4,029 matches
-
atletice. Jocurilor Pythice se desfășurau odată la fiecare patru ani, în al treilea an al Olimpiadei în lunile august-septembrie. Originea apolinică (Apolo era zeul artelor) le oferea acestor serbări un caracter artistic, mai ales la începuturile lor, pentru ca mai târziu întrecerile ecvestre și cele atletice să întregească programul întins pe șapte zile. Jocurile începeau cu acel Nomos pythicos, o pantomimă muzicală prin care se evocau momentele luptei lui Appolo cu șarpele Python. Ca premiu, coroana de lauri era cea care răsplătea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
se celebrau la sanctuarul lui Poseidon, în Istmia, la interval de doi ani, în al doilea și în al patrulea an al fiecărei olimpiade. Provenite din jocuri cu caracter local și având drept model pe cele olimpice, Jocurile Istmice cuprindeau întreceri la alergare, săritură, aruncare, pentatlon, pankration, întreceri ecvestre și ca o particularitate, curse cu care. Pe lângă întrecerile atletice, Jocurile Istmice mai cuprindeau întreceri muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Istmia, la interval de doi ani, în al doilea și în al patrulea an al fiecărei olimpiade. Provenite din jocuri cu caracter local și având drept model pe cele olimpice, Jocurile Istmice cuprindeau întreceri la alergare, săritură, aruncare, pentatlon, pankration, întreceri ecvestre și ca o particularitate, curse cu care. Pe lângă întrecerile atletice, Jocurile Istmice mai cuprindeau întreceri muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor. Se crede că pentru a păstra culoarea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în al patrulea an al fiecărei olimpiade. Provenite din jocuri cu caracter local și având drept model pe cele olimpice, Jocurile Istmice cuprindeau întreceri la alergare, săritură, aruncare, pentatlon, pankration, întreceri ecvestre și ca o particularitate, curse cu care. Pe lângă întrecerile atletice, Jocurile Istmice mai cuprindeau întreceri muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor. Se crede că pentru a păstra culoarea locală, ar fi existat în program și o probă de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
olimpiade. Provenite din jocuri cu caracter local și având drept model pe cele olimpice, Jocurile Istmice cuprindeau întreceri la alergare, săritură, aruncare, pentatlon, pankration, întreceri ecvestre și ca o particularitate, curse cu care. Pe lângă întrecerile atletice, Jocurile Istmice mai cuprindeau întreceri muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor. Se crede că pentru a păstra culoarea locală, ar fi existat în program și o probă de întrecere pentru barcagii, aceasta amintind de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
atletice, Jocurile Istmice mai cuprindeau întreceri muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor. Se crede că pentru a păstra culoarea locală, ar fi existat în program și o probă de întrecere pentru barcagii, aceasta amintind de biruința navei Argo. Câștigătorii primeau drept premiu o coroană de pin la începuturi, iar mai apoi una de iederă. Poseidon. „Poseidon, zeul care domnea asupra mării, era unul dintre Olimpieni, fiul lui Cronos și al
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cinstea lui Zeus, numite și Jocurile Nemeene, care aveau să fie mai târziu înnoite de către cei șapte care porniseră împotriva Tebei.” 5.4. JOCURILE DE LA OLYMPIA Originile Jocurilor Olimpice în Grecia antică se pierd în negura vremurilor de demult apuse ca întreceri între zei și eroi. În acord cu tradiția antică, zeii și eroii au fost primii care s-au întrecut la Olympia, servind ca modele pentru tinerii atleți. Mii de cercetători, scriitori, arheologi și poeți au săpat adânc în documente, lucrări
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
zeii să se întreacă în mai multe probe, pentru a celebra victoria sa. Printre biruitori s-ar fi distins Apollo, care l-a învins pe Hermes la alergare și pe Ares la pugilat. O legendă se referă la cursa de întrecere între Heracles și frații săi, învingătorul urmând a fi încoronat cu o ramură de măslin. „Pe când se jucau, Heracles - care era cel mai vârstnic - propuse fraților săi să se întreacă la alergare și să fie încununat învingătorul cu o ramură
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în stadion și prin prezența preoteselor sale, acestea fiind singurele femei care aveau voie să asiste la Jocuri. Mitul lui Pelops Mulți eroi au fost citați în surse antice ca fondatori ai jocurilor, printre ei aflându-se și Pelops. Mitica întrecere dintre Pelops și Oinomaos, regele Pisei, era destinată să-i aducă lui Pelops mâna Hippodamiei, fiica lui Oinomaos. Cum fiica lui era cerută în căsătorie de foarte mulți tineri, Oinomaos refuza în mod sistematic să-i acorde mâna fiicei sale
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de la Termopile s-a desfășurat în primul an al Olimpiadei 75 (anul 480 î. Hr.). Antichitatea greacă consemnează 293 de Olimpiade pe parcursul a 1172 ani. După această dată, Jocurile capătă un caracter național. Olympia antică Acum 2500 de ani, spectatorii așteptau întrecerea și fiecare dorea să ocupe cel mai bun loc în tribune, iar negustorii sperau să găsească un loc special pentru a-și vinde mărfurile. În sanctuarul sacru din Olympia, toți cei prezenți așteptau răsăritul soarelui. În așteptarea răsăritului pe dealul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
eternitate de bronz. Pelerinii de acum aduc ofrande imaginare sportivilor din trecut și aerul transformă uralele și corpul celor vechi în statui și în vibrații contemporane, care arată importanța întâlnirilor odată la patru ani, în o perioadă de pace și întrecere dreaptă a celor mai buni atleți, aplaudați de zeci de mii de spectatori. Ler și prietenii trăiesc puternic sentimentul participării, întrucât, cântând Olympia, Pindar spunea despre ea că face să pălească prin inegalabila-i strălucire, orice alt loc din Grecia
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ai regiunii Elis (locul în care trebuiau să sosească atleții cu o lună înainte pentru a se pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o lună înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
o lună înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cel mai bun dintre căpitanii săi, Iason a stabilit ca pe viitor să se facă un clasament, adunând probele laolaltă. În antichitate se începea cu săritura în lungime și se termina cu luptele, orânduială care fixa caracterul special al acestei întreceri. La întrebarea, care a fost ordinea probelor la pentatlon, s-au iscat multe discuții și controverse. Textele antice sunt foarte clare în ceea ce privește ultima probă, și anume, lupta. Pentru celelalte există mai multe posibilități, însă, varianta cu care au fost de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
familii de campioni în istoria Jocurilor, au iertat-o. De atunci s-a hotărât ca la jocuri, atât atleții, cât și spectatorii să participe goi. Chiar dacă nu erau lăsate să participe sau să asiste la Jocuri, femeile aveau și ele întrecerile lor, și anume, Jocurile Herei, care aveau loc tot la Olympia, din patru în patru ani și închinate zeiței Hera, însă independente de Jocurile Olimpice. Mitologia spune că aceste jocuri au fost fondate de Hipodamia și de alte 16 femei de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cu părul despletit, îmbrăcate cu o tunică scurtă, care lăsau umărul drept descoperit. Premiile pentru câștigătoare constau din ramuri de măslin, vaci sacrificate la altarul zeiței Hera și dreptul de a avea o sculptură care să-i imortalizeze chipul. Programul întrecerilor Din 776 î. Hr. și până la a 13-a olimpiadă (728 î. Hr.), singura probă la care s-a concurat în sanctuarul din Olympia a fost alergarea pe distanța de un stadiu, adică pe 192, 27 m, iar întrecerile durau o singură
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
imortalizeze chipul. Programul întrecerilor Din 776 î. Hr. și până la a 13-a olimpiadă (728 î. Hr.), singura probă la care s-a concurat în sanctuarul din Olympia a fost alergarea pe distanța de un stadiu, adică pe 192, 27 m, iar întrecerile durau o singură zi. Pe parcursul desfășurării întrecerilor, s-au adăugat noi probe, cursa de un stadiu a rămas principala probă, iar câștigătorul cursei dădea numele acelei olimpiade. Probele de concurs au fost introduse în următoarea ordine: -a 14-a olimpiadă
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și până la a 13-a olimpiadă (728 î. Hr.), singura probă la care s-a concurat în sanctuarul din Olympia a fost alergarea pe distanța de un stadiu, adică pe 192, 27 m, iar întrecerile durau o singură zi. Pe parcursul desfășurării întrecerilor, s-au adăugat noi probe, cursa de un stadiu a rămas principala probă, iar câștigătorul cursei dădea numele acelei olimpiade. Probele de concurs au fost introduse în următoarea ordine: -a 14-a olimpiadă (724 î. Hr.): diaulos (două stadii); -a 15
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
-a olimpiadă (648 î. Hr.): cursa de cai și pancrațiu (combinație de box cu lupte); -a 37-a olimpiadă (632 î. Hr.): alergarea băieților și lupte; -a 38-a olimpiadă (628 î. Hr.): pentatlon pentru băieți (numai pentru această olimpiadă); Prima zi a întrecerilor Întâia zi din cele cinci era dedicată festivităților desfășurate în poiana sacră (Altis), precum și depunerii jurământului de către atleți în fața statuii lui Zeus. Aceștia, însoțiți de antrenori și spectatori, jurau că nu vor trișa la întreceri. Judecătorii, care hotărau eligibilitatea concurenților
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
această olimpiadă); Prima zi a întrecerilor Întâia zi din cele cinci era dedicată festivităților desfășurate în poiana sacră (Altis), precum și depunerii jurământului de către atleți în fața statuii lui Zeus. Aceștia, însoțiți de antrenori și spectatori, jurau că nu vor trișa la întreceri. Judecătorii, care hotărau eligibilitatea concurenților la probele de concurs, trebuiau de asemenea să depună un jurământ solemn prin care se angajau să dea un verdict onest și să refuze mita. După anul 396 î. Hr. întrecerile trompetiștilor și a crainicilor se
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
că nu vor trișa la întreceri. Judecătorii, care hotărau eligibilitatea concurenților la probele de concurs, trebuiau de asemenea să depună un jurământ solemn prin care se angajau să dea un verdict onest și să refuze mita. După anul 396 î. Hr. întrecerile trompetiștilor și a crainicilor se desfășurau la cinci probe. Trompetistul câștigător deschidea concursul, iar crainicul câștigător anunța verdictul judecătorilor. A doua zi a întrecerilor Ziua începea cu cursa de care cu patru cai. La început se foloseau cai maturi, apoi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
care se angajau să dea un verdict onest și să refuze mita. După anul 396 î. Hr. întrecerile trompetiștilor și a crainicilor se desfășurau la cinci probe. Trompetistul câștigător deschidea concursul, iar crainicul câștigător anunța verdictul judecătorilor. A doua zi a întrecerilor Ziua începea cu cursa de care cu patru cai. La început se foloseau cai maturi, apoi s-a trecut la cursa de care cu patru mânji, pentru ca mai târziu aceștia să fie înlocuiți de catâri. În anul 480 î. Hr. a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]