11,393 matches
-
deci noi nu am făcut atunci un act de ostilitate în contra acestor două țări și nici nu puteam bănui după cele ce se întâmplase în 1939 că anglo-americanii vor lua partea Rusiei. 5. Azi ni se cere să colaborăm cu Aliații. Această colaborare nu s-ar putea realiza decât comițând un act de trădare și deci de dezonoare. 6. Poate o țară mică și un popor serios să comită un astfel de act? Poate mai ales să-l facă când nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
A face și noi gestul Italiei însemnează a înlesni rușilor ca, la brațul nostru, să intre în țara noastră, în Balcani și în Europa Centrală. Acesta este rolul istoric care se rezervă României ca răsplată a trădării sale față de un aliat care a salvat-o într-un moment foarte critic al existenței sale, când nimeni nu i-a dat, fiindcă nu a putut să-i dea, nici un ajutor ? Dar cine garantează României că rușii odată intrați cu concursul propriei noastre armate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rușii odată intrați cu concursul propriei noastre armate pe teritoriul nostru nu vor face și aici ceea ce au făcut în Țările Baltice: administrația sovietică, guvern de muncitori; plebiscit și act de adeziune la republicile sovietice etc. etc. Convine această eventualitate Aliaților ? Poate un guvern responsabil să procedeze, cu atâta ușurință, cu viața și cu viitorul unui popor ? 8. Dar chiar dacă s-ar găsi un asemenea guvern, ideea nu ar putea fi practic realizabilă și în loc de avantaje ar avea numai inconveniente pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
un guvern responsabil să procedeze, cu atâta ușurință, cu viața și cu viitorul unui popor ? 8. Dar chiar dacă s-ar găsi un asemenea guvern, ideea nu ar putea fi practic realizabilă și în loc de avantaje ar avea numai inconveniente pentru ceilalți aliați. 9. Ideea nu ar fi practic realizabilă fiindcă trupele germane din Balcani și cele din Ucraina de Sud se vor retrage în caz de înfrângere, și de la Sud și de la Est prin România. Valoarea lor numerică va fi de 5-6
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Brătianu, în prezența lui Mihai Antonescu, vice-președintele Consiliului de Miniștri și titularul Externelor și Propagandei, ca istoricul să-i aducă o „scrisoare de garanție” semnată de liderii istorici în sensul că ei erau de acord cu condițiile armistițiului transmise de Aliați (cedarea provinciilor istorice din Est în folosul URSS, despăgubirile de război etc.), din acel moment, așadar, Mareșalul s-a declarat dispus să nu mai aștepte „acordul” lui Hitler. d) De „scrisoarea de garanție”, Antonescu avea nevoie la vizita anunțată telefonic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Antonescu, care, înainte de sosirea Mareșalului, s-a întâlnit cu Regele și generalul Constantin Sănătescu preț de 20 de minute, și le-a expus această „desfășurare de forțe”, precum și intenția de a pleca cu avionul la Ankara, pentru a negocia cu Aliații, mai ales că la 22-23 august 1944 făcuse patru intervenții diplomatice oficiale și urgente prin Ankara, favorabile deschiderii de urgență a tratativelor de armistițiu cu Aliații. f) Regele l-a rugat pe ministrul de Externe să rămână la Palat, urmând
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
forțe”, precum și intenția de a pleca cu avionul la Ankara, pentru a negocia cu Aliații, mai ales că la 22-23 august 1944 făcuse patru intervenții diplomatice oficiale și urgente prin Ankara, favorabile deschiderii de urgență a tratativelor de armistițiu cu Aliații. f) Regele l-a rugat pe ministrul de Externe să rămână la Palat, urmând să rediscute problema din momentul în care va sosi și Mareșalul, când acesta avea să ajungă în Calea Victoriei. g) Această pauză, de numai 30 de minute
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
iar, finalmente, arestarea Antoneștilor! i) Care era deosebirea în privința soluțiilor între cele două tabere - complotiști și guvernanți? Una enormă, și anume: Regele și echipa sa apreciau că era suficient să se anunțe arestarea Antoneștilor și întoarcerea armelor, pentru ca - iluzie deșartă - Aliații să se fi grăbit să ofere României armistițiul, și încă în cele mai bune condiții. Or, se cunoaște prea bine, nu avea să fie așa. N-a fost admis nici un armistițiu, iar presa internațională („Times”, „New York Times” ș.a.) de a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative, indiferent de unde veneau presiunile”. Documentele valorificate în cursul ultimilor ani au relevat, în ce grad Biroul II și, îndeosebi, atașații militari acreditați în capitalele europene au examinat cu obiectivitate stadiul evoluțiilor evenimentelor militare și capacitatea de rezistență a Germaniei, aliatul de bază al României în războiul din Est, întrevăzând că orice slăbire a celui de-al III-lea Reich deschidea automat calea desprinderii Bucureștilor de Axa Berlin-Roma-Tokyo. Mai mult decât atât, un studiu special și probele aferente au oferit argumente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
studiului aflat în atenția noastră se desprinde cu claritate din concluzia fundamentală, exprimată finalmente, dar de regulă ignorată de istorici, mai precis că alegerea momentului pentru defecțiunea României din Axă n-a depins numaidecât, ori în primul rând, de succesele Aliaților pe fronturile celui de-al doilea război, ci și de „situația forțelor germane aflate pe teritoriul ei [al României]”. În această privință, deosebit de elocventă apare concluzia ce s-a impus autorilor, și anume că, deja la începutul anului 1944, pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
chiar anulat, prin întreruperea bruscă a legăturilor radio. Pentru zona interioară fluxul a fost total paralizat. De acum, asemenea măsuri abuzive au fost repetate încât s-au încetățenit în România. S-a trecut la desființarea unor structuri ce nu conveneau „aliaților” sovietici, precum Frontul de Est din Secția Informații a SSI-ului, urmată de arestarea agenților care au activat în această structură. Excluderile și arestările au continuat încât personalul SSI-ului a fost redus cu 30%. Nici înființarea Grupei Speciale de către
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stabilit și alte măsuri auxiliare (exploatarea refugiaților și a lagărelor de prizonieri de către agenții recrutori, cu expedierea lor la Centru), la care delegația sovietică și-a dat acceptul, urmat de obținerea aprobărilor necesare în problemele de recrutare de la eșaloanele superioare. „Aliații” din Răsărit își mențin, totuși, suspiciunile asupra structurilor informative române și atunci când cer materiale informative pentru documentarea asupra Ungariei și Germaniei. Deși partea română a precizat că acestea au fost „predate generalului Fedenko”, partea sovietică răspundea că au plecat cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acțiuni informative, angajate deja în zonă, sau exista posibilitatea ca aceștia să fie „întorși” ca agenți dubli. În afară acestor explicații, sovieticii mai testau și capacitatea informativă a serviciilor de informații române în vestul Europei. Știind că România, ca fost aliat al Germaniei și în interesul său, ar putea, în această zonă, „să țină la conservare” rezidențe sau agenturi, iar acum ar fi avut posibilitatea de a le atrage în susținerea acțiunilor grupelor instruite la Centrul Mixt Informatic de la Arad. O
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august 1944, în mai puțin de nouă luni (23 august 1944 - 9 mai 1945), serviciile speciale românești au atins „performanța” de a deveni cvasi-controlate și subordonate celor sovietice, obligate să-și predea arhivele, aidoma serviciilor unui stat ocupat și nu aliat. În succesiunea stratagemelor și operațiunilor organismelor informative sovietice, ce au activat pe teritoriul nostru, se întrevedea perspectiva evoluției, sub toate aspectele, a României spre zona de influență a Kremlinului. Pe temeiul unor analize consistente, rezultate din lucrări de specialitate, din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și 23 august 1944, când Serviciul Special de Informații a fost condus de Eugen Cristescu. Cea de-a treia etapă a urmat între 23 august 1944 (arestarea Mareșalului Ion Antonescu) și 9 mai 1945 când, odată cu trecerea României în tabăra Aliaților, comunitatea sa informativă a cunoscut rigorile ocupației sovietice. În acest timp, principalul serviciu informativ era purtat între Președinția Consiliului de Miniștri și Ministerul de Război, iar la conducerea lui s-au perindat mai mulți directori generali: lt. col. Traian Borcescu (între
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fără acceptul instituțiilor românești, erau retrase imediat. Permisiunea de a se manifesta pe teritoriul românesc se făcea în baza unor înțelegeri și convenții, cum a fost de exemplu conlaborarea cu Abwehr-ul. Or, serviciile sovietice se comportau ca ocupant și ca aliat. Din nefericire pentru Țară, această situație se va permanentiza, iar noua situație în scurt timp va înrâuri evoluția sistemului informativ românesc spre cel de tip sovietic. Instalarea în forță a guvernului dr. Petru Groza (6 martie 1945) va intensifica metamorfoza
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor politice în Europa, aceste familii de partide sînt: partidele muncitorești și aliații lor, partidele patrimoniale, democrația creștină, autonomiștii, centraliștii, ecologist-agrarienii, anticlericalii și, în sfîrșit, producătorii. Diferite capitole sau părți din capitole sînt consacrate acestor familii de partide, în funcție de importanța lor electorală. Vom insista asupra partidelor bine dezvoltate în țările membre ale Uniunii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
succesiv. Vom încheia acest inventar prezentînd partidele de stînga nemuncitorești, partidele claselor de mijloc sau partidele de altă origine raliate socialismului. I. Trăsăturile comune În ciuda diversității situațiilor de ordin național și a divergențelor ideologice serioase, familia de partide muncitorești și aliații săi oferă o imagine mai unitară decît alte curente politice. Aceasta rezultă din trăsăturile constitutive comune care fac ca diversitatea ce o caracterizează să fie precum ramurile care răsar din același trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dispărut, reprezintă un caz excepțional de partid care s-a năruit fiind erodat de corupție. Creditat cu 32,3% din voturi în 1919 și avînd 156 de sedii, el obținea cu 20,8% din voturi în 1946, mai mult decît aliatul său din Partidul Comunist. Structura electorală a partidelor laburiste, democrat-socialiste și social-democrate a UE (în %) Țări Muncitori Salariați Cadre Independenți 2 1975 1990 1975 1990 1975 1990 1975 1990 Marea Britanie Irlanda Franța Spania Italia Portugalia Germania Danemarca Belgia Țările de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
elementele socialiste nesatisfăcătoare să rupă unitatea muncitorească. Rezultatul se traduce printr-o slăbire a Partidului Social-Democrat care-și pierde caracterul majoritar. Partidele social-democrate din Danemarca, Islanda și Finlanda precum și partidul elvețian corespund acestui tip. În cazul Finlandei, Partidul Comunist și aliații săi joacă rolul Partidului Socialist de stînga. Exemplul cel mai dramatic al pierderii puterii de către un partid muncitoresc este ilustrat, fără îndoială, de social-democrația daneză, Socialdemokraterna. După ce a avut majoritatea absolută în Folketing, acest partid abia mai deține o treime
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Republică italiană. Alegerile din 1994 l-au găsit împărțit între cele trei alianțe electorale care și-au disputat voturile italienilor. Stînga grupa "polul progresist" format în jurul PDS. Este vorba de Cristiani sociali. Dreapta, condusă de Onofrio, constituia Centrul Creștin Democrat, aliat al lui Berlusconi în sînul "polului libertăților", timp în care Centrul se împărțea între vechea casă, redevenită Partito Popolare Italiano, PPI și Pactul pentru Italia al lui Mario Segni, care formau o alianță de circumstanță. În urma alegerilor, procesul de sciziparitate
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a lui Marc Sangnier care se va forma în cadrul PSU. Astfel că vom găsi în MRP adepți de extremă-dreapta Georges Bidault și de extremă-stînga Bernard Lambert. Cazul CDU se arată a fi foarte diferit: creată în jurul vechiului Zentrum sub presiunea aliaților care se temeau de o Germanie "roșie" aceasta corespundea tipului democrat atît prin programul său, inspirat de sindicaliștii Karl Arnold și Jakob Katzer, cît și prin baza socială. Originalitatea ei constă în prezența elementelor protestante, ca de exemplu cele provenite
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
programului ce viza unitatea națională. Realizarea acestui deziderat îi determină să coopereze, la început, cu forțele pe care le numim "de stînga". Bonapartismul a fost în perioada 1815-1848 o componentă a stîngii franceze și chiar a stîngii clandestine care era aliatul Republicanilor. Abia sub conducerea lui Napoleon al III-lea s-au risipit echivocurile în ceea ce-l priveau. Inițial, boulangismul 6 era o invenție a radicalilor, iar atracția sa exercitată asupra anumitor socialiști este dovedită istoric. Gaullismul își are originea în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
federalismului integral, UV a avut o puternică contribuție la instaurarea cooperării dintre formațiunile autonomiste nu numai în Italia ea va veni în sprijinul legilor lombarde și venețiene ci în toată Europa. PSdA, Partidul Sard de Acțiune, este cel mai puternic aliat al UV, în timp ce SVP-ul germanofon din Sud Tyrol-Haut-Adige -, întotdeauna un singuratic, fusese cîndva aliat cu Democrația Creștină (DC). Partidul Andaluz, al primarului Seviliei, F. Rojas Marcos, a fost mult timp, pentru Spania, cel mai apropiat de voința federalistă de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
centru", respectiv Uniunea Democratică de Centru, UDC, în Elveția. Ele se situează, de altfel, în centru și chiar dacă participă la coaliții burgheze, constituie, cu excepția Elveției, elementul cel mai de stînga. În Suedia, agrarienii au fost, pînă la sfîrșitul anilor '50, aliații permanenți ai partidului muncitoresc. Chiar și astăzi, partidul lui N. Fäldinn va duce o campanie împotriva centralelor nucleare, pentru descentralizare și apărarea mediului. Acest partid care, în ciuda declinului populației rurale, nu a încetat să-și mărească numărul de parlamentari, se
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]