6,798 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > DINCOLO DE ZID Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Dincolo de zid Autor: Claudia Bota La zidul acesta m-am văzut ghemuită Fără de respirație haotic neîmblânzită Încercând să mă agăț de glasul dorit care-n palmă mi s-a topit. Prin imensitatea spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au
DINCOLO DE ZID de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377000_a_378329]
-
sens. Dacă la început își făcuse un fel de trecere în revistă a vieții, stabilind o graniță între ieri și azi, cu gândul la un mâine post-experiment, acum deja i se destrămau noțiunile temporale. La ce bun să se fi agățat de ele? În spațiul ocupat acum nu mai aveau sens... Fără să-și dea seama, mobilierul camerei începu să dispară. Primele fură rafturile cu cărți și CD-uri. Nu le simți lipsa, ochii erau obosiți de întunericul presărat cu recele
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
scris-o în dorința de a mă arăta recunoscătoare lui Dumnezeu. Simțeam cum poezia îmi mângaia sufletul, am descoperit în ea o alinare”. Astfel se destănuia în primul său poem, revărsând iubirea pentru Creator. „Pășesc cu drag în urma Lui, M-agăț cu multă disperare Să nu scap Mâna Cerului Cu Har.. și Milă... și Iertare!” Puterea simplității cu care își înalță versul face posibilă trecerea barierelor lumești, ajungând acolo unde frumusețea se definitivează în mod absolut. Un suflet care-și cântă
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
un cald din taine care se duce cu tine, nerăcorit nici de fulgii ce cad, nici de goana cailor, ci sporit de cei doi ochi care te absorb, te apasă și te chiamă spunând: "am venit!"... te-nalți și te agăți de acel zâmbet ce mai apoi se va schimba în chiot, eliberat de sub strânsoarea primului tău sărut, dăruit cu toată așteptarea celor trei ierni duse, și pentru toate cele ce vor urma... pentru tine cea de acum, cănd sania aleargă
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
-i deruteze pe urmăritori. Când se apropiară de locul unde era pana salvatoare, de departe strigă gâfâind: - Pană, penișoară! Iute... și-n viteză... zboară! Pana începu să se învârtă ca un titirez și țâșni săgeată spre înaltul cerului. Mărțișor se agăță de ea din mers. Gardienii după ei, cu caii înaripați, zvârlind cu săgeți de raze. Însă caii lor, după puțin timp de alergat prin văzduh, obosiră și se depărtară de uriașa pană. Gardienii renunțară și se întoarseră, zicând: - Cred că
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
plânge, granitul se frânge, redevii om ca toți oamenii, bun ca o pâine, de mâine. Adio poate fi odios, un cuțit Sau o floare pe un mormânt neînceput, Mai mulți prieteni găsești În lumea necuvântătoarelor, Eu regret și moartea peștelui agățat În cârlig, un cuvânt e un om, Poate muri. Zidul din spatele nostru tace, În timp ce o ploaie de gloanțe Străpunge aerul cald. NU SUNT POETUL ABISAL Nu sunt poetul abisal, nici retor, nu scriu ziua, Nici noaptea, dar eu scriu pe
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
plânge, granitul se frânge, redevii om ca toți oamenii, bun ca o pâine, de mâine. Adio poate fi odios, un cuțit Sau o floare pe un mormânt neînceput, Mai mulți prieteni găsești În lumea necuvântătoarelor, Eu regret și moartea peștelui agățat În cârlig, un cuvânt e un om, Poate muri. Zidul din spatele nostru tace, În timp ce o ploaie de gloanțe Străpunge aerul cald. NU SUNT POETUL ABISAL Nu sunt poetul abisal, nici retor, nu scriu ziua, Nici noaptea, dar eu scriu pe
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
Mache roși, se așeză pe iarbă, sub copaci, întors cu spatele la fete, care porniră în goană spre locul în care apa Dunării părea că este mai puțin adâncă. Mache își dezbracă și el cămașa transpirată, pe care o puse la uscat, agățată de creanga unui copac. Nu îndrăzni să-și dea jos pantalonii, deoarece pe sub ei avea niște izmene asemănătoare cu cele pe care le purta zilnic, doar că erau ceva mai colorate. Nu îndrăznise să-i întrebe pe cei de la prăvălie
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
Chipurile, supărat, el le fugărea cu sabia ridicată... Imaginea asta halucinantă a călușarilor care amenințau cerul cu bețele și a mutului, care alerga după femei cu sabia ridicată, m-a speriat îngrozitor. Am fugit în curte plângând și m-am agățat de pantalonii lui taică-meu. După mine a intrat și vătaful, împreună cu doi călușari. Am început să plâng și mai tare, însă vătaful s-a apropiat de mine și m-a mângâiat pe creștet. Ca prin minune, m-am liniștit
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
în același triunghi nepereche în care se înalță - ca o provocare - luna, soarele... * E-un nepătruns în toate și-o prigonire ; și cum să vă mire când rătăciți în propria geometrie căutați adevărul în ape ce refuză oglindirea - chipului cioplit - agățat în izbăvitoare cuie, izbăvitoare cuie... din ciclul ( poeme becartiene) 28 iunie 2010 Referință Bibliografică: Să nu trezim cimitirele / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1513, Anul V, 21 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate
SĂ NU TREZIM CIMITIRELE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377843_a_379172]
-
sumbră A aerului aruncat pe vânt. Mirat mai rotește pământul Un ornic cu acele-n soare, Iar vremea alunecă-n cântul Foilor de porumb șușotitoare. Razele soarelui se chircesc Printre genele-i blând alungite... Văzduhul, într-un fel copilăresc, Se-agață de clipe smucite. Prin guri nevăzute curge mușcătura, Câmpul se lasă locuit de-un gol, Căci iarna-și arată făptura Printre gratii, de abur, domol. Ceasul înlăcrimat aleargă Arătând cu brațu-i ceva de văzut, Cu gest pios încearcă să șteargă
PRELUDIU de LIA RUSE în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377867_a_379196]
-
DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna nouă iese-n frig, De parcă imensul cer I-atârnat într-un cârlig. Referință Bibliografică: NOAPTE DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377878_a_379207]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ÎȚI AMINTEȘTI... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Îți amintești când surâdeam, vibrând pe sub arcușul magic, Ne agățam de-un fir ascuns, desprins de asfințitul tragic, Sau ne-mbătam cu flori de câmp și ne pierdeam de vechi regrete - Parfum de maci pe-obrazul stâng, iar pe cel drept, de margarete? Îți amintești? Ne strecuram pe a splendorii
ÎȚI AMINTEȘTI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377937_a_379266]
-
poate răspunde atâtor întrebări, blesteme și rugi ce zguduie, adesea, temeliile nopții? Cine este dincolo de vălul acesta insinuant, ademenitor și imprevizibil, totodată... Așa, ca totul să fie mai palpitant! Nu? ”Dumnezeu, ar spune unii...”, cu frică și de umbra lor, agățându-se cu disperare și neputință, de-o mare și imprevizibilă ”necunoscută”. Un cer pustiu ar fi nimicitor pentru ei. Pe cine ar mai învinui, după care ”dogmă” s-ar mai ascunde? Ei, credincioșii... Și vii și morți, în același rând
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
gioale, tot oamenii -mi poartă pică) stau -n cor c-un dirijor care-mi spune să cânt mai ușor ba nu! sunt doi... ce privesc la mine că nu cânt bine. eu cânt după portativ ridic pe mi, ce se agață-n tiv îmi arată din deget o voce și -un răget. Știu! Animalul furios rage în momentul când pistoulul trage pac, pac!... un glonț îl simt în mine cred că m-a -mpușcat bine. în corul de voci și păreri
CRISTOFOR COLUMB de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376440_a_377769]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și-agățat de cornul lunii plec cu mândră la plimbare, unde visele sunt vise fără de asemănare, si străluce noaptea afară peste case
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și-agățat de cornul lunii plec cu mândră la plimbare, unde visele sunt vise fără de asemănare, si străluce noaptea afară peste case, pește vii, frunza-n codri-i tot mai rară și cărările-s puștii. Și străbat milenii, ere, fermecat și amuțit
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
doar albastrele așa, să mă-mbăt, să-mi înghit vocalele, într-un fel de geamăt. Noaptea-i noapte, luna-i luna ce-i al ei e-al ei, sfântă noapte, noapte bună a trecut demult de trei. Referință Bibliografica: ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Rămâi Rămâi să-mi scuturi lacrimile pe flori La prima suflare a vântului rece , Nu te ascunde-ntre tăceri ce aduc fiori , Uitarea oricum va veni să le sece ... Rămâi lângă mine agățat de aripă Unei iubiri , amorțita - n minte , Doar noi doi știm cum ne tremura clipă Cu neliniști , încolțind între cuvinte ... Rămâi în adâncă constelație Sub arcada pleoapei mele , Cu visu-n vis că o nouă apariție , Rătăcind amnezic printre stele ... Rămâi
RAMAI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376455_a_377784]
-
o apă caldă Ce-i minunată pentru scaldă. Plecați de mulți ani de la Roma, Uitat-au la femei aroma... Căci Legiunea Gemina, Ce doreau ei nu le dădea. Și-atunci Claudius, Velicus, Centurioni cu ceva-n plus, Dăcoaice faine-au agățat! Bine în Therme le-au spălat, Și-apoi le-au pus cu fața-n sus, Pe lângă “murus dacicus”... Și uite-așa, măi fraților, S-a născut un nou popor! 2. Invazia hunilor în Transilvania Veni apoi hunul călare De unde? Asta
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
fluviu cu valuri virtuale, lovindu-mi capul de pereții depresivi al unui vis claustrofobic, curgând într-un etern purgatoriu, spre o vale fără cuvinte, fără ecou. Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou, își anchiloza timpul curbându-l neputincios, de el agățând mâinile-ncleștate, scrâșnind în dinți și cu ochii închiși așteptam o dimineață-n libertate, sperând la zorii ... Citește mai mult Încă nu observ că pământul se-nvârte!? Posibil a fi rotund însă nu pare!? Cum au ieșit munții ăstia din zare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
un fluviu cu valuri virtuale,lovindu-mi capul de pereții depresivial unui vis claustrofobic,curgând într-un etern purgatoriu,spre o vale fără cuvinte, fără ecou.Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou,își anchiloza timpul curbându-l neputincios,de el agățând mâinile-ncleștate,scrâșnind în dinți și cu ochii închișiașteptam o dimineață-n libertate,sperând la zorii ... XXXIII. JAZZ, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014. Ochii mari sub sprâncene înalte scăpau lacrimi curbate. Preaplinul amestecându-se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
cortini Să nu mă vadă alții că-mi trag suflu. Căci visul neștiut e-un stol de păsări Pierdut în cenușiul ireal. Al cerului. De care nu te aperi ! Decât stupid dar și în mod banal. De vise nerodate mă agăț (ca inecatul de un pai firav). Fără să știu că toate au un preț Dară mă țin semeț și chiară brav. Mă-mpiedic de ideile plăpânde Sau cad pe gânduri fără ca să știu. - La întrebare cine-mi va răspunde ?! - Tu
VIS NEȘTIUT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375879_a_377208]
-
cum să reușesc, eu am mai încercat, Nici nu vă imaginați, de câte ori vă știu c-aveți probleme Și care nu se mai opresc și vin mereu, mereu. Protestul vostru, e încă neauzit și nevăzut,de "surzi"și "orbi", Care se-agăță în fiecare zi, în multe locuri, ca și-ale voastre, De o politică ce a canal mizer,miroase, Dar care, lor, le-aduce mulți, mulți bani. Se murdăresc cu ei, se spală și zâmbesc, Că-s mari și tari, ca
FEMEILOR DIN LUME de COSTI POP în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375906_a_377235]
-
de-un ram îi leg cu fericirea clipei,... V. SPRE MALUL ALTUI TIMP, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017. Spre malul altui timp Cu grijă mă strecor prin gândurile mele, Să regăsesc cuvinte, necuvinte, agățate-n stele. Se înfioară iar, pe pieptul meu ce-a tresăltat Alintul dăruit de tine, când m-ai îmbrățișat. Caut și regăsesc pe trup, pe-o margine de noapte, Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte... Și simt al tau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]