25,860 matches
-
un sunet rotund îmi trimiteau șoimii în sihăstriile materiei se întorceau cu vitraliile unei particule divizate într-un perpetuum mobile scriam scormoneam la porțile unei scoici adormite în lîna de aur ochiul unui păianjen în inimă fanioane pe fraga febrei albastru bizantin cu embleme de sînge gravura unui ascet potire de slavă din care beau alchimii într-un cîmp de pirită cu focuri mîngîi sfera orbită torentul din cerc mătură totul în cale implozia mării arzînd în chilie potire de ceară
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
sale pentru restituirea apostrofului lui Eminescu. Personal am înțeles necesitatea apostrofului în poezia lui Eminescu după ani întregi de citiri comparate (confruntări) ale edițiilor sale și ale Convorbirilor literare. 13). M. Eminescu: Luceafărul. Ediție critică de N. Georgescu, Ed. Floare albastră, 1999.
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
pe fețele și umbrele noastre viitorul sculptat în alge trece prin noi spre trecut ca printr-un aerodrom suspendat cînd frica vine pe ghețari lumina zilei sticloasă o remușcare oriunde aș fi e în mine întunericul acela vechi din zugrăveli albastru și roșu vibrînd între sfinți ceva nespus durere fără urlet un fluier cu albie secată și tot timpul mă duc spre rugul cu gurile căscate umbrite de aceeași voce adîncă niciodată știută lumina mînjește copacii cu gesturile noastre culori din
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
sînii tăi să curgă șiroaie Pe care să le-adun în pumni Să le beau Iar la lumina merelor mici Să ne iubim pe îndelete plîngînd Pînă în zori Cînd te voi numi dumirit Copilărie Cînd te voi arunca Pasăre albastră Spre crengile copacilor uscați Reînvățîndu-te zborul Fără odihnă de-acum Andrei Wiegner Iarbă și mușunoaie și păpădii Pe dealurile copilăriei noastre Dincolo de dealuri Porumburile Nesfîrșitele lanuri Ascunzînd volburi Întunecate volburi Și șoareci de cîmp Repezi și sclipicioși Aici am dorit
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini cu numeroșii mei frați cu sandalele rupte, iubiții de mai tîrziu nefericirile și neliniștea și rîdea și mai mult printre fericiri solidificate între certuri și spălat rufe ducîndu-mă la doctor luîndu-mi uniforma albastră de școală printre fericiri și uitare și rîdea ca să rîzi trebuie să cureți cenușa leșia s-o aluneci lucioasă pe pînze și rîdea știind că într-o duminică n-avea să plece într-o duminică n-avea să uite de
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
un fâlfâit de aripi scutură polen din pomii ce-nfloresc Norul de polen curcubeic plutește mai plutește un timp de-asupra noastră pune în mișcare aerul pătrat aerul triunghiular aerul sferic apoi se înalță - ca o flacără vie - spre bolta albastră Orfeu și maimuța De-acum ca să vezi mă mișc și eu în pas gimnastic pe faleza alegorică a marilor însetați de vânt și deșertăciune ceilalți alergători au abandonat cursa cu demnitatea excepției care la urma urmei confirmă regula jocului - iau
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
de foc a fiecărei corăbii o! isadoră vrăjită pe valuri dansând inima-i colivie în care veverița se zbate înnebunită de spaimă Un pui de nurcă nefiresc alungit leagă iubirea cu moartea într-un același nod negru coclit Dimineața ochii albaștri ai mării înlănțuiți în rime la catafalcul acestui poem. Prevestire O peliculă subțire ca ceața unor inexacte amintiri, pâlpâire domoală la capătul zorilor liziera se tulbură de o boare șerpuitoare din pom în pom uimirea plină de ghinde crude lăptoase
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
și Kostici și pe atâți alți fii risipitori piața însă patru colțuri avea” Roza Rozalia pentru ca Roza Rozalia să fie cea adevărată cu inimă gingașă și sufletul înmiresmat trebuie să o culeagă un băiat cu talia subțiratică cu mâna lui albastră să-i atingă metafizica rafinată nu trebuie să îi rămână sub unghii nici o răsuflare a acestei cetăți a lumii cele de sub piele și cele din sânge cele ale istoriei în straie ponosite și alte mărunțișuri sunt doar o parte a
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
o zi încă orb Ne jucăm și noi - le șoptesc și mă prefac că m-ascund Pe mine cineva m-arată cu degetul și mă crestează ca pădurarul copacii Cineva încearcă să mă prindă în lesă ca pe-o iapă albastră în vis iar pe mare cît vezi cu ochii sînt numai pești argintii obsceni cu burta albă în sus - nimeni nimic plumbul s-a lăsat în tălpi nimeni nimic Împotriva dorinței ceva s-a sfîrșit și-și dă duhul icnind
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
sufletul e o biserică plină de cărucioare goale Peisaje de la subsolul memoriei cu niște pâini mari la subțioară ne plimbăm pe alei conversând despre viețile scurse-n pământ lung privește în urma noastră tatăl meu plecat cu fața-ncercuită de o băltoacă albastră copilul rămas singur în întuneric simte cum i se topesc mâinile lichidul lor se întinde pe masă
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]
-
sfîrșiturile ei, nici unul, din cîți au plecat, nu se mai întoarce, desigur, s-au rătăcit, se spune, desigur s-au rătăcit, dar unii spun că cei plecați au găsit calea. Amprente în praful dintr-o odaie goală și un foarte albastru cer, ca un șiș lucitor simțit de retină prin crăpătura peretelui. Nici unul, nici măcar unul stigmatizat, să-l întrerupă. Praf, pustiu și obiectivitate *** (pentru Andreea Brumaru) Ce trist e azi nimicitorul, a întîlnit subiectivitatea scrum, nu te iubesc, i-a strigat
Poezii by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/2829_a_4154]
-
urma să îmi devină destin, (se uita în ochii mei, să văd că mă vede) am mai călătorit o zi și o noapte, inima mea, termometru în Siberia, așteptarea, năprasnică verticală la Ecuator. știam, seducția desfigureză și trece, cu Săgeta albastră, până în călcâiul lui Ahile în genunchi, cu fruntea la pământ, îți spun, câtă durere am uitat eu, tu nu vei trăi, niciodată. îmi port spaimele în saci de plastic, prețul somnului chinuit, este un bilet la clasa a II a
Poezie by Clara Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3243_a_4568]
-
din granit, poți să îl compartimentezi în peșteri, în camere secrete, în sihăstrii, l-am lucrat două veșnicii și ceva ... - Cît ceri? - Păi, îmi dai cincizeci de milioane de oameni și o sută de mii de capre, trei sute de cașaloți albaștri, un milion de licurici cu care să delimitez totul în nopțile cu lună și douăzeci de cireși în floare de pe versantul unui deal de pe o insulă din Marea Chinei. - A, e prea mult ...! - Dar nu vezi? Florile de cireș au
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3292_a_4617]
-
ca petele dinăuntru să iasă prin tencuială, ca igrasia). Dar au fost, din când în când, și capcane pentru niște hiene confuze, - o, nu, o, nu, de fapt, nu mirosea încă a mort... De-atunci, îmi pun cravata cu dungi albastre și negre doar când nu mai știu unde sunt. Când simt de pildă, că-mi fuge pământul de sub picioare, și fac câte-o piruetă neașteptată, ca un balerin șchiop ori ca o paiață, - vertebrele mele, zdravăn sudate cândva, o iau
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
Metafore ! Și, iată, mă poticnesc chiar acum, nu mai știu cum să-mi continuu poemul, mi s-au terminat figurile de stil, majusculele, și, oh, acea muzică, muzica, pe când năvălește de pretutindeni „Muzica! Muzica!”... Dezleagă-te, așadar, cravată cu dungi albastre, negre, nu mai pot, lasă-mă să urlu, nu mi-au mai rămas decât sinonimele urletului Și nu mai găsesc în memorie decât o antologie de gemete, în vremea asta, a noilor, vechilor asasini. Ia de la mine paharul acesta, Mehr
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
suntem, lumea noastră moare repede, ca o stea... Poeți cum am fost, nicio cărămidă sfântă nu se mai vede printre ruine... Dar oameni, poate oameni încă mai rămânem pe-aici... Nici păsări, nici pești, nici pietre din ape... nici ploi albastre din nori, nici iarbă măiastră din cer abia niște nebuni vitregi LUI VASILE lui Vasile Dan am să-i cânt la Arad, la o biserică, din pahar vrei tu, Dan Vasile, unul de lut ori numai ăsta, de gură omenească
Poezie by Adam Puslojic () [Corola-journal/Imaginative/3623_a_4948]
-
întîi și, pe deasupra, al amintirilor caligrafice și miresmate, fără zăgaz la ce numeam, devreme în anii de școală, ,expresii frumoase". Comparații migălite, riduri subțiri de peniță pe chipuri mate, din porțelan: ,Străzile se pierduseră în urma noastră, fără detalii, ca benzi albastre pe o hartă pe care știi că o ai, însă nu îi cauți niciodată legenda." Puse una lîngă alta, dintr-o grijă pentru stil vecină cu pedanteria, micile potriviri, privite de la oarece distanță, compun desenul marilor asemănări. Asta fiindcă înainte
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
se poate. Imposibil. Ilizibil. Incoercibil. Incocoșibil. Intramontan. Intravenos, imit cascada adjectivală absurdă a omului din Dublin. Răsfoind cartea gravidă de atâta lectură, paginile ei de atâtea ori întoarse, se deapănă, se derulează singure de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că e un babalâc obsedat... în clipa aceea, o voce răsună deasupra capului meu: Hello! E un tânăr înalt, frumos ca un actor de cinema, care se scuză că m-a
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
56-lea etaj al unui mall multifuncțional (clădire cu magazine dar și cu zone de divertisment și recreere) sau chiar pe acoperișul acestuia. Omul și-a purtat cu el concepția să despre natura (plajă cu palmieri și piscină cu apă albastră, cascadă șopotitoare) în vârful turnurilor de beton construite că mini-universuri (spații pentru cumpărat, pentru depozitat bunuri, servicii, birouri de lucru, restaurante, zone de divertisment). În interiorul orașelor sec. XXI, conceptul de "zgârie-nori" a devenit treptat multifuncțional, multidimensional, pana cand înseși turnurile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și al memoricidului, dincolo de abordările specifice (factuală, respectiv normativa; istorică, respectiv morală și juridică), un lucru esențial îl reprezintă stabilirea corectă a terminologiei. Ceea ce se denumește, în mod generic, "război din Vandeea" cuprinde două momente decisive: războiul civil (în timpul căruia albaștrii se confruntă cu albii) care antrenează apoi genocidul. Sub aspectul duratei, delimitarea celor două momente nu este o sarcină întru-totul ușoară (având în vedere multitudinea de criterii și diversitatea de perspective), iar autorul nu vine foarte mult în ajutorul cititorului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tradiției militare de secol XVIII, nu pot înfrunta gherilă vandeenilor. Fază a doua (29 iunie - 17 octombrie 1793) cunoaște reechilibrarea forțelor, pentru că fază a treia (de la traversarea Loarei la masacrul de la Savenay din 23/24 decembrie 1793) să marcheze victoria albaștrilor. Învinși, vandeenii cer o iertare pe care membrii Convenției revoluționare nu doresc să o acorde (pp. 35-46). Acest lucru se explică prin faptul că încă de la 1 august 1793 intra în vigoare o lege prin care Convenția nu face altceva
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
urmărire, Bujor Nedelcovici se ridică deasupra cazului său, dîndu-i semnificații de memento: "Pentru a evita concluziile, dar nu problema esențială, putem spune că Răul nu este banal și nici stupid. Un regim despotic și totalitar poate naște monștri cu ochi albaștri și purtând o pălărie de paie pe cap, fără să aibă reprezentarea dezumanizării în care au căzut, dar cu conștiința că îndepliniseră un rol și un scop partinic. Și, în fond, care este ultima explicație că am vrut să-l
În numele tatălui by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11198_a_12523]
-
Al vechii suferințe de tine tulburată... În fața ta, biet diavol plin de-amintiri fierbinți, Simțit-am orice pliscuri și orice fel de gheare, Doi corbi câinoși, pantere lipsite de-ndurare, Ce-odinioară carnea râvneau să-mi rupă-n dinți. Era albastră marea și bolta străvezie, Dar pentru mine totul de-atunci, vai, a rămas Întunecat în sânge, iar peste suflet tras Un giulgiu ce este însăși această-alegorie. Atât găsii, Zeiță, la țărmul tău venust : Un spânzurat în care îmi regăsesc simbolul
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
oferită pentru a da un plus de poezie nopților alesului oaspete), atmosfera de la chermezele care încheiau apoteotic vizitele în teritoriu ale activiștilor de partid. Nimic nu scapă ochiului acid al naratorului. Nici măcar prezența ubicuă, dar discretă a băieților cu ochi albaștri despre care, în anul de grație 1985 nu se vorbea nici măcar în șoaptă. - Și tovarășul tînăr cine-i? Nu știu... Cred că e de la... și Tanasie înălță cu repeziciune o sprînceană. Așa... zise domnul Benea." (p. 70) Șeful caravanei cinematografice
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
vorbesc curgător, pentru că oricum nu-l interesează ce spun, totul e să aibă papagal. Politica noastră se face cu chipuri, nu cu idei. Trage-ți o cravată, o față hotărâtă și (dacă-ți permite zestrea genetică) o pereche de ochi albaștri, și vei urca în topul preferințelor cu viteza unei nave cosmice.? (p. 35). Contează mai puțin exactitatea pronosticurilor avansate de acest ?biet poet deghizat în analist politic? (Traian Băsescu l-a spulberat, de fapt, pe Mircea Geoană în confruntarea pentru
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]