KorAP: Find »[drukola/base=actriță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...122 123 124 ...331 >

8,266 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300

decât fiorul gheții pe șira spinării merilor din jur. Merii de când lumea... Frumoasa Neli își ascultă atent stăpâna, pe care o mai auzise și o mai văzuse cântând pe casetele video din livingul celor doi, în piese de teatru înregistrate, actrița cântase în câteva spectacole, dansa foarte bine și regizorii exploatau corpul ei atletic, ușurința mișcării, avea ureche muzicală și ritm. Nu e o voce frumoasă, e o voce pe care o asculți curios, ridici capul atent, pentru că e altceva, te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
te și omor, să știi că telefoanele merg în orașul ăsta și eu știu tot. Da, mama asta care acuma vine la teatru ca o pensionară cuminte și zice că nu găsește invitația prin poșetă, dar că ea este mama actriței Loredana Buzescu. Vai, dar cât vă seamănă doamna Loredana, are ochii dumneavoastră de aur, poftiți!, și mama se umflă în pene ca o rață ce e... — Am dat la teatru, dar n-am intrat din prima, am fost bunicică la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
l-am mai refuzat, era pe atunci numai conferențiar la facultate, bun profesor, îmi spunea o tipă din orașul nostru de munte, te duc eu la el, eu îl știam numai ca actor, am aflat că e însurat cu o actriță frumoasă, cu părul șaten, dar tipa nu era ca mine și nici n-avea anii mei, era mai mare, avea niște greutăți în plus pe umeri, vreo zece. Și-am ajuns la ore cu el, meditații, dacă jazzul s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
sau mama vitregă dintr-un basm românesc, ai voce de mamă vitregă dintr-o piesă a marelui Will, te și văd în rolul ăla, o regie grozavă, pentru elite, și te-am făcut om. Ei, om, eu vreau să fiu actriță, dom’ profesor... Loredana respiră adânc și continuă: Bineînțeles că, în anul următor, am intrat la teatru, pe atunci Maestrul era profesor la o universitate de stat, acuma predă la una particulară, din Centrul de Creație „Cișmeaua Roșie”, un complex alcătuit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
prima, puțin, pe fundul farfuriei adânci, să nu se îngrașe, ceapă verde nu vreau, orișicât. Vă duceți la proprietatea voastră de la țară, aveți vreo casă pe-aicea?, o întreabă gazda parșiv, poate-poate, că n-am văzut-o destul, zice tânăra actriță, dați și voi o bere pe chestia asta?, îi întreabă Maestrul, care tot negociase cu bătrâna de vânduse, îi tot spusese povești despre frig, vârstă etc., și aia, speriată, vânduse repede, prea repede. Cei doi cumpăraseră toată suprafața (avea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
pe pulă, își spune Cezarina replica, o știe de mult, făcuse succes cu asta, aștepta aplauze și acum. Când povestea ea unui bărbat și ajungea cu textul la forma gurii ei, ăla rămânea căscat, întreba imediat: cum o cheamă pe actrița asta?, la ce teatru joacă? Vânătorii din ei se trezeau și ieșeau din pădurea adormită, mirosul feromonilor îi făcea să freamăte, toți visau să-i înfrumusețeze gura rotundă, unul care reușise îi făcuse și curul praf, vrusese până la rădăcină, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
curul praf, vrusese până la rădăcină, a doua zi, Loredana a dus-o pe Căpșuna repede la medic (să nu știe Regizorul, s-o repare doctorul ăla), înveselit, omul în halat alb a recunoscut din prima prin ce tremolo trecuse tânăra actriță, cusut, antibiotice, pauză. Regizorul n-a aflat niciodată de străin. Gazdele știau bine expresia cu formarea gurii ei cu buze senzuale, s-au uitat mai mult la fața grădinăresei, care rămăsese mută de uimire, era un șoc pentru ea, înțepenise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
noi?, nu mai vin, mamă, pe la tine niciodată!, tu nu te supăra pe Loredana acuma, ești la a treia nevastă, mamă, îți ajunge!!!, n-o supăra și nu vă certați din cauza mea, las-o în plata Domnului!!! Nu e o actriță extraordinară, nu că nu vrea ea, dar nu poate, are însă voință și ambiție, faci și cu astea ceva, dar... băiete, ei, mai ții tu minte că era la mine, la școală, acuma vreo 50 de ani, un bătrân învățător

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
vede mai bine curul de maimuță”, nu se poate abține femeia. Trimiterea e directă, bărbatul suspină ca un copil, în fața mamei nu poate minți, nici nu vrea, ea a știut întotdeauna totul, asta e, pe Loredana el a făcut-o actriță. Eu am băgat-o la teatru. Nevasta asta a ta n-are talent, dar are voință. Tot timpul ar vrea să joace... Poate e mai bună de bucătăreasă, poate de-aia gătește așa bine. Dar, în mintea ei, intuitiv, bătrâna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
ceea ce nu am trăit noi, o altă viață posibilă, dar ea?, ce caută ea în Codul lui Da Vinci?, îi spune ceva cartea asta?, găsește acolo vreun răspuns?, îi creează emoții textul ăla? — E cartea mea preferată, îi răspundea tânăra actriță. — Fato, cartea asta cu un succes comercial fenomenal, câți bani o fi făcut autorul?, e o facțiune care a pus degetul pe rană, pe probleme și simboluri capitale: în ce credem?, de ce credem?, cuvântul lui Dumnezeu a creat Biblia?, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
mi-am propus eu, să am grijă de dumneavoastră și să vă spun când ceva nu e bine - Neli oftează -, da’ ce mă amestec?, eu doar văd de grădina asta... Și grădinăreasa oprește suspinul următor, se uită atent la tânăra actriță, o femeie despre care unii spuneau că e frumoasă, pe fața căreia, de când povestea, apăruseră niște riduri adânci, două șanțuri săpau de la nas spre gură, coborau, tipăreau vizibil o oboseală ciudată. E rândul ascultătoarei să-și cântărească stăpâna, să mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
noi, Loredana nu-l întrerupe pe bărbat, primul ei bărbat, profesorul ei de actorie... Dar Maestrul știe că relația lui cu timpul este alta, că el nu mai are tot atâta timp cât ea, cât fata asta cu ochii de aur. Pe actrița aia din provincie, soția marelui regizor, mi-am zis că nu pot s-o las așa, deodată, că trebuie metodă, am mai așteptat, dar gândul despărțirii se înșurubase în mintea mea, sfredelind adânc, din momentul ăla nu mai există soluție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
astăzi, destul succes ca să vină ele, femeile, la mine. Până-n seară, m-am culcat cu ea, a fost ușor, în garsoniera mea nici n-a suflat, a acceptat din prima. După un timp, n-am mai căutat-o pe frumoasa actriță de 40 de ani, actrița cu bretonul în formă de V și corpul durduliu, am sunat-o o dată și i-am zis că sunt bolnav, că am contractat o micoză, era un banc, n-aveam nimic, dar vroiam să scap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
ele, femeile, la mine. Până-n seară, m-am culcat cu ea, a fost ușor, în garsoniera mea nici n-a suflat, a acceptat din prima. După un timp, n-am mai căutat-o pe frumoasa actriță de 40 de ani, actrița cu bretonul în formă de V și corpul durduliu, am sunat-o o dată și i-am zis că sunt bolnav, că am contractat o micoză, era un banc, n-aveam nimic, dar vroiam să scap de ea. Acuma îmi plăcea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
din lume, și fâșșș, sub perna ei... — Nu vă cred, cum să vă lăsați dumneavoastră chiloții sub perna unei neveste, adică intri în pat și, la sfârșit, faci asta?, pui chiloții sub pernă?, și Frumoasa Neli se uită luuung la actriță... Loredana nu-i răspunde, e neliniștită de altele, nu știu ce am, dar ceva se întâmplă cu mine, transpirase și pielea pe gât i se înroșise, formase niște rotocoale curioase, aveau forme aproape geometrice, niște cercuri pe care femeia le scărpina apăsat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
pielea pe gât i se înroșise, formase niște rotocoale curioase, aveau forme aproape geometrice, niște cercuri pe care femeia le scărpina apăsat, privirea grădinăresei o deranja, poveștile astea mă obosesc. Dar o să mă simt eu și mai bine, își promite actrița, ți-am promis că-ți povestesc și-o să-ți povestesc, doamna Neli. Ziceai de Vichi, mare lucru, tâmpita aia de nevastă a lui, aisbergul ăla, a venit acasă seara, târziu, când să se culce, găsește buzduganul sub pernă, a ieșit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
ca Marilyn Monroe pe Kennedy și-i vorbeam seara, când ajungea acasă, tot cu vocea blondei, eram calmă, dulce și copilă, i-am și cântat de ziua lui: „Happy...” (melodia de la aniversarea președintelui Kennedy, Emma va imita vocea, tonul, ritmul actriței americane, filmul e făcut de fiica lor)... Și striptease, la bara aia, că e ușor (pe ecran, scena în care Emma face striptease, e într-un body albastru... sau momentul poate fi în direct, va depinde de actriță)... Am făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
tonul, ritmul actriței americane, filmul e făcut de fiica lor)... Și striptease, la bara aia, că e ușor (pe ecran, scena în care Emma face striptease, e într-un body albastru... sau momentul poate fi în direct, va depinde de actriță)... Am făcut tot ce-a fost posibil. Eram singură. Măritată și singură, sună bine, nu?... Am auzit despre el că trăiește cu o ziaristă tânără, că-i plac tinerele, o aia numai picioare. Blondă, înaltă, dezghețată foc, 25 de ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
mintă, începeam să mă uzez prin consum, cum spunea soțul meu odată. Într-o zi, m-am dus la el și am găsit în baie niște clame, fire de păr blond, smacuri. I-am făcut o scenăăă... (Pe ecran, în timp ce actrița vorbește, se derulează imagini din ceartă, unghiul filmării o arată pe ea cu smacurile, clamele în mână, strigă - ar trebui o muzică dulceagă, în contrast cu nervii și dinamismul scenei... totul e filmat de Străin, amator.) De-aia nu-ți termini tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
cu alții?, parcă am vorbit despre viața mea, ți-am spus că ești singurul. Singurul după ceilalți. Nu fi măgar! Măgarul, măi, femeie, are o săgeatăăă... (Muzica a însoțit alert cearta.) Ne-am împăcat. I-am cumpărat un ceas... (pauză, actrița se uită insistent la public, adică, ei!, spuneți marca...), nu Calvin Klein, i-am cumărat un Rolex, că bani am. I l-am prins la mână și m-a sărutat luuung, a fost o seară de pomină, nu mă dădeam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
din lumea asta? Eu te sărut, nu te pup, O. — Prima lui nevastă a fost muziciană, cântă și acuma la vioară, e la Filarmonica din București, a doua și a treia, așa cum mă vedeți pe mine, Frumoasă Neli, au fost actrițe. La început, nu m-au deranjat deloc însurătorile lui, eram și eu tânără, nu prea înțelegeam ce e căsătoria și cu ce se mănâncă. Acuma, aș da orice să nu fi... Mă întâlnesc cu prima la concerte sau la spectacolele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
vizibil, Neli se oprește din împletit funia de ceapă, haideți, doamna Loredana, că nu vă cred, multe le-ați exagerat, le-ați ambalat așa, ca pentru mine și pentru cununa de ceapă. — E ora adevărului, parcă așa ne-am înțeles, actrița se uită lung la mâinile ei schimbate, la cercul verighetei, adevărul meu, spus cum vreau eu. Doar n-o să te apuci să vorbești pe undeva, că ești aici, cu mine, în casa mea și în grădina mea, lumea nu trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
mai expresiv pentru filmare. Buuun. Chiar l-am iubit, știa de toate, eheee! M-a întrebat de ce fac asta, păi, de ce, e treaba mea... dacă și Maestrul face!!!, pentru că se culcă el cu toate fetițele și alea cred că sunt actrițe, deodată, așa... dacă s-au culcat cu Maestrul, au devenit actrițe. Ce știu ele ce înseamnă scena? Da, marele actor nu e un sfânt, merită cu vârf și-ndesat tot ce-i fac, de la secretară la studente, la actrițe, o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
toate, eheee! M-a întrebat de ce fac asta, păi, de ce, e treaba mea... dacă și Maestrul face!!!, pentru că se culcă el cu toate fetițele și alea cred că sunt actrițe, deodată, așa... dacă s-au culcat cu Maestrul, au devenit actrițe. Ce știu ele ce înseamnă scena? Da, marele actor nu e un sfânt, merită cu vârf și-ndesat tot ce-i fac, de la secretară la studente, la actrițe, o pleașcă, apoi alta, tot ce-i cade. Trage tare și el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
sunt actrițe, deodată, așa... dacă s-au culcat cu Maestrul, au devenit actrițe. Ce știu ele ce înseamnă scena? Da, marele actor nu e un sfânt, merită cu vârf și-ndesat tot ce-i fac, de la secretară la studente, la actrițe, o pleașcă, apoi alta, tot ce-i cade. Trage tare și el acuma, cât mai poate, se-ntreba într-o zi cine le mai fute pe toate, ce-o fi peste vreo zece ani?, apoi, ce-o fi?, sunt atâția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]