4,780 matches
-
de populație și iluzia făuririi spațiului național ungar omogen devenise, după un timp, de nerezolvat, fără soluție și presărată cu semitonuri tragice. Încă din 1934, în Transilvania începuse cartografierea științifică a maghiarilor din diaspore, în primul rând datorită unor entuziaști activiști (învățători, pastori reformați), iar, în 1937, secția "Minorități" a Partidului Ungar pe Țară a întreprins o anchetă asupra diasporei, în cadrul căreia Szatmári Lajos, președintele executiv al "Asociației Ungare de Culturalizare a Maselor", a prezentat sarcinile eventualei rezolvări a problemei. El
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în Comun"). Duminicile se întâlneau în jurul gării Keleti (Gara de Est - n.tr) sau într-o cârciumă din strada Csengeri. Este foarte important de adăugat că planurile grandioase de transmutare sau chiar de evacuare, imaginate de diferite asociații, persoane oficiale, activiști sau ofițeri, nu s-au ridicat niciodată la nivel de politică guvernamentală. Toți prim-miniștrii din epocă, de la Teleki, Bárdossy, până la Kállay, au respectat spiritul politicii naționalităților, care, pe lângă blocul maghiar situat în poziție de hegemonie, avea în vedere o
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
românește"88. Activitatea de salvare a diasporei se desfășura sub ochii opiniei publice. Rapoartele ce priveau diaspora nu erau publicate doar în presa locală, ci, de multe ori, și în presa centrală. De pildă secretarul serviciilor poștale, Szűk Ödön, în calitate de activist al Asociației Culturale Maghiare din Transilvania (EMKE) vizitase pe rând, între 1943-1944, comitatele din Partium și Transilvania de sus, publicându-și rapoartele în coloanele ziarului Egyedül Vagyunk ("Suntem singuri"), considerat organ de presă al partidului condus de Imrédy. Descrierile sale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
fără a-i atașa ritualul cozii. Coada pentru hrană a funcționat ca un „mod de viață”, ca ritual și valoare simbolică pentru epocă, aceasta este concluzia unei cărți a lui Pavel Câmpeanu. Fost membru al Partidului din ilegalitate și apoi activist de vârf, autorul acestei cărți constata cu amărăciune că „România devine sub Ceaușescu țara cea mai prost hrănită din Europa”. El scrie: „în cursul ultimelor decade, românii au risipit un timp echivalent cu mii de vieți umane făcând coadă pentru
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
solide în ceea ce privește ideologia, organizarea internă și relațiile extinse. Este cazul sindicatelor și a altor grupuri de interese, dar și cel al elitelor antreprenoriale foarte firave, care se supun partidelor. Se poate vorbi, de asemenea, despre "prezența mecanismelor de recrutare a activiștilor și de organizare a activităților (inclusiv a celor decizionale) în cadrul grupului în care membrii de partid au prioritate absolută: interesele grupului sunt astfel subordonate celor de partid" (ibidem, 21). Acest scenariu este susținut de prezența unui extins sector public al
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
precum Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda sau Elveția) sunt "reasamblate" la nivel politic de elita democrată proprie fiecărui segment în parte. Aceste entități mențin unitatea țării, sunt deschise la cooperare și obțin sprijinul adepților sau (în accepțiunea lui Lijphart) a "sub-elitelor" activiștilor (în context apolitic, cu participare scăzută la nivel de masă). La nivel instituțional, democrațiile consociative sunt caracterizate de guverne cu coaliții largi; existența unor mecanisme de veto este menită să asigure rolul minorităților în procesul decizional și la aplicarea principiul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acest fenomen demonstrează importanța minoră a culturii politice la nivel de masă, și, invers, importanța atitudinilor elitei și a relațiilor cu stratul intermediar al sub-elitelor. Astfel de atitudini sunt, parțial, de tip cultural, ca, de exemplu, atitudinile de loialitate ale activiștilor de "nivel intermediar" față de elită. Lijphart identifică factori geopolitici (dimensiunile mici ale țării), politico-structurali (existența unui anumit echilibru de forțe între segmentele sociale aderente la anumite ideologii), politico-sociali (structuri diverse, ca, de exemplu, partide și alte asociații, diferite pentru fiecare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
caz de eterogenitate apare o lipsă de segmentare în subculturi puternice; în caz de segmentare, succesul unui lider în promovarea unor soluții consociative poate rezolva conflictele subculturale; • diseminarea unui set de convingeri ca bază pentru democrație (în special în rândul activiștilor politici); • absența intervențiilor străine externe nefavorabile soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sa ! Emblematic pentru regimul bolșevic, (și cu consecințe dezastruoase pentru țară chiar și în ziua de azi ), a reprezentat fenomenul prin care cei mai slab pregătiți oameni, văcarii satelor de pe întinsul patriei, au fost propulsați în funcții de conducere, de activiști și politruci, pe bază de slugărnicie față de politica partidului, pentru ca ei ,,să ne- ndrume să ne-nvață să clădim o nouă viață “ . Ca și cale de consecință, indivizi pe care altă dată partidul bolșevic i-a promovat cu acte
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
practică) a fost: -,, Nu, eu nu vreau să slujesc pe nimeni, eu vreau să- mi fac un viitor prin muncă cinstită !” Atunci, dacă nu vrei să slujești partidul, atunci vom avea noi grijă de tine ! Și au avut grijă politrucii, activiștii, securimea torționară să mă lovească pe la spate, să-mi facă viața un calvar. Nu-i vorbă, nu eram eu singur în această situație, mai erau destui,,elemente refractare” ale regimului, care au avut parte de tratamente asemănătoare. La un moment
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
au reprezentat decît o haită de ticăloși, se află în ceea ce s-a petrecut după 1990 în regimul Iliescu. Dacă pînă atunci se spunea că țara nu trăiește bine din cauza dictatorului, mai apoi s-a dovedit că întreaga haită de activiști era asemenea acestuia. Dacă pe timpul dictatorului armata a fost cea care a tras fără scrupule în ,,proletari”, în regimul Iliescu securimea torționară (organizația de tip terorist plătită de nomenclatură din banii țării pentru a le apăra privilegiile) a fost
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
umbră de securimea torționară, în primă fază a jefuit populația prin devalorizarea leului și prin inflație, apoi s-au dedat la un jaf sălbatic asupra țării, distrugînd economia, distrugînd tot ceea ce poporul construise pînă atunci cu trudă și sudoare. Activistul care a ajuns să-și jefuiască țara provenea din pătura săracă de altă dată, cel care fusese promovat de partid să construiască ,,o lume mai bună și mai dreaptă “ pentru cei mulți. Securistul care provenea (și provine) din aceeași pătură
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și ,,metode specifice”; adică hoții facute în stil ,,profesionist” , în liniște, silențioase, fără ca omul obișnuit, normal, să-și poată închipui ce pot născoci unele minți bolnave. în esență, este vorba de același stil ca pe vremea comunismului, cînd haita de activiști de la putere mai aveau și pretenții la ,,recunoștința poporului pentru politica înțeleaptă a partidului” , pentru jaful, privilegiile pe care le aveau, și prostia cu care conduceau țara. Astăzi omul obișnuit este jefuit cu zîmbetul pe buze , chiar cu multă ,,iubire
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
sînt doi tineri care se iubesc și vor să se căsătorească. în același perimetru mai există și un individ cu numele de Vulpașin care face parte din drojdia societății (acolo de unde, mai tîrziu se vor recruta viitorii securiști și activiști ai regimului comunist) și care vrea și el la Anastasia. Îi stă în față Luca, așa că atunci cînd se ivește prilejul, undeva la marginea orașului (,,dincolo de barieră”) îl atacă pe acesta pe la spate (stil tipic securist) cu cuțitul și
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
primul ziar basarabean în limba română, Basarabia (1906-1907) în care publică articole despre drepturile cetățenești, administrative, starea locală, reforma funciară ș.a. Integrat în mișcarea revoluționară din 1907, Ion Inculeț este trimis în Basarabia de guvernul Kerenschi, împreună cu alți 40 de activiști revoluționari pentru sprijinirea și adâncirea revoluției ruse. Ajuns la Chișinău, la sfârșitul lunii august 1917, cunoaște și înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se îndreaptă moldovenii. Era declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea sau Informatorul. Viitorul activist comunist, Scarlat Callimachi, director al ziarului Clopotul, publica în presa locală studii de istorie ce investigau bisericile și monumentele din zonă, dar și jurnale ale călătorilor străini prin Țările Române. În ziarul pe care îl conducea, Callimachi lupta activ împotriva
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care deține suveranitatea de facto, iar asta constituia cea mai serioasă problemă pentru revendicarea suveranității de către partida regalistă. Prin urmare, Hobbes a fost considerat de către regaliști un agent al rebeliunii și un susținător al lui Cromwell 75. La polul opus, activiștii republicani James Harrington și George Lawson asociau și ei absolutismul din Leviathan cu Protectoratul cromwellian și îl descriau pe Hobbes ca pe un absolutist inacceptabil. În scurtă vreme, termenul hobbism va desemna, atât pentru regaliștii anglicani cât și pentru republicanii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Macpherson, The Political Theory of Possessive Individualism, p. 194. 111 Ibidem, p. 195. 112 Ibidem, p. 197. 113 Vezi Ibidem, p. 216. 114 Un aspect interesant al teorie proprietății a lui Locke privește aplicarea ei la problema dreptății ecologice. Discursul activiștilor pentru dreptate ecologică este adeseori antiliberal, dar trebuie să distingem aici între liberalismul contractualist clasic și neoliberalismul actual care ocultează aspectul dreptului natural. Considerațiile ecologiștilor "nu sunt întru totul în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cum susținea A. Lazarev, „în prezent Republica Moldova a devenit, de fapt, o succesoare cu drepturi depline a cnezatului Moldova”). Câteva lucruri trebuie spuse și despre ideologii actuali ai curentului moldovenist. Dacă până la 1989 ideile mai sus enumerate erau susținute de activiști ai Partidului Comunist din RSS Moldovenească, cu scopul meschin de a-și păstra statutul politic și social, lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici după obținerea independenței. Ca urmare, tezele moldovenismului se regăsesc în „operele” unor „istorici” de valoare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fi putut să fie șeful bun, poate chiar providențial. Această uniune fericită dintre un conducător care se dovedea autonom și un popor deja modelat de regim a dus probabil la o nouă refulare a perioadei inițiale a regimului, în care activiștii sovietici sau formați la Moscova, precum Ana Pauker, fuseseră mult mai prezenți pe scena publică. Aerele de emancipare ale femeilor care vorbeau rusește nu mai aveau ce căuta, interzicerea avorturilor 87 putea fi văzută ca o măsură pozitivă, menită să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pună, atâta bucurie [ce aveau]". Nici familiile copiilor nu par să fi fost un obstacol atât de mare în calea educației; "erau oameni săraci, dar cu bun simț". Opoziția venea, în cele mai neașteptate forme, exact din partea reprezentanților puterii politice: "activiști mărunți"4, trimiși ocazionali "de la Partid" sau rezidenți de durată în centrele de putere sătești. Își dovedeau frecvent incultura, prostia, reaua voință. Prilejurile nu lipseau și cu cât "indicațiile" veneau mai "de sus", cu atât mai paralizante erau reacțiile lor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aibă cumva succes și să fie nevoiți apoi să evolueze în faza următoare a competiției. Ceea ce s-a și întâmplat, pentru că publicul adunat la căminul cultural din comună și-a luat în serios rolul de selecție, susținând artiștii locului. Dar activiștilor le era mai ușor să trăiască în zona absurdului decât în cea a normalității, care era ceva mai complicată. Un timp s-a vorbit despre mutarea profesorilor în satul unde predau și schimbarea corespunzătoare a adresei de domiciliu. Apărarea a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Reagin, Nancy R., Sweeping the German Nation. Domesticity and National Identity in Germany, 1870-1945, Cambridge University Press, 2007. Rostás, Zoltán; Văcărescu, Theodora-Eliza (editori), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008. Rostás, Zoltán; Antonio Momoc, Antonio (eds.), Activiști mărunți. Istorii de viață, Editura Curtea Veche, București, 2007. Șerbănescu, Tia, Femeia din fotografie. Jurnal, 1987-1989, Editura Compania, București, 2002. Touraine, Alain, Lumea femeilor, traducere de Magda Jeanrenaud, Grupul Editorial Art, București, 2007. Voinescu, Alice, Jurnal, vol. I-II, Editura
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Fals tratat de manipulare, Editura Humanitas, București, 2013; Tia Șerbănescu, Femeia din fotografie. Jurnal, 1987-1989, Editura Compania, București, 2002; Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele, Editura Compania, București, 2008. 4 Am parafrazat lucrarea editată de Zoltán Rostás și Antonio Momoc, Activiști mărunți. Istorii de viață, Editura Curtea Veche, București, 2007. De fapt, citind mărturiile din acest volum, se poate spune că ei înșiși nu se vedeau defel ca fiind "mărunți", erau pătrunși de importanța misiunii și a eficienței lor. Iar căderea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Dacă instituțiile și economia pot fi mai ușor reformate, cel mai mult ar putea dura transformarea culturii politice, dintr-o cultură dependentă, într-una participativă. Atașamentul cetățenilor pentru democrație, un atașament afectiv și nu doar pur instrumental, este esențial. Convingerile activiștilor politici și ale cetățenilor în autoritatea, legitimitatea, eficiența și prestigiul democrației sunt condiții importante pentru funcționarea acesteia (Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările economice și designul instituțional. Factorii culturali ar putea, deci
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]