3,174 matches
-
Alb, Crișul Repede), Strei, Timiș, Râul Doamnei, Buzău, Siret, Moldova, Suceava. Astăzi mai trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional în Suceava (afluent al Siretului, la Rădăuți) și Moldova (afluent
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional în Suceava (afluent al Siretului, la Rădăuți) și Moldova (afluent al Siretului, la Câmpulung
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional în Suceava (afluent al Siretului, la Rădăuți) și Moldova (afluent al Siretului, la Câmpulung și Fălticeni), exemplare probabil antrenate de viiturile ocazionale ale râului Bistrița în Siret, de unde au
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional în Suceava (afluent al Siretului, la Rădăuți) și Moldova (afluent al Siretului, la Câmpulung și Fălticeni), exemplare probabil antrenate de viiturile ocazionale ale râului Bistrița în Siret, de unde au urcat ulterior în Suceava și Moldova. În Cerna a dispărut, localnicii păstrându-i doar
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional în Suceava (afluent al Siretului, la Rădăuți) și Moldova (afluent al Siretului, la Câmpulung și Fălticeni), exemplare probabil antrenate de viiturile ocazionale ale râului Bistrița în Siret, de unde au urcat ulterior în Suceava și Moldova. În Cerna a dispărut, localnicii păstrându-i doar amintirea sub numele de "puică". În România
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Mureș (în 1972), Someșul Cald (în 1972 și 1975), Crișul Repede (în 1974), lacurile și lacurile de acumulare: Vidra (în 1973-1974), Izvorul Muntelui (Bicaz), Pecineagu, Vidraru și Brădișor. În râurile noastre de munte nu urcă niciodată la izvoare, iar în afluenții de munte ai Dunării nu coboară prea jos. Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri mari și late de munte (zona lipanului și moioagei) cu apă adâncă și curent puternic și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
în ape adânci umbrite de vegetația riverană abundentă, de multe ori în vecinătatea unor structuri artificiale, cum ar fi ecluze și poduri. Lostrița nu trăiește în ape stagnante, în lacuri este foarte rară, și este întâlnit numai în apropiere de afluenții tributari. Ascunzișurile lostriței sunt de obicei reprezentate de gropile adânci din părțile laterale ale curentul principal, sub pietre mari, sub steiuri de stâncă, sub rădăcini scufundate, printre bolovanii de la fundul șipotelor, sub maluri râpoase, sub umbrele cascadelor sau în bulboane
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de unde alungă fiecare rival posibil, apărându-și teritoriul. Este un pește de obicei solitar, însă peștii adulți nu sunt solitari. Face doar migrații scurte în timpul perioadei de depunere a icrelor, când se urcă în râuri pentru a se reproduce în afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la poluare, aceștia fiind factori de primă importanță care au dus la dispariția speciei din diverse locuri. Este un pește răpitor foarte lacom și hrăpăreț. Hrana constă aproape exclusiv din pești
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
a icrelor coincide cu topirea gheții, îndată după scurgerea sloiurilor și a apelor provenite din topirea zăpezii, la temperaturi ale apei între 5 și 10°C. Locurile de reproducere sunt situate în zona lipanului, pe râurile mari sau la gura afluenților acestora, pe fund de pietriș. Reproducătorii se urcă în susul apei pe râurile mari sau pe afluenții râurilor principale, fără ca piedicile de 1,5 m înălțime să le oprească în drumul lor, în căutare de apă de mică adâncime, cu curent
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
zăpezii, la temperaturi ale apei între 5 și 10°C. Locurile de reproducere sunt situate în zona lipanului, pe râurile mari sau la gura afluenților acestora, pe fund de pietriș. Reproducătorii se urcă în susul apei pe râurile mari sau pe afluenții râurilor principale, fără ca piedicile de 1,5 m înălțime să le oprească în drumul lor, în căutare de apă de mică adâncime, cu curent puternic și foarte oxigenate, cu funduri formate din pietriș curat. Masculii ajung primii în locurile de
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Poloniei, la nord de Varșovia. Râul Bug creează granița dintre cele două state pe o lungime de 300 km. Cea mai mare parte a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de câmpie. În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
de 300 km. Cea mai mare parte a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de câmpie. În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia, cu râul Neman și mai departe cu Marea Baltică. Întâlnește râul Narew la Serock, la câțiva kilometri
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de câmpie. În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia, cu râul Neman și mai departe cu Marea Baltică. Întâlnește râul Narew la Serock, la câțiva kilometri în amonte de lacul artificial Zegrze. Partea
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia, cu râul Neman și mai departe cu Marea Baltică. Întâlnește râul Narew la Serock, la câțiva kilometri în amonte de lacul artificial Zegrze. Partea din Narew între confluența cu râul Vistula este uneori menționată ca
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
martie-mai a fost depășită valoarea medie anuală de 48%. Ultima dată Bug a inundat Polonia și Ucraina în 2010, iar ultima dată când a inundat în Belarus a fost în anul 1999. Acesta este legat de Dnieper via Mukhavets, un afluent bancar de dreapta, de către canalul Dnieper-Bug. Pe râul Bug, la câțiva kilometri de la Vysokaye în Districtul Kamenets din regiunea Brest, este cel mai vestic punct din Belarus. În mod tradițional, Bug a fost, de asemenea, de multe ori considerat granița
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
1449. Numele poate fi interpretat ca referindu-se la vechiul Polonia, spre deosebire de Polonia Mică (în poloneză "Malopolska", latină Polonia Minor), o regiune din sudul Poloniei cu capitala la Cracovia. Polonia Mare cuprinde o mare parte din zona râului Warta și afluenții săi, inclusiv râul Noteć. Există două mari regiuni geografice: un district cu lacuri în partea de nord, caracterizat prin lacurile post-glaciare și dealuri, și o câmpie destul de plată în partea de sud. Voievodatul Polonia Mare acoperă o suprafață totală de
Polonia Mare (istorie) () [Corola-website/Science/329217_a_330546]
-
este situat în nord-estul Poloniei în voievodatul Varmia și Mazuria. Se încadrează între Vistula și afluentul ei, Narew a la sud-est, sud și vest a Niemea - la est, nord-est și nord a și țărmul Mării Baltice - la nord-vest. Între aceste hotare se găsesc aproximativ 2700 lacuri, care însumează 1450 km², reprezentând 30% din numărul lacurilor și 45
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
mari râuri - "Lyna, Drwęca și Pasłęka". Deși sursele lor se află la o distanță scurtă una de celălaltă, râurile se varsă în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stanga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta a Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stanga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta a Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg, acesta este conectat la laguna Vistulei, făcând un traseu perfect pentru canotaj. Pasłęka (169 km), se varsă direct în laguna Vistulei
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
și Toru Senga lansează teoria existenței a două Moravii, una la nord și alta la sud, în vreme ce Imre Boba, Charles R. Bowlus și Martin Eggers consideră că teritoriul Moraviei Mari corespunde regiunii cursului râului Velika Morava (Morava Mare) din Serbia, afluent drept al Dunării. Cercetările arheologice nu au dat la iveală dovezi ale existenței unei Moravii sudice, în vreme ce ruinele descoperite la Mikulčice, Cehia, și alte situri de la nord de cursul mijlociu al Dunării dovedesc existența unui puternic stat medieval timpuriu în
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
orice încercarea a Franciei Răsăritene să se extindă spre est , dar le-a permis maghiarilor să jefuiască fără teamă vaste teritorii ale regatului. Ungurii s-au așezat în regiunile de câmpie ale Bazinului Panonic de-a lungul Dunării, Tisei și afluenților lor, unde au putut să-și continue viața semi nomadă. Consecința imediată a fost inserarea unei „pene neslave între slavii de vest și slavii de sud” (John V. A. Fine, Jr.).. Istoricul John Fine consideră de asemenea că plecarea ungurilor
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
după numele „voievodului” ungur Lebedias (Leved, Levedias sau Lebedi. Împăratul afirmă de asemenea că teritoriul locuit de maghiari era udat de râul "Chidmas" ori "Chingilous". "Chidmas" este identificat de către majoritatea cercetătorilor ca fiind râul Kodima, iar "Chingilous" cu Inhul (amândouă afluenți ai Bugului de Sud). Istoricii consideră că existența „Levediei” poate fi discutabilă, deoarece numele sugerează că ar fost locuit doar de unul dintre triburile maghiare (cel condus de Levedi), și prin aceasta nu ar putea să numească teritoriul locuit de
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
Ruinele cetății sunt situate pe o colină scundă,Tel Yodfat, având înălțimea de 419 metri deasupra nivelului mării, înconjurată de mai multe culmi mai înalte care o ascund de priviri. La est si la nord-est o înconjoară rîul Yodfat, un afluent al acestuia - din apus, sud și nord-vest. Aceste cursuri de apă creează niște povârnișuri abrupte în trei laturi ale dealului, lasând un acces la dealul cetății numai dinspre nord, unde se află o șea care o unește cu dealul din dreapta
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
Iskăr (în ; în ; în greaca veche: Οἶσκος) este un râu din Bulgaria, cu o lungime de 368 km, fiind astfel cel mai lung râu care curge în întregime pe teritoriul țării. Este afluent al Dunării. Iskărul se formează prin confluența a trei râuri, Iskărul Negru ("Cerni"), Iskărul Alb ("Beli") și Iskărul Stâng ("Levi"), ape denumite împreună "Iskrove". Punctul de izvorâre al râului este considerat a fi confluența Iskărului Drept ("Prav Iskăr"), cu Iskărul
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]