16,813 matches
-
pentru politică ia proporții la rândul lui. Astfel, cei cu eficacitate nulă sau foarte mică sunt interesați într-un raport de 1:6, cei cu eficacitate medie, 1:3, iar cei cu eficacitate ridicată, 1:2. Pe lângă influența pe care alegătorii cred că o pot exercita asupra politicului, contează și reprezentarea lor cu privire la efectele acestuia asupra societății, vieții cetățenilor mai exact. Datorită faptului că nu dispunem de o măsură clasică a acestui concept am ales să-l măsurăm cu ajutorul a doi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în actorii politici și reprezentarea cu privire la efectele politicului asupra vieții. Datele arată faptul că interesul pentru politică crește mai ales atunci când educația crește și când oamenii cred că pot influența deciziile politice. O lărgire importantă a interesului apare și atunci când alegătorii cred că politica are efecte asupra vieții lor sau când aceștia au încredere în instituții și actori politici. Modelele de socializare de gen par să conteze destul de mult în ceea ce privește interesul populației, din moment ce, controlând o serie de alți factori influența genului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai mult despre politică. Celelalte condiții considerate fiind egale, persoanele de etnie maghiară se informează și discută, de asemenea, ceva mai mult. Încrederea are un efect oarecum inconsistent asupra informării și discuțiilor, nivelele acestora din urmă fiind mai ridicate dacă alegătorii au încredere în actorii politici și mai scăzute dacă nu au încredere în instituții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 11. Determinanții informării / discuțiilor pe teme politice Variabila dependentă Informare politică Discuții politice Variabila independentă Model de bază Model extins Model de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de valorile mai ridicate înregistrate în cazul bărbaților, chiar și atunci când celelalte caracteristici sunt identice (influența lor este eliminată statistic). După cum anticipam la începutul acestei analize, influența interesului pentru politică are loc, direct și mediat, și asupra altor comportamente ale alegătorilor precum participarea politică sau preferințele în ceea ce privește politicul, precum: conducerea de tip democratic, societatea de tip comunist, votul uninominal, unicameralism, multipartidism. Pentru cea mai mare parte a populației urbane o conducere de tip democratic este un lucru bun (79%), comunismul este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care ritul trebuie realizat este determinat cu strictețe; locul în care se desfășoară de asemenea; materiale și instrumente specifice (buletine, plicuri, urne, cheile urnelor, ștampilele de vot, etc.); actorii trebuie să se supună unor rituri preliminare ritului de vot (identitatea alegătorului nu are voie să părăsească sala, iar acestuia îi este interzis să ia pe cineva în cabina de vot până în momentul în care se va introduce votul în urnă etc.). Mai mult, actul de a vota este asimilat (în campanie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de a vota este asimilat (în campanie, dar nu numai) cu schimbarea sau menținerea anumitor actori politici și chiar cu a unor politici publice, fiind propusă o relație cauzală între vot și acestea din urmă. În plus, marea majoritate a alegătorilor nu folosesc un raționament științific pentru a participa la joc deoarece prea puțini dintre ei, dacă ar fi conștienți de probabilitatea de a câștiga, ar mai participa la joc (Guyonnet, 1994). Prin urmare, suntem îndreptățiți să privim și să analizăm
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
urmare a presiunii sociale (dar nu numai) de a vota și, implicit, de a alege un partid/candidat. Discuțiile despre alegeri cu ceilalți (familie, vecini, prieteni, colegi) constituie un fenomen comun, jumătate sau trei sferturi, în funcție de categoria de referință, dintre alegători având astfel de discuții. Formele de implicare/participare mediatică sunt chiar mai intens practicate, în special cea care face trimitere la emisiunile televizate, 90% dintre alegători declarând că au urmărit emisiuni electorale la televizor (se constată de asemenea o creștere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
colegi) constituie un fenomen comun, jumătate sau trei sferturi, în funcție de categoria de referință, dintre alegători având astfel de discuții. Formele de implicare/participare mediatică sunt chiar mai intens practicate, în special cea care face trimitere la emisiunile televizate, 90% dintre alegători declarând că au urmărit emisiuni electorale la televizor (se constată de asemenea o creștere a consumului de conținuturi politice din mass-media în campanie față de alte perioade). Pe de altă parte însă formele de participare care presupun costuri și implicare mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini aproape dublează (26%) puterea explicativă inițială a modelului arătând că, pe lângă condiționările de natură sociodemografică, contează și cele atitudinal-axiologice. Celelalte condiții fiind egale (condiționările sociodemografice), șansa de participare crește dacă alegătorul se consideră relativ mai competent, este mai interesat de politică, are mai multe cunoștințe politice, consideră că votul (prin extensie, implicarea politică) contează, consideră că oamenii pot influența deciziile politice, este mai integrat social. Participarea asociativă Prin participare asociativă putem
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai des în cazul bărbaților, celor de vârstă medie, cu ocupații cu status scăzut sau mediu, cu mai multe relații, cunoscători de limbi străine. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 11. Variația protestului (potențial și efectiv) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Alegători, votanți, partizani Rata de participare la vot în România a scăzut în perioada 1990-2004 cu aproximativ 50%. Astfel, dacă la alegerile generale din 1990 au votat aproximativ 9 din 10 persoane, la ultimele alegeri generale (2004) au mai votat doar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
corect deoarece oamenii nu gândesc doar în termeni de costuri și beneficii. Conform acelorași autori, decizia de a (nu) vota este dată atât de probabilitatea de a influența rezultatul sau de costuri, cât mai ales de sentimentul datoriei, pentru mulți alegători votul fiind un act nereflectiv, care ține de obișnuință și bazat, în primul rând, pe sentimentul datoriei. Dincolo de aceste tendințe general valabile, în cazul României se adaugă și unii factori specifici, legați de contextul socio-politic recent. Destul de probabil, schimbările din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
reală să fie mai mare). Dată fiind diferența mare dintre ponderea non-votanților contextuali (cu ocazia anumitor alegeri) și cea a non-votanților sistematici (cei care nu votează deloc), putem afirma că ipostaza de non-votant este preponderent una conjuncturală, relaționată cu problemele alegătorilor din perioada alegerilor și/sau cu ofertele electorale în ceea ce privește candidații și programele acestora (sau conjuncția dintre acestea) și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici categoria votanților nu este una omogenă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferite, în funcție de context). Înaintea alegerilor, cetățenii se confruntă cu cel puțin două decizii în ceea ce privește spațiul politic. Acestea sunt decizia de a merge la vot sau nu și decizia de a vota pentru un anumit partid. Așa cum există o categorie de alegători care refuză total votul, există și una pentru care votul este un comportament obligatoriu. Pentru aceste două categorii problema deciziei este una relativ simplă (unii nu au de luat nici o decizie, iar alții trebuie să se decidă doar cu cine
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
simplă (unii nu au de luat nici o decizie, iar alții trebuie să se decidă doar cu cine să voteze). Pentru persoanele situate însă între aceste extreme, cele două decizii sunt puternic legate (Lăzăroiu, 1996). Din punctul de vedere al acestor alegători, cele două alegeri nu sunt realizate neapărat într-o anumită ordine și nici măcar separat. Altfel spus, o persoană nu se decide să meargă la vot, pentru ca apoi să aleagă cu cine să voteze, ci poate să prefere un partid și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care, sistematic, nu votează pentru a explica de ce (nu) merg oamenii la vot. Analiza va fi extinsă în continuare în zona celor două mari tipuri de votanți, partizani și pragmatici, cu intenția de a identifica diferențele dintre aceste tipuri de alegători. A doua parte a capitolului se va opri în principal asupra caracteristicilor celor care votează cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de vot, dar vom fi atenți și la categoriile indecișilor și non-votanților actuali. Tipuri de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
A doua parte a capitolului se va opri în principal asupra caracteristicilor celor care votează cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de vot, dar vom fi atenți și la categoriile indecișilor și non-votanților actuali. Tipuri de alegători Cu privire la partide (individual, dar și împreună) ne pot interesa diferite aspecte cum ar fi: notorietatea (ponderea celor care au auzit de partidul respectiv), încrederea (ponderea celor care nu au încredere într-un partid, au încredere mică sau mare), votul potențial
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
apropiați de acesta). Fiecare dintre aceste informații ne spune ceva specific despre un partid, dar și despre spațiul opțiunilor politice determinat de toate partidele. Pe baza acestor indicatori (fiecare separat sau combinații ale acestora) pot fi construite diferite tipologii de alegători. Realizarea unei astfel de tipologii și explicarea apartenenței alegătorilor la un anumit tip constituie obiectivele acestui subcapitol. Faptul că încrederea românilor în partide și oameni politici, în general, este extrem de scăzută nu mai surprinde pe nimeni. Oamenii politici și partidele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ceva specific despre un partid, dar și despre spațiul opțiunilor politice determinat de toate partidele. Pe baza acestor indicatori (fiecare separat sau combinații ale acestora) pot fi construite diferite tipologii de alegători. Realizarea unei astfel de tipologii și explicarea apartenenței alegătorilor la un anumit tip constituie obiectivele acestui subcapitol. Faptul că încrederea românilor în partide și oameni politici, în general, este extrem de scăzută nu mai surprinde pe nimeni. Oamenii politici și partidele pierd competiția încrederii populației indiferent de contracandidați sau de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partid, 25% au o încredere scăzută, iar 58% au încredere (mare sau foarte mare) în cel puțin un partid (7% nu pot evalua încrederea indiferent de partid). La acest nivel al analizei concluziile sunt, prin urmare, diferite, 6 din 10 alegători având încredere mare într-un partid și nu doar 1 din 10 cum a reieșit din evaluarea globală. Cu siguranță, spațiul încrederii în partidele politice este unul mobil, în sensul că, la momente diferite, unii alegători au încredere ridicată în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferite, 6 din 10 alegători având încredere mare într-un partid și nu doar 1 din 10 cum a reieșit din evaluarea globală. Cu siguranță, spațiul încrederii în partidele politice este unul mobil, în sensul că, la momente diferite, unii alegători au încredere ridicată în partide diferite (combinații diferite de partide). Tot astfel, spațiul încrederii este și unul imobil dată fiind existența unor alegători care manifestă în timp aceleași nivele de încredere într-un partid. Altfel spus, pentru unii alegători, încrederea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Cu siguranță, spațiul încrederii în partidele politice este unul mobil, în sensul că, la momente diferite, unii alegători au încredere ridicată în partide diferite (combinații diferite de partide). Tot astfel, spațiul încrederii este și unul imobil dată fiind existența unor alegători care manifestă în timp aceleași nivele de încredere într-un partid. Altfel spus, pentru unii alegători, încrederea este transferabilă de la un actor politic la altul în funcție de context și interese, iar pentru alții nu. Dat fiind faptul că nu dispunem de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unii alegători au încredere ridicată în partide diferite (combinații diferite de partide). Tot astfel, spațiul încrederii este și unul imobil dată fiind existența unor alegători care manifestă în timp aceleași nivele de încredere într-un partid. Altfel spus, pentru unii alegători, încrederea este transferabilă de la un actor politic la altul în funcție de context și interese, iar pentru alții nu. Dat fiind faptul că nu dispunem de date de tip „panel” în ceea ce privește încrederea, vom folosi în locul acesteia o măsură proximă (chiar dacă mai restrictivă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
utilizată pentru identificarea electoratului partizan (se consideră susținător al unui partid) duce la o estimare apropiată de cea obținută anterior - 28%. Comparativ cu alte democrații, ponderea partizanilor în România este aproximativ la jumătate. Astfel, în 2001, în Marea Britanie, 69% dintre alegători se identificau cu un partid tendința fiind însă una descendentă (Denver, 2003, p. 45). La rândul său, partizanatul nu este o stare monolitică, la o privire mai atentă distingându-se diferite grade de partizanat. Dat fiind numărul relativ mic de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Dat fiind numărul relativ mic de cazuri, vom considera doar două astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50% fiecare, raportat la totalul partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de alegători construite pe baza încrederii, a tipului de vot, respectiv a partizanatului sunt legate între ele. Altfel spus, cei care au un anumit nivel de încredere în partide tind să adopte și un anumit tip de vot cu precădere. Pentru a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de vot cu precădere. Pentru a evidenția această legătură am calculat ponderea fiecărui tip de votant în cadrul tipurilor de încredere, reprezentarea grafică a acestei relații fiind următoarea: EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 12. Variația tipurilor de alegători în funcție de tipurile de încredere Valorile reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători este trecută în paranteze. Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de lectură: Din totalul celor care au încredere mare într-un un partid (58
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]