198,372 matches
-
Prozele Pornografie (Paris, 1960) și Cosmos (Paris, 1965), cu subiecte interferente pe anumite registre ale problematicii abordate (tinerețe-erotism), vor avea o contribuție vrednică de luat în seamă în consolidarea notorietății internaționale a autorului; ca și operele care vor mai urma. Așa se face că, în 1963, obține de la Fundația Ford o bursă de un an în Berlinul apusean, de unde se va muta în 1964 mai întâi într-o localitate franceză de lângă Paris, apoi în 1965 la Vence, nu departe de Nisa
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
abandonat ci am procedat la cumpărarea podoabelor din fondurile Forumului AGORA ROMAGNA LATINĂ și am inceput decorarea Bradului împreună cu câțiva colaboratori. Nu-i ușor să decorezi un gigant de 10 m înălțime ! Primele globuri aflate. mai la poale, au plăcut așa de mult publicului trecător încât. a doua zi dispăruseră. iar ce mai rămăsese din ghirlande au fost izbite de una din furtunile de zăpadă tipice Canadei, asadar a trebuit s-o luăm de la capăt. Ne-a salvat din nou d.
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
treceau în grabă anii, anotimpurile, nopțile, zilele. Într-un foarte târziu, am ajuns. Ușa părea că nu fusese folosită demult. Păianjenii cei pântecoși moțăiau netulburați, atârnați de o clanță. Ai intrat pe ușa pe care se iese - nu-i nimic, așa fac toți." (Lucian Vasilescu) Secvența de mijloc a volumului, Trebuie să fac neapărat asta, adună câteva proze, unele mai reușite în genul poemului în proză Evenimentul zilei (Nemira, 1994) al lui Vasilescu sau în genul similiprozelor lui Pop adunate la
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte. Și a fost seară și a fost dimineață: ziua întâia. 6. Și a zis Dumnezeu: Să fie o tărie prin mijlocul apelor și să despartă ape de ape! Și a fost așa. 7. A făcut Dumnezeu tăria (...) 8. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Și a văzut Dumnezeu că e bine... (ca un meșter atent) 9. Și a zis Dumnezeu: "Să se adune apele cele de sub cer la un loc și să
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Și a văzut Dumnezeu că e bine... (ca un meșter atent) 9. Și a zis Dumnezeu: "Să se adune apele cele de sub cer la un loc și să se arate uscatul!". ȘI A FOST AȘA... (Comunicat laconic). Cine se mai îndoiește de această FACERE, spunând că este un basm, o copilărie, față de ultimile cuceriri ale științei, de explorare a cosmosului, dă dovadă el însuși de naivitate. Una mai mare fie chiar și decât a celui
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
Mitzura când era mică, pentru că în aceeași ediție acest titlu avea un "pandant": Cântec de cununie pentru Mitzura când s-a făcut mare. în ediția din 1998, acest titlu "pandant" nemaiexistând, precizarea "când era mică" nu mai avea (ca să zic așa) nici un haz. Deci trebuia să se revină la titlul "clasic" Cântec de adormit Mitzura. 2. Strofa a V-a din poezia Satan (ed. 1959): "Eu ridicai lopata în semn de datorie/ Și m-am sculat din luntre, de jos, ca să
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
momentul de atunci", se citește: "Poate mai bate încă secunda de atunci". Și-i mai aud și-acum vocea spunându-mi: "Să schimbăm momentul. Momentele sînt prea mari pentru sentimente. Și de obicei momentele sînt istorice. S, zicem secunda". Și așa a rămas... 6. O altă mare modificare a făcut Tudor Arghezi în poezia Rugă de seară. A suprimat ultimele trei versuri din strofa întâi și toată strofa a doua (din ed. 1959): "Și-n fruntea mea secată/ Și-n pieptu-mi
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
Gheorghe Grigurcu Scrisul lui Camil Petrescu mărturisește ambiția de-a sta, ca să spun așa, sub zodia lucidității imperturbabile. Erosul său nu face excepție, înfățișîndu-se, dimpotrivă, ca un certificat al cerebralității ce se vrea pururi triumfătoare, o lumină ultimă capabilă a destrăma toate negurile, a dizolva toate misterele ce se înnoadă trudnic în textura infinită
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
un misoginism prezent din plin în paginile camilpetresciene. Femeii i se rezervă un rol funcțional, de obiect al plăcerii, inteligența ei se cade ignorată, fiind stînjenitoare. "Autoritatea" sa nu iese din raza capriciului delectant pentru partener, id est pentru stăpîn: "Așa o doream". "Gravă ca un copil care cere luna sau pasărea de aur", "îmbufnată și copilăroasă ca o cadînă". Captivat de propria-i personalitate, preocupat de protejarea superiorității masculine, bărbatul se arată ofuscat de ideea unui ajutor primit din partea femeii
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
ne relevă, prin urmare, o "superioritate" lăuntrică reală a bărbatului, ci un comportament discreționar, de factură orientală, ce se mărturisește cu o curioasă opacitate nu doar față de posibilele date intelectuale ale femeii, care și ele ar putea spori - nu-i așa? - "voluptatea" cuplului, ci și față de propriile-i complexități virtuale, nu o dată blocate de prezumție. Odată aleasă o cale de interpretare a fenomenologiei erotice, îndeajuns de simplă chiar sub raportul intelectului analitic, altele nu mai intră în calcul. în definitiv, luciditatea
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
unei idei decorporalizate: "iubirea lui Fred e inumană ca și dreptatea acestuia din urmă". Premisa simțămîntului său e însă o umanizare a fețelor mărunte ale concretului, a detaliilor a căror semnificație se prezintă exacerbată parcă pentru a reliefa intangibilitatea Ideii: "Așa se explică tabieturile, capriciile, toanele înșirate pe pagini întregi: ŤLipsea sifonul și asta m-a înfuriat arzătorť. întîmplarea cu musca din farfuria cu varză se dilată aberant, grotesc: ŤNiciodată, nici chiar în război (...) nu mi s-a pus o problemă
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
și nici fapta trădării. Suicidul exprima fuga de o viață acoperită de oprobii. în schema completă a circumstanțelor nașterii noii religii, chiar și sinuciderea lui Iuda era necesară. Astfel se purifică totul. O lege internă l-a obligat să procedeze așa și nu altfel. Dar, ca să ai procese de conștiință, trebuie să ai conștiință, ca să poți să-ți supui conduita criticii acestei instanțe. Or, vânzătorul de rând, cum nu era Iuda, nu numai că e egoist și plin de sine, inapt
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
afle mai mult despre patru scriitori, de altfel, foarte cunoscuți. L. Raicu se eliberează, prevenitor, și de această parțială prejudecată: critica nu supralicitează, nici nu face mai multă lumină, doar sucește altfel lucrurile știute. Sigur, criticul poate alege să scrie așa încît să sune bine, adecvat, adică "limpede și fals", amăgindu-se cu satisfacția unui discurs care "se leagă". Nu o face, pentru că mai important decît coerența purificată în retortă este efortul de-a înțelege, de-a fi cel mai umil
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
Dumitru Hurubă Trăind cu convingerea că viața unui semiratat e ușoară, cam toți ne înșelăm, fiindcă nu e deloc așa. În general, un semiratat, în cel mai adevărat și mai înălțător sens al cuvântului, este un suferind care trebuie înțeles, compătimit și acceptat ca prezență indispensabilă în cadrul unei comunități. Evoluția acestuia de-a lungul existenței este, în cele mai multe cazuri, doar
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
semiratatul nu numai că nu a murit din asta și nici nu l-a ajutat mintea să învețe ceva, dar s-a ambiționat și a dus lupte grele sub stindardul dorinței de se elibera de stigmatul ucigaș al nulității. Și așa, din eșec în eșec, relativ cam pe toate planurile, pe la vârsta adolescenței, a început să "compună" și el, ca orice român "născut poet", scrieri, de regulă versuri, adică un gen literar unde, sub oblăduirea câtorva metafore - unele prăpăstioase și jignitoare
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
de care nu auzise nimeni, dar bărboși, netunși, cu geci slinoase, blugi decolorați în genunchi și în fund, cu o grămadă de fermoare și flenduriți în zona manșetelor... semiratatul i-a liniștit pe-ai casei: " Gata cu costumul și cravata! Așa arată generațiile de scriitori postdecembriști..." Membrii juriilor, pe jumătate adormiți, unii chiar năuciți de tăria țuicilor din seara precedentă, se întruneau și, cu mare importanță, acordau premii cu indiferență sau la sugestia vreunui organ local; iar după ce îl umpleau pe
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
ideii de literatură. Iar aceasta nici nu era totul... Semiratatul s-a înscris în formațiunea politică aflată la putere și, drept recompensă, i s-a asigurat un loc călduț și important în angrenajul cultural al localității (comună, oraș, municipiu) și-așa destul de gripat și fără "ajutorul" lui, dar, până una-alta, de el va depinde viața literar-culturală, el va fi cel care va hotărî în ultimă instanță ce, când și cum trebuie să se acționeze în domeniul culturii, adică el, semiratatul
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
lega dacă nu te doare capul", "Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala", " Capul plecat sabia nu-l taie" și alte, multe, proverbe din aceeași categorie a neimplicării indică un psihic colectiv spăimos. Cum naiba om fi ieșit așa fricoși, când genele noastre pleznesc de decebali și traiani? Când ne-am moleșit în halul ăsta, de ne calcă în picioare cine și cum vrea? Orice piticanie bâlbâită, orice prostănac cu ifose, orice escroc bun de gură ajunge să facă
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
nu, că va da sau nu la iveală mari ticăloșii e irelevant. Ca într-un blestem, ea a devenit ceea ce voia dintotdeauna Năstase să fie: o instituție a unui grup de neputincioși, plătiți pentru "a linge dosare". Foarte bine! Dacă așa vor fi mai fericiți românii, nu ne opunem. Dar asta nu înseamnă că, sub ochii noștri, nu se dezvoltă o nouă poliție politică. E vorba de oameni care deși nu sunt securiști (iar unii probabil n-au fost), se comportă
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
să militeze în chip deschis pentru introducerea în literatură a celor cîteva cuvinte știute de toți, dar absente din toate dicționarele epocii. Scrie cu inocență Emil Brumaru: "Nu văd nimic Ťpericulosť, Ťjosnicť, Ťmurdarť etc. în a folosi cele cîteva cuvinte așa-zise rușinoase, știute și răsștiute de toți, strigate, șoptite și scrise pe toate gardurile și trotuarele de cînd e lumea lume. Mi se pare mult mai vulgar să spun c-am "regulat"-o pe Didina decît să recunosc verde c-
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
se ocupe îndeosebi de fenomenul muzical local și prea puțin de ceea ce se mai întâmplă în muzica lumii. Acesta a fost momentul în care a intrat în scenă VH1, un canal tot o producție MTV, dar care a preluat funcția, așa-zis, necomercială: emisiuni și muzică ce nu ține cont exclusiv de audiență și de vânzări, oricum atent selecționată. Astăzi, puteți urmări pe VH1 tot felul de topuri, surprinzătoare și năstrușnice - muzicale, cum ar fi, de pildă, The Best 100 Greatest
VH1 în locul MTV by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12409_a_13734]
-
îndeamnă la suspiciune și decriptare. Nimic nu pare scris la întâmplare, nici un cuvânt nu e de umplutură, textul fiind o adevărată provocare pentru cititorii de tipul Bibliotecarul-detectiv care iubește corespondențele livrești și ambiguitățile mistic-oculte. "...nu cunosc omul decât prin lectură", așa începe unul dintre modulele prozei. Melanjul de registre (parabolic, livresc, gnostic, urban folcloric) creează o suprafață alunecoasă ale cărei sclipiri pot fi strălucirile sensului sau doar efectele stilului. Aceasta pare să fie avertismentul lansat preventiv de vocea naratorului cufundat apoi
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
Cronicar Vis-a-vis La un moment dat, Gabriela Adameșteanu a decis că am talent scriitoricesc. Rodica Palade a zis da. Și așa a apărut rubrica VIS-Ŕ-VIS. Care durează de doi ani. La început pe unde era loc. După o vreme, de neclintit de pe pagina 3. În revista "22", în față, la politică." Și așa a rămas, din 1998 și pînă astăzi, tableta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
talent scriitoricesc. Rodica Palade a zis da. Și așa a apărut rubrica VIS-Ŕ-VIS. Care durează de doi ani. La început pe unde era loc. După o vreme, de neclintit de pe pagina 3. În revista "22", în față, la politică." Și așa a rămas, din 1998 și pînă astăzi, tableta lui Dan Perjovschi. Săptămînă de săptămînă. Scurtă, concisă, ascuțită ca lama unui bisturiu de chirurg mare, faimos. Cuvîntul, ca și o linie bine trasă, taie, despică, investighează prin măruntaiele ființei, prin viscerele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
cîteva fraze, se tranșează lumi, ape, se alege bobul de neghină, se strînge dezamăgirea în suflet și el se smochinește, se usucă și, cine știe, poate cade. Cine îl ridică? Drumul spre înalta societate" Dacă ăla care l-a enervat așa tare pe Iliescu de i-a zis "măi animalule!" a ajuns primar la Constanța, ăsta care i-a dat în cap c-o brînză în Canada ar trebui să ajungă cel puțin prim-ministru." Oricum, brînza a zburat, în drumul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]