7,295 matches
-
lumânare în mână, pe lumea cealaltă va sta în întuneric. Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușile casei deschise, ca să aibă pe unde ieși sufletul. După ce un om a murit, corpul i se scaldă într-o albie, ca să se ducă dincolo curat. Unui mort i se bagă un ban la degetul mic de la mâna dreaptă, ca să aibă cu ce plăti vama pe lumea cealaltă. Groapa unui mort se păzește, ca să nu treacă peste ea vreun câine. Altfel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-și vărsa veninul, a-și vărsa năduful). În acest stadiu al emoției, apare o nouă metaforă conceptuală (FURIA ESTE O SUBSTANȚĂ MURDARĂ), care se instanțiază în expresii precum a face urât, a face cu ou și cu oțet, a face albie de porci ș.a. Totodată, metafora amintită e completată, dar și concurată de o alta (FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ), care se întâlnește în expresii precum a lua foc, a se supăra foc, a se face foc și pară, a se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
transportul la fața locului a materialelor de construcție. Într-un an și jumătate au fost dizlocate aproape trei milioane de metri cubi de pământ; s-au construit două tuneluri în lungime totală de un kilometru și jumătate. Linia traversa deseori albia unor pârâiașe, ceea ce a necesitat construirea a 34 de poduri. La întreaga construcție lucrau, în același timp, 16 mii de oameni, iar în perioada cea mai dificilă a lucrărilor "trăgeau" (la sapă și lopată) chiar 27 de mii muncitori pentru
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
afectați de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip de relief întâlnit în cadrul primei categorii. Relieful de acumulare întâlnit de-a lungul văilor cupride: văi halocene de origine aluvială inundabilă, reprezentate de albia pârâului Cornești și terase ce apar în partea estică a teritoriului. Relieful actual al fermei Ezăreni se integrează în aspectul geomorfologic general al Câmpiei Moldovei. Cea mai mare parte din suprafața fermei cuprinde platouri largi cu altitudini medii de 100-130
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
aluviale. Morfologia este de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3. S-a format pe albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența morfologică este de tipul Amsc-AGosc-Gr. Solul are un conținut de 232 mg la % săruri solubile și o reacție slab alcalină (pH = 8,3). Se găsește pe văile pâraielor (Pârâul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
prin depresiunea Drăgăneasa. Aici se află defileul cel mai îngust al râului Provița (punctul Berechet), dar și locul unde Provița se apropie cel mai mult de Prahova (circa 4 kilometri, în punctul „AlunișMărul Alb”) în apropiere de satul Măgureni, unde albia râului are cea mai mare lățime din Subcarpați, intrând apoi în câmpie. Limtele comunei sunt date de: - orașul Breaza (N) 7 - comuna Poiana Câmpina (E) - comuna Măgureni (S) - județul Dâmbovița (SV) - comuna Provița de Sus (NV) (Fig. 3) Comuna Provița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
face o gâtuire și taie linia de dislocație Drăgăneasa- Câmpina, prelungită și ridicată axial către satul Piatra, străbătând cuveta Valea Lungă. La ieșirea din această localitate pârâul face un cot imens numit de localnici „la Gogoaie”, apoi se desfășoară pe o albie foarte lată, unde are cele mai multe meandre din întreg cursul său, evident cu belciuge și popine. De aici, în aval Provița împrumută foarte mult din caracteristicile Cricovului. Dacă valea avea în amonte forma de V deschis, de aici în colo ea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ar datora izbândei elementului ortodox asupra celui științific în Sfântul Sinod. Teamă ne e însă că toată această grabă de întoarcere la Ortodoxie nu e decât elementul trecător al amintitei panici. Și că, în curând, lucrurile vor reintra în vechea albie a Ortodoxiei românești de după război, catolică după metode, protestantă după spiritualitate". 21 Sinodul în gravă încăurcătură, nesemnat, în "Cuvântul", an V, nr. 1371, 14 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia, pp. 168-169: "Sinodul s-a decapitat însă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei țări. Această operă e foarte diversă. Ici piedica se prezintă sub forma lipsei de cultură și o școală bună ar înlătura-o; colo se prezintă sub forma unui rîu de munte care rupe poduri și strică drumurile; regularea în albie ar însemna înlăturarea ce se opune comunicației; dincolo piedica dezvoltării se arată sub forma decadenței morale; un preot bun și pătruns de datoria lui ar fi de trebuință. E o muncă zilnică și de secole aceasta, care încetează abia atunci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul poate fi liniar, de-a lungul albiei (în cazul râurilor cu albie îngustă) și circular (în cazul bazinelor cu o suprafață mai mare). Reproducerea: Împerecherea are loc după terminarea lacta terminarea lactației sau în timpul iernii. La începutul verii (mai-iunie) femela naște un pui. Lactația durează 1 lună
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul poate fi liniar, de-a lungul albiei (în cazul râurilor cu albie îngustă) și circular (în cazul bazinelor cu o suprafață mai mare). Reproducerea: Împerecherea are loc după terminarea lacta terminarea lactației sau în timpul iernii. La începutul verii (mai-iunie) femela naște un pui. Lactația durează 1 lună. Hibernarea: Hibernează întreaga perioadă rece
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
după cum o admite și Coșeriu), pe de o parte, nu toate rezultatele pozitivismului trebuie alungate din lingvistică. Pe de altă parte, avem destule motive să credem că Hașdeu a fost suficient de inteligent pentru a nu se cantona doar în albia îngustă a pozitivismului. Pregătind această ediție menită să pună în evidență măcar o părticică din actualitatea teoriei lingvistice hasdeiene, am incercat sa ma păzesc de două pericole: (α) acela de a vedea peste tot precursori primejdie care îl amenință pe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tratarea chimică a solurilor vulnerabile. - Practicile nepotrivite de irigare. - Exploatarea excesivă a terenurilor aflate În ținuturile aride și semiaride. 1.4.4 Inundații - Efectul de insulă, generat de aglomerările urbane. - Extinderea necontrolată a zonelor construite În luncile râurilor. - Reducerea capacității albiilor prin Îndiguirea cursurilor de apă, fără construirea lacurilor de retenție. - Despăduririle excesive, mai ales În zonele de formare a scurgerii râurilor. - Construirea În zonele de câmpie cu pantă redusă, unde râurile au albii abia schițate și curs divagant, iar pânza
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
la suprafață. - Construirea pe terenuri inundabile. Se poate afirma În general că majoritatea teritoriilor lovite de dezastre sunt caracterizate de o densitate a populației crescută și mai ales atunci când aceasta se află În zone considerate de risc , cum ar fi: albiile fluviilor, pante de munții, cu locuințe improvizate, construite fără niciun criteriu tehnic, absolut instabile și care sunt supraexpuse În cazul evenimentelor catastrofice. Șansele ca un fenomen natural să se transforme În catastrofă, Într-o zonă de acest fel, sunt cu
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
reiese că autorul era conștient de unitatea etnică a locuitorilor de la est și sud de Carpați. Termenii de „Țara Românească” și „Pământul românilor” sunt folosiți cu sensul de teritoriul locuit de români, dintre Nistru și Tisa: „În spațiul dintre albiile Tisei și Nistrului, având la nord Alpii Carpatici și sprijinindu-se dinspre sud pe întinderea dunăreană și partea de nord-vest a litoralului Mării Negre, locuiește o masă compactă de populație, numele autohton al căreia, divizat de etnografii contemporani în câteva denumiri
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
femeie la fel de dârză cum e el, și pe care o desființează post festum, în fața soției sale, spre satisfacția amuzată a acesteia din urmă. Rolul pe care și-l asumă Andrew este cel de Bătrân Învățător. Îi apără pe chinezi de albii disprețuitori, îi ajută, îi înțelege. Nici urmă de iubire. Iubirea este o patimă, iubirea e pathologică, nu așa prevenise bătrânul Kant? Are un sistem de credințe bine articulat, specific prezbiterienilor: crede că se va mântui, că Iisus Hristos va veni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
imagine. Microanalize Realitatea irealului (Camil Baltazar) / 299 • Dinamica ascendentă a imaginii (Iulian Vesper) / 301 • Paradoxul sublimării pure (Al. Philippide) / 303 • Imaginea neînțelesului (Emil Botta) / 306 • Revelarea dispariției (Dan Laurențiu) / 309 • Forma prin care se vede (Gabriela Melinescu) / 311 • Imaginea în albia formei (Ileana Mălăncioiu) / 313 • O clipă de vedere (Constanța Buzea) / 315 • Cuvântul care se vede (Gellu Naum) / 318 • Levitația vederii (Leonid Dimov) / 320 • Cuvântul de la început (Mircea Ciobanu) / 324 • Prefața inaparentului (Alexandru Miran) / 328 • Imaginea nevederii (Alexandru Grigore) / 330 • Creația
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
părea să fie o simplă antinomie a exteriorității, așa cum ni se înfățișează în poemul Munte pur10 - unde între "șesuri adânci" și cer nu există legătură, căci "nimic nu-mi crește-n luminile nalte" decât imaginea stinsă "în hăul înălțării" ("o albie goală") - devine geografie interioară, relief al sufletului străbătut cu dezinvoltură, precum în poemul postum N-ai teamă 11. În noul tărâm lăuntric, situat dincolo de vămile trupului, toate determinațiile exteriorității se destramă, lăsând loc nedeterminării pure12. Într-adevăr, "în hăul lăuntricelor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
referinței directe la ființa lumii denotate, ca suspensie a oricăror determinații ce califică semantismul staticii și al împlinirii autosuficiente, așa cum întâlnim în poemul Umbra et pulvis 21: "Taci îngere. Clorofila e răzbunată./ Trupul meu vinovat se dizolvă-n amurg./ În albia formelor lumea abia mai înoată./ Apa arde. Malurile râului curg". O lume destrămată, dizolvată în absența luminii, în golul tăcerii și al transcendenței interzise. O lume oarbă care abia mai există în "albia formelor", își pierde conturul explicit, se de-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
meu vinovat se dizolvă-n amurg./ În albia formelor lumea abia mai înoată./ Apa arde. Malurile râului curg". O lume destrămată, dizolvată în absența luminii, în golul tăcerii și al transcendenței interzise. O lume oarbă care abia mai există în "albia formelor", își pierde conturul explicit, se de-formează resorbindu-se în magma informului 22. Regresia spre originar marchează nu doar natura mundaneității eclipsate, dar și - implicit - fenomenul imaginii, căci apa care arde și malurile curgătoare urcă în prim plan imagini
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care suflă încotro dorește, recade în șuvoiul înființării, renaște în posibilul creației. Pe țărmul lumii care începe să plece, se pune la dispoziția unei iubiri nețărmurite, a unui nou început, disponibil oricărui sens în lumina căruia și-ar afla ființa, albia formei. Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime" Etapele unei fenomenologii a luării măsurii, pe măsura esenței omului în care se arată distanța până la care retragerea divinului este posibilă, sunt semnele revelatoare ale posibilului însuși al ființării. Poezia lui Daniel Turcea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
drumul spre inima lucrurilor și a lumii"8. "Calea noastră este cea simbolică a inimii", iar imaginea se creează abia "pe firul naturii" care merge spre culmea originii, întorcându-se metanoic după "chipul și asemănarea Prototipului Logosului nemuritor", așa cum - urmând albia în amonte - "râul duce la izvor", acolo unde natura, în sfârșit dezvăluită, se pune în finalitatea ei începătoare 9: "nesemnificativul tras la sens, pe pârâu mers până la izvor, pe zbor până la zvâcnetul aripii, pe stea până la hora universului"10. Pentru
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invizibilului, în slujba lucrurilor care nu se văd, slăvind întru "slava celor de departe"50. Și atunci perspectiva se deschide înapoi, în spatele ochiului care trebuie să se întoarcă, să se lase răsfrânt în vâltoarea acestei curgeri. Vederea se varsă pe albia care o poartă spre ceea ce va fi să vadă, ca înspre posibilul inaparent al unei imagini ascunse, cu fața ștearsă de prea marea depărtare: "urmele stinse/ Departe, căile strălucitoare, vestea lor/ Luminând abia în față"51. Ceea ce trebuie văzut - cere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
golul acesta împlinit, "cu pleoapele lăsate-n jos", în limpezimea liniștii ce le cuprinde nu ele deschid orizontul, nu în ele stă imaginea. Prin ochiul lor nevăzut trece vocea poemului, le descoperă fața, spune liniștea care se vede. Imaginea în albia formei (Ileana Mălăncioiu) Ce se întâmplă cu forma în care ia naștere imaginea poetală atunci când discursul explicit trimite fără înconjur la decriptarea sensului? Ce se întâmplă, bunăoară, în substratul poemului Au să rămână plopii de Ileana Mălăncioiu 16, dincolo de ecranul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în vedere. Imaginea se întrevede în chiar clivajul în care ea este posibilă; strânsă între malurile despărțite, ea unește sfidând împărțirea, adună părțile în unitatea suverană a formei. In-formarea imaginii în mers, fără intenția pusă în paranteza malurilor, curge în albia formei. Se revarsă acum, în forma nou creată, imagini care ies din ascundere, nu se arată însă decât pe fundul apei secate, în peisajul uscat al dispariției: Când va seca izvorul, va fi un prund întins/ Cu păsări ce se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]