7,965 matches
-
Toate aceste considerente ne-au motivat în sensul elaborării unei încercări, sperăm noi, la înălțimea așteptărilor de natură științifică, legată de cel ce a fost omul politic liberal Alexandru Lapedatu; scopul primordial pe care l-am avut în vedere în alcătuirea acestui demers, a fost o reîntoarcere la sursele de bază ale problemei și o încercare obiectivă de reconsiderare a acestora. În final, fără intenția de a fi sentimentali, am fost atrași, în realizarea acestei lucrări, inclusiv de dorința de a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că prin studiile lui Nicolae Iorga s-a realizat apropierea dintre istoriografiile naționale, fapt ce a îngăduit afirmarea în Transilvania a noii școli istorice 69. Lapedatu insista asupra alcătuirii programului de viitor al istoricilor români de peste munți și a realizării lui în cadrul unor instituții speciale pentru progresul studiilor istorice românești, cum este Institutul de Istorie Națională de la Cluj, al noilor universități și al Academiei Române, cu rol de a promova
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
proces revoluționar, între 20/26 octombrie 1917 are loc la Chișinău, Congresul ostășesc moldovenesc, care a proclamat autonomia Basarabiei și a hotărât constituirea Sfatului Țării. Acesta a adoptat o Declarație, hotărând crearea Republicii Democratice Moldovenești, autonomă, ,,care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtașă cu aceleași drepturi” În consecință, la 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a rupt relațiile diplomatice cu România și i-a sechestrat tezaurul, care fusese transportat la Petrograd 31 . În acest context, la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ministrul Lapedatu era de părere că actul ,,nu ar putea prejudicia interesele statului”. Dimpotrivă, considera că acesta a fost încheiat tocmai pentru a salva aceste interese și nu în ultimul rând era de părere că publicarea Concordatului nu putea influența alcătuirea legii pentru regimul cultelor 57. În anii 1925/1926 problema cultelor religioase a reținut atenția prin largi dezbateri publice, determinate de nevoia legiferării acestora. Alexandru Lapedatu, încă din 1923 preciza în legătură cu această chestiune: ,,Problema cultelor și raportul cu noul stat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
inclus în programul Academiei Române, ca de altfel și în al altor instituții de specialitate din țară, subiecte și teme care să permită informarea publicului și susținerea moralului național 24. De asemenea, tot prin intermediul lui Alexandru Lapedatu s-a început și alcătuirea unui fișier bibliografic al lucrărilor apărute în țară și în străinătate referitoare la România, însărcinându-se o serie de personalități cu redactarea unor monografii și a unor hărți etnografice. Acestea erau menite a demonstra dreptatea cauzei românești 25. Odată cu ocupația
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
meritul de a prezenta si modul în care au decurs serviciile de mediere în educație în diverse instituții de învățământ. În acest context, am considerat că se impune si definirea medierii educaționale. Acest tip de mediere se referă fie la alcătuirea unui grup format dintrun număr mic de elevi pregătiți să ofere diverse servicii altora de aceeași vârstă cu ei, fie la elevii mai mari care mediază elevii mai mici pe tot parcursul desfășurării cursurilor școlare. Alteori, medierea în educație se
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3126]
-
date de creșterea ponderii terțiarului în structura P.I.B. (51,5%) comparativ cu media spațiului arabofon în ansamblu (48,9%). Africa arabofonă în schimb, prezintă trăsăturile unui spațiu aflat încă într-o fază agrar-industrială, cu o pondere a sectorului primar în alcătuirea P.I.B. (23,7%) mult peste media globală (4%) și peste media spațiului arabofon (14,5%), precum și cu o pondere a sectorului secundar (31,8%) apropiată de media pe Glob (32%), dar sub media arealului arabofon (36,6%). “Radiografierea” teritorială pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
terțiarului în formarea P.I.B. O abatere de la regulă o constituie situația Eritreii, cu o contribuție a domeniului primar la crearea P.I.B. de 17,5% și a domeniului terțiar de 59,3%. De asemenea, în Comore terțiarul contribuie cu 56% la alcătuirea P.I.B. Majoritatea activităților de servicii aparțin însă în aceste state terțiarului inferior (mici comercianți, mica producție artizanală), iar 80% din populația Eritreii și Comorelor este ocupată în agricultură, aspecte care ne-au determinat să încadrăm totuși, pauperele state menționate în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de peste 50 mld. USD /an, ponderi însumate ale domeniilor primar și secundar în formarea P.I.B. de peste 50%, dintre care sectorul secundar cu un aport între 25-45%. Sunt state cu un nivel mediu de dezvoltare economică, în care ponderea serviciilor în alcătuirea P.I.B. este cuprinsă între 40-50%, cu excepția Tunisiei, unde terțiarul contribuie cu 57,7%, iar populația tunisiană ocupată în servicii este de 48,5%; sub acest aspect Tunisia se poziționează la limita superioară a categoriei, iar diminuarea în timp a ponderii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Aspectele regionale sunt de un mare ajutor pentru profesorul de specialitate în realizarea activităților legate de ocrotirea naturii, pentru organizarea cercurilor cu tematică agronomică și mai ales în organizarea unor lecții excursie didactică. Activitatea profesorului poate fi concretizată și prin alcătuirea de hărți regionale cu aspecte ale florei și faunei, organizarea unui culoar al specialistului cu machete, plante ornamentale și se pot face observații cu caracter științific, care pot fi publicate. 6. Principiul legării teoriei de practică La disciplinele agronomice, materialul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
macroscopică, când cuprind organisme vii sau conservate; diferite procese în desfășurare și observare cu ajutorul tehnicilor și aparaturii specifice disciplinelor agronomice: - observări pe bază de disecție pentru cunoașterea organizării unor animale sau plante; - observări cu ajutorul lupei pentru achiziționarea informațiilor privind alcătuirea unor organisme sau părți; - observări la microscop a unor preparate fixe pentru cunoașterea unor structuri. Observările de scurtă durată cuprind următoarele momente pedagogice principale: - expunerea obiectului, așa cum se prezintă el în momentul în care face obiectul cunoașterii pentru contactul global
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cunoștințe (într-o lecție mixtă); se poate folosi în lecția de sistematizare și recapitulare care are loc la încheierea capitolelor cu scopul consolidării cunoștințelor. Demonstrarea la microscop se aplică și la lucrările practice la laborator când profesorul arată modul de alcătuire a preparatului microscopic și ceea ce se observă la microscop. - Pregătirea metodică a demonstrării la microscop trebuie să includă pregătirea efectivă a elevilor pentru observație, după cum urmează demonstrarea propriu-zisă a materialului, când profesorul va desena pe tablă elementele ce apar în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
poate fi de tip deschis și de tip structurat a. Descoperirea deschis- inductivă urmărește să-i învețe pe elevii mici cum să asambleze jetoane, cartonașe etc. solicitându-i să le ordoneze așa cum cred ei de cuviință pentru a obține ansamblul alcătuirii unui organism vegetal, sau animal, a unui organ valabil pentru clasele mici etc. b. Descoperirea structurat-inductivă prin care elevul își însușește o noțiune printr-un proces de descoperire pe un sistem de operații privind astfel încât organizarea activității didactice, să descopere
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
își desfășoară activitatea. Astfel de grupe care se organizează pentru o perioadă mai îndelungată pot cuprinde 5-6 membri, în timp ce grupele constituite ad-hoc pot fi mai mari. - Organizarea activității desfășurate pe grupe într-o succesiune relativ stabilă de etape și anume: alcătuirea grupelor, împărțirea responsabilităților, repartizarea sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă, realizarea sarcinii. Dinamica formelor de organizare a clasei pe parcursul unei lecții depinde de performanța măiestrie didactice a fiecărui profesor. Arta profesorului constă în a doza variatele forme de activitate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Predarea-învățarea lecției noi este veriga căreia trebuie să i se consacre cea mai mare parte a timpului unei ore; de regulă, din 50 minute, pentru această verigă se repartizează 30-35 minute. Esențiale pentru desfășurarea procesului de predare-învățarea sunt următoarele activități: - alcătuirea unui conspect bun al conținutului științific al lecției și structurarea acestuia în corelație cu obiectivele operaționale ale lecției și cu timpul normal; - stabilirea clară a materialului didactic necesar și disponibil (deci efectiv existent) pentru predarea conținutului proiectat; - alegerea mijloacelor tehnice-auxiliare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
concluziilor; evaluarea comportării elevilor și a clasei; îndrumări suplimentare. VERIGI Activitățile premergătoare constau în anunțarea anticipată (cu 1-2 zile sau chiar cu 1-2 săptămâni) a subiectului lecției de recapitulare; stabilirea unor sarcini speciale pentru elevi în vederea recapitulării (de exemplu, alcătuirea unor rezumate, a unor conspecte, aprofundarea studiului unor teme din manual sau a unei bibliografii minimale, sau rezolvarea unor probleme/situații problemă etc.); elaborarea unui plan general de recapitulare și difuzarea lui la elevi; asigurarea unor consultații individuale/colective pe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a.m.d. Deși au cele mai diverse pregătiri și calități umane, membrii acestei colonii ruso-evreiești din SUA au săvârșit totuși un același gest definitiv: s-au smuls din vechile rădăcini și au prins altele noi în alt pământ, cu altă alcătuire, culoare, miros. Descriindu-și personajele în plină metamorfoză sufletească și de destin, Ulițkaia nu uită să arate că, în ciuda opțiunii corecte, ele vor simți toată viața că Rusia continuă să le stea în suflet. Chiar și cu prilejul celebrului puci
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Toate aceste considerente ne-au motivat în sensul elaborării unei încercări, sperăm noi, la înălțimea așteptărilor de natură științifică, legată de cel ce a fost omul politic liberal Alexandru Lapedatu; scopul primordial pe care l-am avut în vedere în alcătuirea acestui demers, a fost o reîntoarcere la sursele de bază ale problemei și o încercare obiectivă de reconsiderare a acestora. În final, fără intenția de a fi sentimentali, am fost atrași, în realizarea acestei lucrări, inclusiv de dorința de a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei. El considera că prin studiile lui Nicolae Iorga s-a realizat apropierea dintre istoriografiile naționale, fapt ce a îngăduit afirmarea în Transilvania a noii școli istorice 69. Lapedatu insista asupra alcătuirii programului de viitor al istoricilor români de peste munți și a realizării lui în cadrul unor instituții speciale pentru progresul studiilor istorice românești, cum este Institutul de Istorie Națională de la Cluj, al noilor universități și al Academiei Române, cu rol de a promova
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
proces revoluționar, între 20/26 octombrie 1917 are loc la Chișinău, Congresul ostășesc moldovenesc, care a proclamat autonomia Basarabiei și a hotărât constituirea Sfatului Țării. Acesta a adoptat o Declarație, hotărând crearea Republicii Democratice Moldovenești, autonomă, ,,care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtașă cu aceleași drepturi” În consecință, la 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a rupt relațiile diplomatice cu România și i-a sechestrat tezaurul, care fusese transportat la Petrograd 31 . În acest context, la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ministrul Lapedatu era de părere că actul ,,nu ar putea prejudicia interesele statului”. Dimpotrivă, considera că acesta a fost încheiat tocmai pentru a salva aceste interese și nu în ultimul rând era de părere că publicarea Concordatului nu putea influența alcătuirea legii pentru regimul cultelor 57. În anii 1925/1926 problema cultelor religioase a reținut atenția prin largi dezbateri publice, determinate de nevoia legiferării acestora. Alexandru Lapedatu, încă din 1923 preciza în legătură cu această chestiune: ,,Problema cultelor și raportul cu noul stat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
inclus în programul Academiei Române, ca de altfel și în al altor instituții de specialitate din țară, subiecte și teme care să permită informarea publicului și susținerea moralului național 24. De asemenea, tot prin intermediul lui Alexandru Lapedatu s-a început și alcătuirea unui fișier bibliografic al lucrărilor apărute în țară și în străinătate referitoare la România, însărcinându-se o serie de personalități cu redactarea unor monografii și a unor hărți etnografice. Acestea erau menite a demonstra dreptatea cauzei românești 25. Odată cu ocupația
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
drept poli. Weininger opunea idealismul moral hedonismului. Pentru idealist cu adevărat reale sunt doar binele, adevărul, frumusețea pură și echitatea. Încorporările exemplare ale acestui mesaj erau pentru evreul Weininger învățătura lui Iisus Christos precum și filozofiile lui Platon și Kant. În alcătuirea omului, susținea el, intră două principii: principiul ordinii, care provine de la divinitate, și principiul haosului, reprezentat de diavol. Ele își dispută dominația asupra ființei sale. Liberă cu adevărat este doar personalitatea creatoare care a reușit să scape de tirania dorințelor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
șase caiete de note pe care le-a scris între 1913 și 1918. Din aceste note, Wittgenstein a reținut formulări care conțineau ideile sale cele mai personale, în acele exprimări care i au plăcut mai mult. El a lucrat la alcătuirea versiunii finale potrivit unei reprezentări proprii despre excelența unui text filozofic. Acesta trebuia să reunească virtuți greu de armonizat. Prima dintre ele a fost concizia extremă. Tractatus-ul se întinde doar pe câteva zeci de pagini. A spune mult în cuvinte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în lucrarea sa clasică despre principiile mecanicii. Hertz numește aici „imagini“ (Bilder) acele relații care ne îngăduie să anticipăm experiențele noastre viitoare pe baza celor din trecut: „Dacă am reușit să derivăm din experiențele adunate până acum imagini care au alcătuirea cerută, noi putem, în scurt timp, prin ele, ca și prin modele, să desprindem consecințele care se vor produce în lumea exterioară abia într-o perioadă mai lungă de timp sau ca urmare a intervenției noastreă Imaginile despre care vorbim
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]