3,279 matches
-
sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine de 20-25 m față de șesul actual, observată la Albești) și terasa a III-a (cu altitudine relativă de 60 de m identificabilă în unele zone la Albești). În afară de aceste văi, se mai întâlnesc și câteva mai mici, unele seci sau cu un debit foarte mic
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
Mongolian Stock Exchange Nepal Nepal Stock Exchange Oman Mușcat Securities Market Pakistan Islamabad Stock Exchange (ISE) Karachi Stock Exchange (KSE) Lahore Stock Exchange (LSE) Arabia Saudita Saudi Arabia Electronic Securities Information System, precursor al Tadawul Tadawul Singapore Stock Exchange of Singapore (ȘES), precursor al Singapore Exchange Singapore Exchange (SGX) Sri Lanka Colombo Stock Exchange Coreea de Sud Korea Stock Exchange KOSDAQ Taiwan Taiwan Stock Exchange Tailanda Stock Exchange of Thailand (SET) Market for Alternative Investment (MAI) Emiratele Arabe Unite Abu Dhabi Securities Market Dubai Financial Market Dubai Internațional
Listă de burse () [Corola-website/Science/309063_a_310392]
-
și Rusia. La vest aceasta este scăldată de Marea Caspica, iar la nord-vest si sud-vest se învecinează cu Gruzia si Armenia. O mare parte din teritoriul Azerbaidjanului o formează o câmpie întinsă înconjurată de lanțuri muntoase care treptat lasă locul șesului. Locuitorii ținuturilor azere din antichitate, în lupta îndârjită pentru existență, au trecut la orânduirea gentilica, au format triburi, apoi statul și, în sfârșit, s-a format ca popor si națiune de sine stătătoare. Azerbaidjanul este una din cele mai vechi
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
zona de câmpie a Crasnei. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare, care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului și la marginea dealurilor Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
și a unei lunci înguste. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume,Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului și la marginea dealurilor Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
fiind denumit după orașul Lüneburg, este o regiune întinsă de șes cu sol nisipos, sterp și păduri de foioase, situată în partea de nord-est a landului Niedersachsen, având la margine orașele Hamburg, Bremen și Hannover. Nu se poate delimita regiunea printr-o linie de demarcație clară, s-ar putea lua în
Lüneburger Heide () [Corola-website/Science/309972_a_311301]
-
județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și crește ascuțite. Are o
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
de Sus, județul Dolj - Stația Telegrafo-Poștală Filiași» (satul Florești aparține azi județului Gorj). Într-o scrisoare către colegii din redacția "Timpului", poetul aprecia ținutul ca fiind deosebit de pitoresc: «Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, șes, dealuri, munții în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încât să fiu Bodnărescu aș nenoroci poate "Convorbirile" cu amintiri de călătorie ale unui june. Dar numai grijă asta n-o am, ci mă mărginesc a mulțumi zeilor îndeobște și d-
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
bat cu scările de lemn și că nouri de arama și că ropotul de grindeni, Orizonu-ntunecându-l, vin săgeți de pretutindeni, Vâjâind că vijelia și că plesnetul de ploaie...;" c) și mai aproape de sursa, din Hammer: «Îl voyait ensuite surgir de șes reins un arbre qui, toujours croissant et devenant plus vert et plus beau, couvrait de l’ombre de șes rameaux leș terres et leș mers jusqu’à l’extremité de l’orizon des trois parties du monde. Au-dessous de cet
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
pretutindeni, Vâjâind că vijelia și că plesnetul de ploaie...;" c) și mai aproape de sursa, din Hammer: «Îl voyait ensuite surgir de șes reins un arbre qui, toujours croissant et devenant plus vert et plus beau, couvrait de l’ombre de șes rameaux leș terres et leș mers jusqu’à l’extremité de l’orizon des trois parties du monde. Au-dessous de cet arbre s’élevaient le Caucas, l’Atlas, le Taurus et l’Hémus, qui semblaient être leș quatre colonnes de
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
sporturi extreme în zona aceasta: În Statiunea Turistica Vișeu de Sus există numeroase cabane si penisuni, dar și hoteluri, cum ar fi Hotel Brad, Hotel Gabriela sau Hotel Tren Carpatia Express. Pâna in anii 70, la Vișeu de Mijloc, pe Șes, exista un aerodrom pentru aviația utilitară si pentru cea sanitară - Aviasan, in prezent existand intentia sa fie redeschis. Cel mai apropiat aeroport de Vișeu de Sus este cel de la Baia Mare. Pentru concedii sau curse internaționale, vișeuanii folosesc si aeroporturile din
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Ciclova Montană, Marila și (reședința), și din satele Agadici, Brădișoru de Jos, Broșteni și Răchitova. Are o populație de locuitori. Așezarea Oraviței la întretăierea drumurilor Reșița-Anina, Moldova-Bozovici și la îmbinarea șesului cu dealul, cunoaște o notă specifică de dezvoltare al cărei timbru este reliefat rând pe rând atât de peisajul patriarhal cât și de cel urbanistic, căci pe lângă frumusețea naturală a locurilor împrejmuitoare, trebuie amintit faptul că această așezare omenească se
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
în care învățau 53 de băieți și 43 de fete. Conform datelor în 1904 acest târgușor avea o suprafață de 169 de hectare și 16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care se numeau "Bujor" și "Potcoava". Din clădirile de administrație în târgușorul erau primăria, poliția, poșta, telegraful, o școală mixtă, un liceu evreiesc, trei școli primare, o biserică ortodoxă și cinci sinagogi. Pe la sfârșitul sec. XIX
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ișnovăț și 2 iazuri cu o suprafață totală de 18 ha. Relieful localității s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5 milioane de ani. El este variat: șesuri alternând cu coline, văi cu rîpe, povârnișuri, platouri. Valea cea mai mare aparține râului Ișnovăț, care traversează orașul în direcția de la nord-vest spre sud-vest. Dealul Comarnic, care se află în partea de sud-vest a localității, este cel mai înalt din
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
oilor sau a vitelor ei construiau un fel de șoproane mari din nuiele, acoperite, ca și căscioarele lor de pe colnice, cu paie, streșinile late fiind sprijinite cu stâlpi groși, asemănători unor coloane. În partea estică a localității se așterne un șes care poartă, încă din acele vremuri de demult, numele de Valea Coloniței. Iar dacă te ridicai mai sus, atunci puteai observa ușor șirurile grinzilor verticale - colonițele din lemn. Despre existența localității cu denumirea Colonița, pe vremuri - moșie răzășească, pentru prima
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
Jăvreni este așezat pe malul drept al râului Răut. Pe partea opusă a apei se zăresc satele Bălășești și Răculești. Răutul înconjoară satul Jăvreni din trei părți: nord, sud și est. În anii cu depuneri atmosferice Răutul se revarsă, acoperind șesul, semănăturile și livezile. Apa ajunge până la periferia de nord a satului. Dealurile înalte, bogate în piatră de calcar, nisip și argilă (lut), dau sătenilor posibilitatea să-și construiască case trainice din materiale locale. Aceste bogății naturale extrase din carierele satului
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
valea are o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
prezent s-au păstrat unele nume de familie menționate în recensământ ca: "Ghimp, Stăvilă, Meșină sau Cucu", numite ca cele mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură, prezintă un peisaj pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
Așezat în sudul Republicii Moldova, satul Borogani se află la 128 km distanță de Chișinău și la 8 km de stația de cale ferată Iargara (Leova). Satul este așezat într-o regiune cu relief ce constă din dealuri, mici coline și șes; pe râulețul Ialpugel, afluent al râului Ialpug. Există mai multe variante privitor la atestarea satului în istorie: 1612, 1765, 1790, etc., sub denumiri diferite: Borgana, Bărgăoani din Codrul Tigheciului, pământul Buraganului - acești ani au fost menționați în izvoarele acelor timpuri
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
câteva interpretări, în afara aspectului legendar al problemei: 1) fie că provine de la turcescul cazan, care înseamnă căldare, 2) ține de numele meșterului care face cazane și căldări (cazangic) sau 3) este legat de relieful satului - trei dealuri care coboară către șesul râului Sărata, dintr-o parte și, din cealaltă - alte coline care urcă spre locurile pe unde trecea Valul lui Traian, formând o vale circulară care amintește un cazan ușor înclinat. În 1810 s-a construit o biserică de lemn, pe
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
atunci fiind moșia lui Scorea, nume derivat probabil de la inscripția „"Decebalus per Scorilo"”. Prima atestare documentară datează de la 22 august 1763, când „din luminata poruncă a Măriei Sale Grigore Callimachi, Grigore Clichici ot Scoreni [...] au mers la hotarul ce este în șesul Bâcului, să grijească pricina moșiei Sfintei Vineri, ce se chiamă Strășeni”. În timpul recensămintului ad-hoc din 1772-1773, organizat de țariști în timpul Războiului ruso-turc din 1768-1774, satul Scoreni, aflat în „ocolul Botnei”, aparținea Mănăstirii Căpriana și număra 16 case, 14 moldoveni și
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște” pe unde se scurge pârăul principal numit „Râpa Satului”, care este alimentat de un număr de 3 râulețe mai mici. Pe acest șes în vechime creștea stuf și sălcii, datorită cărui fapt în timpul revărsărilor mari de
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște” pe unde se scurge pârăul principal numit „Râpa Satului”, care este alimentat de un număr de 3 râulețe mai mici. Pe acest șes în vechime creștea stuf și sălcii, datorită cărui fapt în timpul revărsărilor mari de apă s-au format straturi groase de aluviuni nămolind astfel o mare parte din casele așezate mai aproape de pârău, ceea ce i-a determinat pe locuitorii satului să
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
sus populația majoritară sunt ruteni, pe când în Elizavetovca cea mai mare parte a locuitorilor sunt români. Este situată în imediata apropiere a orașului Ungheni. Teritoriul comunei Zagarancea se află în partea de vest a raionului Ungheni, fiind o zonă de șes și colinara, situată în lunca Prutului. Comună Zagarancea se mărginește cu următoarele comune: Petrești(la nord), Todirești (la est), Mănoilești(la sud-est) și cu orașul Ungheni în partea de sud și sud-vest. Relieful comunei se prezintă sub formă de interfluvii
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află în apropierea lacurilor de la
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]