3,639 matches
-
consum (hrană, medicamente, vată, hârtie igienică, detergenți etc.), la servicii (medicale, de transport etc.) mai de calitate și la favoruri (obținerea unor contracte, a unei locuințe de stat sau private, a unei butelii, înscrierea copilului la o anumită școală sau învățătoare etc.). S-a produs astfel o inversare a pozițiilor sociale: în vreme ce, în lumea vestică, clientul este cel servit, în România, vânzătorul era cel care se bucura de toată atenția și primea „cadouri”din partea cumpărătorilor pentru a le „pune deoparte”din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al copilului, structurează conceptul de „sindrom al copilului bătut”și inițiază mișcarea de prevenire a abuzului și neglijării copilului: International Society for Prevention of Child Abuse and Neglect (ISPCAN). în primele clase, la școală, copiii se confruntă uneori cu doamne învățătoare care mai aplică încă pedagogia dură în care palmele, trasul de păr sau liniarul sunt instrumente de educare a copiilor. Un fost student, o persoană timidă și blândă, cu frecvente manifestări de bâlbâială în exprimările verbale, povestea că doamna învățătoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
învățătoare care mai aplică încă pedagogia dură în care palmele, trasul de păr sau liniarul sunt instrumente de educare a copiilor. Un fost student, o persoană timidă și blândă, cu frecvente manifestări de bâlbâială în exprimările verbale, povestea că doamna învățătoare îi bătea pe copii cu bățul, la fundul gol, culcați pe catedră. Acest lucru se petrecea în urmă cu 20 de ani și avem motive să credem că o astfel de pedagogie nu mai poate fi întâlnită nici măcar în cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de specialitate. Apoi părinții conving medicul și îi cer proceduri cât mai dureroase pentru tratamentul copilului (nu, pilula nu e eficientă, e nevoie de injecție! Copilul e foarte bolnav, are nevoie de îngrijiri și analize mai dureroase, mai restrictive!), cer învățătoarei sau educatoarei să-l bată pe copil atunci când acesta greșește căci astfel nu-l poți face să coopereze, că e „brânză bună în burduf de câine”” în închisorile din Guantanamo, imaginile care au făcut înconjurul lumii oripilând umanitatea arătau soldați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un coleg. Pulsiunea agresivității pusă în funcție de situația de angoasă pe care o trăiesc este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui impuls instinctual care este inacceptabil. Mi-e frică de doamna învățătoare și încerc să mă dau bine pe lângă ea. Nivelul IV mecanisme mature, adaptative (de coping) Cei care le folosesc integrează realitatea, relațiile interpersonale și își controlează sentimentele personale. Pentru ceilalți apar ca niște virtuți, de dorit. 1. altruismul: dezvoltarea unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a copiilor. în acest moment nu există nici o umbră de îndoială asupra faptului că dezvoltarea și funcționarea creierului uman depind de experiențele la care este expus individul și că experiențele timpurii nefavorabile induc riscul dezvoltării unei vulnerabilități a individului. Educatorii, învățătoarele, profesorii sunt persoane foarte importante în evoluția copiilor și a tinerilor și pot marca pe viață evoluția individului. Aceste persoane care înlocuiesc părintele la ieșirea copilului din familie, prin funcțiile educative și de protecție pe care le joacă în raport cu copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
siguri de ei sau mai agresivi, copilul venind din familie cu o stimă de sine joasă va ocupa de la bun început un loc marginal, neparticipativ. Marginalizarea reprezintă un factor de risc major, atât pentru victime, cât și pentru agresori. Educatorul, învățătoarea, profesorul pot spori vulnerabilitatea copilului admițând, în interacțiunile lor cu grupul de copii și cu copilul vulnerabilizat din familie, rangul inferior al acestuia comparativ cu al celorlalți copii. între copilul vulnerabilizat din familie și ceilalți copii va rămâne astfel și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
actuale a instrucțiunii publice, numărul școlilor rurale a mai sporit în Muntenia cât și în Moldova, astfel încât din statistica generaă a instrucțiunii publice pe anul 1870 - 71 se găseau în România „1734 școli rurale ordinare cu 2093 învățători și 48 învățătoare, iar populația elevilor era de 56.604 băieți și 3.800 fete". În privința școlilor rurale model, consemnăm: „Tot în privința îmbunătățirii învățământului sătenilor s-au mai introdus oarecare reforme ulterioare, căci în Monitorul Oficial din anul 1867 nr. 132 găsim dispozițiuni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Huși urmau cursurile în 1839, 168 elevi, precizează Costin Clit. Sunt amintite în studiul citat școlile care funcționau în 1842 - școala publică cu 40 de elevi unde învățător era preotul Ioan, „pansionul madamei Juli a spițarului Andreea Diiaptu însuși fiind învățătoare și directoriță la numai trei fete." „Șase școale începătoare s-au așezat în 1832 la polițiile departamentale: Roman, Huși, Bârlad, Botoșani, Galați și Chișinău. Acestea au dat primele producții de absolvenți: în anul 1834 la Huși, Galați, Botoșani și Chișinău
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Elena Sonea este învățătoare, grad didactic I, la Școala „Ion Simionescu” Iași. A publicat volumele: „Pagini de lumină..”, Pim, 2003; „Oglinda copilăriei”, Pim, 2008; „Mândria de a fi român”, Pim, 2012. A coordonat volumele: „Ghid la îndemâna învățătorului”, Tehnopress, 2004; „Cunoaștere autocunoaștere autodepășire”, Pim, 2005
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
instalator. Conflictul și intoleranța pe criterii de ocupație sunt sufletul unei utopii. Această utopie a fost socialismul. Numai Marx a putut să imagineze o lume a luptei de clasă, în care o cină într-o familie cu tatăl muncitor, soția învățătoare și copiii medici sau ingineri ar fi trebuit să se desfășoare cu cuțitele pe masă. O altă trăsătură a capitalismului este aceea că este o lume a ,,celuilalt"323, în sensul că omul liber nu se poate valoriza ca ființă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
grup o dă, iar celălalt o primește) de la Școala nr. 10 din București, cerută pe un ton vehement și jignitor de un cadru didactic, am reținut și o nuanță de filozofie socială la nivel de picioru' broaștei pe care doamna învățătoare a dezvoltat-o cu ocazia ,,moralei" pe care o făcea părinților. Îi întreba printre altele, în mod retoric, credea ea atunci, dacă cineva are curaj ,,să se pună cu sistemul" și dacă nu are nimeni curaj, atunci să dea mita
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
VIS NEÎMPLINIT În memoria eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu Visa s-ajungă învățătoare Spunea Sabina, sora ei Destinul croi o altă cărare Pentru fata că floarea de tei. În ograda părinteasca sărăcia apăsătoare Amorțea cumpănă în vânt. În cer ciutura secase la soare Tăcerea coborâse pe pământ. Cătălina vedea părinții trudind în zadar
Vis neîmplinit. In: Curierul „Ginta latină” by Laura Vega () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2238]
-
prevăzut la alin. (2), catedra se poate fragmenta, această situație incluzând cumulul sau plata cu ora. ... (4) Cel puțin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfășoară în grupă/clasă, în timpul activităților/lecțiilor de predare-învățare, în parteneriat cu educatoarea/învățătoarea sau profesorul de la grupă/clasă, în situațiile în care se constată că există probleme de înțelegere. ... (5) Numărul de ore de activitate în grupă/clasă este stabilit de cadrul didactic de sprijin/itinerant împreună cu cel de la grupă/clasă. ... (6) Celelalte
METODOLOGIE din 25 noiembrie 2004 de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi în învăţământul de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163310_a_164639]
-
prevăzut la alin. (2), catedra se poate fragmenta, această situație incluzând cumulul sau plata cu ora. ... (4) Cel puțin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfășoară în grupă/clasă, în timpul activităților/lecțiilor de predare-învățare, în parteneriat cu educatoarea/învățătoarea sau profesorul de la grupă/clasă, în situațiile în care se constată că există probleme de înțelegere. ... (5) Numărul de ore de activitate în grupă/clasă este stabilit de cadrul didactic de sprijin/itinerant împreună cu cel de la grupă/clasă. ... (6) Celelalte
ORDIN nr. 5.379 din 25 noiembrie 2004 privind Metodologia de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi în învăţământul de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163309_a_164638]
-
studii academice postuniversitare 11 p 5. cursuri de perfecționare postuniversitară 10,5 p 6. grad didactic I obținut pe bază de examene, urmat de doctorat în domeniul specializării/specializărilor înscrise pe diploma de licență 14 p NOTĂ: *1. Educatoarele și învățătoarele care au dobândit funcția de institutor prin absolvirea învățământului superior de scurtă/lungă durată. 2. Punctajul de la literele A-G nu se cumulează. III. (1) Gradul didactic a) Definitivat - 6 p; b) Gradul didactic II - 10 p; c) Gradul didactic
METODOLOGIE din 10 noiembrie 2004 privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164855_a_166184]
-
se ierarhizează cadrele didactice de către comisia județeană pentru soluționarea cererilor de restrângere de activitate. II. Nivelul studiilor grad didactic I obținut pe bază de examene și doctorat obținut în domeniul specializării/specializărilor înscrise pe diploma de licență *) Notă: Educatoarele și învățătoarele care au dobândit funcția de institutor prin absolvirea învățământului superior de scurtă/lungă durată. III. (1) Gradul didactic a) Definitivat - 6 p; ... b) Gradul didactic II - 10 p; ... c) Gradul didactic I - 12 p; ... d) Doctorat - 20 p. ... (2) Media
METODOLOGIE din 11 decembrie 2003 privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155589_a_156918]
-
Muller, Bernd-Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994. PROGRAMA DE LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ ȘI DIDACTICA DISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR ȘI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR - ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE - - ÎNVĂȚĂTORI / ÎNVĂȚĂTOARE - LIMBA GERMANĂ I. NOTĂ DE FUNDAMENTARE Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
și completările ulterioare, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului organizează concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice. Programa de concurs pentru postul de învățător/învățătoare are drept scop corelarea și actualizarea conținutului didacticii specialității cu noile achiziții din pedagogie, psihologie și didactică, în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupațional specific. Standarde profesionale pentru predarea în învățământul primar: 1. Învățătorul/Învățătoarea
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
învățătoare are drept scop corelarea și actualizarea conținutului didacticii specialității cu noile achiziții din pedagogie, psihologie și didactică, în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupațional specific. Standarde profesionale pentru predarea în învățământul primar: 1. Învățătorul/Învățătoarea cunoaște particularitățile de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale elevilor și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învățare-evaluare. 2. Învățătorul/Învățătoarea are o temeinică preg��tire profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
didactice care să răspundă standardului ocupațional specific. Standarde profesionale pentru predarea în învățământul primar: 1. Învățătorul/Învățătoarea cunoaște particularitățile de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale elevilor și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învățare-evaluare. 2. Învățătorul/Învățătoarea are o temeinică preg��tire profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților. 3. Învățătorul/Învățătoarea creează în grupul de elevi un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
ale elevilor și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învățare-evaluare. 2. Învățătorul/Învățătoarea are o temeinică preg��tire profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților. 3. Învățătorul/Învățătoarea creează în grupul de elevi un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare. 4. Învățătorul/Învățătoarea utilizează, creează resurse materiale și implică resursele umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale). 5. Învățătorul/Învățătoarea
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților. 3. Învățătorul/Învățătoarea creează în grupul de elevi un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare. 4. Învățătorul/Învățătoarea utilizează, creează resurse materiale și implică resursele umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale). 5. Învățătorul/Învățătoarea realizează demersul didactic în așa fel încât toți elevii și fiecare în parte să își dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Învățătoarea creează în grupul de elevi un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare. 4. Învățătorul/Învățătoarea utilizează, creează resurse materiale și implică resursele umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale). 5. Învățătorul/Învățătoarea realizează demersul didactic în așa fel încât toți elevii și fiecare în parte să își dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini. 6. Învățătorul/Învățătoarea face legături intra-, inter- și transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale. 7. Învățătorul/Învățătoarea folosește strategii
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]