de identificare a patrimoniului cultural mobil. Prima ține de clarificarea noțiunii de "fals" în condițiile în care falsificarea
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
fizică a monumentelor istorice deținute și aflate în teritoriul unității administrativ-teritoriale; ... d) să înștiințeze de urgență, în scris, direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național județeană, respectiv a municipiului București, precum și primarul orașului sau al comunei respective despre descoperirea întâmplătoare a oricăror construcții, elemente de construcții, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurând păstrarea descoperirilor în condițiile legii, până la sosirea delegatului instituției de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai. Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul. Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
cu satul Hădărău, AlbaHădărău, în est cu satul GeamănaAlbaGeamăna, în sud cu comună Bucium, iar în sud-vest cu Roșia Montană. Localitatea este situată la o distanță de 12 km de Baia de Arieș și 12 km de orașul Câmpeni. Descoperirile întâmplătoare confirmă prezenta locuitorilor pe raza satului încă din timpul comunei primitive. În perioada ocupației române a Daciei, din prundișurile Arieșului s-a extras aur. Actuala formă administrativă a așezării a luat ființă în anul 1950, Satul Musca se află situat
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
diverse urme materiale, care conturează o evoluție de câteva milenii. Ultimele secole ale mileniului I i.Hr. sunt caracterizate de organizațiile dacice. Semnele unei locuiri dacice, continuată apoi cu una romană, sunt atestate în zona de unele cercetari arheologice sau descoperiri întâmplătoare. Trecutul istoric al localității Păulis se leagă pentru o perioadă de multe secole de numele satului Cladova, sat aparținător Păulișului. Cetatea care se gasește aici, amplasată pe „Dealul Carierei” sau „Dealul Cetații”, pe un promontoriu înalt de 60 de metri
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
mare parte a obiectelor din colecțiile personale noului muzeu. Primele obiecte de patrimoniu care au intrat în inventarul său au fost depozitate la început într-o încăpere din Palatul Episcopiei de Cenad. Obiectele muzeului au provenit din donații, descoperiri arheologice întâmplătoare și achiziții. În anul 1876, cu sprijinul prefectului comitatului Timiș, Ormós Zsigmond Societatea de Istorie și Arheologie din Banat a primit două încăperi în Casa Wellaner, pe stada Lonovics, sediu al muzeului până în perioada interbelică. Deschiderea oficială a Muzeului Banatului
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
de Istorie și Arheologie din Banat marchează începuturile Muzeului Banatului. Printre scopurile de atunci ale Societății consemnăm cercetarea trecutului istoric, înființarea unui muzeu de istorie și arheologie și inițierea unor săpături arheologice. Primele obiecte muzeale provin din donații, descoperiri arheologice întâmplătoare și achiziții. Se cuvine să amintim marea donație de antichități din 1873 a generalului Anton Scudier constând în mai multe monumente epigrafice și sculpturale romane și feudale, provenind de la Titel (astăzi Iugoslavia). Monumente romane au fost aduse și din Banat
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
care bătuse părul, Loloi. Mai întâi i s-a spus "Loloiești", adică "țărani urmași ai lui Loloi" și apoi "Loloiasca"-nume prin care se desemna proprietatea. Referiri la această localitate se întâlnesc în documentele din 1550, 1568, 1625, dar săpături întâmplătoare au dat la iveală unelte din perioada bronzului și ceramică cenușie din perioada daco- romană. Într-un document din 1550, prin care Pătrașcu cel Bun întărește lui Stănilă stăpânirea unor sate, se face mențiunea: "Dat-am domnia mea învățătura domniei
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
care mai târziu au constituit localitatea. De altfel Lunca Mureșului precum și terasele din apropiere ofereau condiții corespunzătoare de locuire pentru populația băștinașă. Dar neavând dovezi concludente, nu putem face afirmații categorice. Cercetările în localitate și în satele vecine, au fost întâmplătoare, deoarece mijloacele de comunicație erau reduse. Acesta este motivul pentru care, localitatea nu apare decât întâmplător în conscripții, până spre jumătatea secolului al XIX- lea, deși a luat ființă cu mult înainte. Comuna Lunca Bradului este atestată documentar în mai
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
dezbaterile publice făcute de reprezentanții familiilor fruntașe din sat, a țăranilor mai gospodari și mai înstăriți dar și cu intelect mai ridicat, care făceau politica satului analizând problemele principale ale acestuia. Prezentăm câțiva reprezentanți ai acestor familii, într-o ordine întâmplătoare: 1. Vladislav Lascu Ilie, cu averea puțin peste 10 ha, gospodar harnic, mai tăcut, familie care a dispărut la sfârșitul secolului XX, 2. Popa Ianăș Hoja, cu averea puțin peste 10 ha, de statură mijlocie, robust, activ în dezbateri, 3
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
averse violente, dar și sub formă de ploi lente de mai mare durată; nu prezintă rezerve subterane de apă și nici scurgeri permanente autohtone. Vegetația sporadică și discontinuă de tufișuri spinoase este legată de anotimpul mai umed și de ploile întâmplătoare, după care dispar. Prezintă precipitații medii anuale sub 200 mm; ploile cad sporadic sub formă de averse scurte și violente. Nu există un anotimp mai umed, ci numai zile umede, în timpul ploilor. Vegetația a dispărut complet sau este localizată discontinuu
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Egeică . Dacă în epoca bronzului zona defileului Crișului Repede de la Bălnaca spre Șuncuiuș apare intens locuită, inventarul ceramic pledează pentru o locuire anterioară epocii bronzului cu o continuitate până în prima vârstă a fierului inclusiv. Demne de semnalat sunt descoperirile arheologice întâmplătoare, care atestă prezența celților în acest areal geografic. Celții făceau parte din marea familie a popoarelor indo-europene. Ei au migrat masiv din nordul Europei, în Balcani in secolul al IV-lea î.d.H. În jurul anilor 335 î.d.Hr. pătrund
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]