4,144 matches
-
până la Conciliul de la Florenta (1439), așadar, încă mai mult de 400 de ani după schisma de la 1054. Domnul Alexandru cel Bun , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză la 1838, în revista Alăuta Românească. De remarcat faptul că mitropolitul Damian, întâistătător al Mitropoliei Moldovei, între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
mitropolit Teoctist, care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul 1453, după căderea Constantinopolului. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de monedele moldovenesti din vremea lui Alexandru cel Bun, ale căror inscripții utilizau alfabetul latin. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca Timotei Cipariu, episcopul Melchisedec, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Dimitrie Onciul și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din secolul al XIV-lea. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor limbii slavone ("limba slavă bisericească"), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele XI - XVII. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor limbii slavone ("limba slavă bisericească"), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele XI - XVII. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, învățații Școlii Ardelene, având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, învățații Școlii Ardelene, având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
al XVIII-lea, învățații Școlii Ardelene, având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a fost reintrodus alfabetul latin în locul celui chirilic, după o perioadă de
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a fost reintrodus alfabetul latin în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de Școala Ardeleană în anii 1779-1780, a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
anii 1860-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a fost reintrodus alfabetul latin în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de Școala Ardeleană în anii 1779-1780, a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii 1860 și 1862, fiind acceptată de Biserica Ortodoxă Română abia în anul 1881. Trebuie
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
limbii române, propusă de Școala Ardeleană în anii 1779-1780, a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii 1860 și 1862, fiind acceptată de Biserica Ortodoxă Română abia în anul 1881. Trebuie să remarcăm că alfabetul chirilic românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
în anul 1881. Trebuie să remarcăm că alfabetul chirilic românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
unei limbi române literare și liturgice unitare. Dimitrie Eustatievici din Brașov este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat (1757), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de Școala Ardeleană pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții Gheorghe
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
a intensificat odată cu lupta dusă de Școala Ardeleană pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin în "Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian" (Viena, 1779), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat "Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur", cu anexa
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
contribuit printre alții Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin în "Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian" (Viena, 1779), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat "Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur", cu anexa "Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu", reeditate în 1825 în "Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...", primul lexicon cvadrilingv al
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
numele de Lexiconul de la Buda, operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ion Heliade Rădulescu publică o lucrare despre gramatica limbii române (1828) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. Transliterarea textului alăturat, "Călătorii...", scris de Dimitrie Bolintineanu: "Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ion Heliade Rădulescu publică o lucrare despre gramatica limbii române (1828) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. Transliterarea textului alăturat, "Călătorii...", scris de Dimitrie Bolintineanu: "Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
spre nord și se perd" [sic] "în acelaș" [sic] "fluviŭ... Isterul ese" [= iese] "din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ." Observații: În 1860 și 1862 se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost "Dicționarul limbii române" scris între 1871 și 1876 de August Treboniu Laurian și Ion
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
mai târziu Academia Română. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de "Junimea") la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie: (Studiul continuă cu expunerea faptului că Petru Maior considera în "Ortographia romana sive latino-valachia" că nu există î
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) - s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele "în" și "pământul". În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele "în" și "pământul". În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute. Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005. Aceste schimbări însă nu fusese implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
regional. Democratizarea incompletă a permis naționalismului exclusivist să devină cea mai dinamică doctrină politică. Unele minorități naționale s-au opus schimbărilor de clasă politică din Republica Moldova, clasă dominată în perioada sovietică de etnicii ruși. Oficializarea "limbii majorității" și introducerea obligativității alfabetului latin pentru scrierea acesteia a atras proteste din partea vorbitorilor de alte limbi decât cea română. Problematica limbilor oficiale din Republica Moldova a devenit foarte spinoasă și a fost, probabil, intenționat politizată. Neconcordonața cu noua politică s-a manifestat într-un mod
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
Tighina. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba romana folosind alfabetul chirilic. În vara anului 2004, autoritățile transnistrene au închis cu forța cele șase școli din stânga Nistrului în care se folosea limba română scrisă cu alfabet latin, o măsură care a afectat cei 3.400 de elevi care învățau în aceste
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba romana folosind alfabetul chirilic. În vara anului 2004, autoritățile transnistrene au închis cu forța cele șase școli din stânga Nistrului în care se folosea limba română scrisă cu alfabet latin, o măsură care a afectat cei 3.400 de elevi care învățau în aceste școli. Mai mulți profesori și părinți, care s-au opus închiderii, au fost arestați. În timpul crizei, guvernul moldovean a decis să instituie un blocaj economic
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
complicat de consoane, inclusiv ejective, uvulare si fatingiale, un sistem larg de vocale, similar limbilor nordice (suedeza, daneza, finlandeza). Absorbția cuvintelor noi are loc nu individual, ci de-a întregul cu frazele în care se folosesc. Până în 1923 a folosit alfabetul arab, între 1923 și 1937 - cel latin. În 1938 a fost publicat alfabetul chirilic. În 1992 o versiune parțial modificată a alfabetului latin a fost reintrodusă, dar din cauza nivelului precar al sistemului educațional numai populația mai educată a făcut trecerea
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
similar limbilor nordice (suedeza, daneza, finlandeza). Absorbția cuvintelor noi are loc nu individual, ci de-a întregul cu frazele în care se folosesc. Până în 1923 a folosit alfabetul arab, între 1923 și 1937 - cel latin. În 1938 a fost publicat alfabetul chirilic. În 1992 o versiune parțial modificată a alfabetului latin a fost reintrodusă, dar din cauza nivelului precar al sistemului educațional numai populația mai educată a făcut trecerea. Autoritățile cecene pro-ruse utilizează exclusiv alfabetul chirilic, ca și o mare parte din
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
are loc nu individual, ci de-a întregul cu frazele în care se folosesc. Până în 1923 a folosit alfabetul arab, între 1923 și 1937 - cel latin. În 1938 a fost publicat alfabetul chirilic. În 1992 o versiune parțial modificată a alfabetului latin a fost reintrodusă, dar din cauza nivelului precar al sistemului educațional numai populația mai educată a făcut trecerea. Autoritățile cecene pro-ruse utilizează exclusiv alfabetul chirilic, ca și o mare parte din rezistența cecenă separatistă, deoarece majoritatea absolută a populației mai
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]