3,221 matches
-
de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței (din speciile: "Campanula transsilvanica, Campanula patula ssp. abietina, Campanula cochlearifolia"), cădelniță ("Campanula carpatica"), struna-cocoșului ("Cerastium cerastoides" și "Cerastium transsilvanicum"), cornuț ("Cerastium arvense
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Cirsium furiens"), clopoței (din speciile: "Campanula transsilvanica, Campanula patula ssp. abietina, Campanula cochlearifolia"), cădelniță ("Campanula carpatica"), struna-cocoșului ("Cerastium cerastoides" și "Cerastium transsilvanicum"), cornuț ("Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum"), brândușele ("Crocus banaticus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium", "Cephalanthera rubra"), orhidee (cu specii de: "Chamorchis alpina, Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Gymnadenia conopsea, Platanthera chlorantha"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă ("Dianthus spiculifolius"), iederă albă ("Daphne blagayana"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Complexele naturale cu păduri de brad din zona limitei superioare a pădurii ocupă aproximativ 95% din suprafață. Mai sus — de până la 1800 m, — se întinde zona arbuștilor subalpini, în special cu jnepenișuri, ienuperi și de , iar peste 1800 m — pășuni alpine, care ating cele mai înalte culmi, uneori ajungând în zone pietroase. Există mai multe plante endemice. Populația locală este predominant formată din etnici huțuli. Sunt locuite zonele mai joase ale Muntelui Negru — în Transcarpatia, în văile Tisei Negre (Frasin) și
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
construit, între altele, drumul de legătură între Prepeleag și noua cabană Mălăești), la construcția cabanelor Grind, Bunloc, Mălăești, Curmătura, Poiana Teslei, Pasul Predeluș, Valea Rece, a refugiilor Grind, Peștera de gheață, 7 Noiembrie și la Scări - în Piatra Mare. Frumusețile alpine i-au deschis lui Carl Lehmann gustul pentru arta fotografică, așa că a imprimat pe peliculă mii de imagini cu peisaje din munții cutreierați de el. Carl Lehmann cunoaște atît de bine munții Bucegi, Piatra Mare, Cristianul Mare, Piatra Craiului, Munții
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
cînd i se vorbea de un colț, de o vale, o potecă, un pîrîu oarecare, imediat te completa cu o mulțime de amănunte. În afară de bibliotecă, de fotografii și documentele pe care le posedă, Lehmann însuși apare ca o adevărată enciclopedie alpină. Referindu-se la calitățile lui de ghid, doctorul Alexandru Rudeanu l-a caracterizat astfel: „Pentru versantul nordic (al Munților Făgărașului, n.n.) trebuie să vorbim în primul rînd de Lehmann de la Oficiul de turism Brașov. Trebuie să spunem numaidecît că nu
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
o dietă și în Bosnia și Herțegovina care era administrată în comun de Cisleithania și Transleithania. În 1918, ele au fost desfiinațate în favoarea noilor parlamente ale statelor succesoare și au fost păstrate ca parlamente provinciale () doar în Austria. În regiunile alpine cedate Italiei au apărut începând cu 1972, ca urmare a dobândirii statutului de autonomie, parlamente provinciale atît în Tirolul de Sud, cât și în Trentino. Parlamentul Regatului Ungariei, care până în 1867 a fost o "dietă a țării", deci o dietă
Dieta Țării (Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/337478_a_338807]
-
este un cronicar obișnuit la "Nouvelliste" valaisan. Abordând o formă scurtă și incisivă, Slobodan Despot a publicat numeroase note și eseuri scurte cu diverse titluri, pe care le adună periodic în volum ("Balles perdues", "Despotica"). Din expedițiile și meditațiile sale alpine, a publicat în 2009 o carte de călătorii spirituale, "Valais mistique", care a avut parte de o primire călduroasă. Jean Raspail, în special, a realizat o recenzie entuziastă, care va apărea în prefața la cea de-a doua ediție. Prieten
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
intruzive. Limita de nord a supercontinentului Gondwana era constituită de un mozaic de microplăci din care se va constitui mai târziu fie vestul (Armorica - în timpul Orogenezei hercinice, Avalonia - în timplul Orogenezei caldoniene) fie sudul Europei (Iberică, Apuliană, Moesică - în timpul orogenezei alpine). Coliziunea a determinat - în vest ridicarea Munților Apalași din America de Nord, a Munților Anti-Atlas din nord-vestul Africii și, a catenelor muntoase din Europa de Vest din aliniamentul Masivul Central Francez - Munții Vosgi - Pădurea Neagră - Masivul Boemiei. Este posibil să fi apărut inițial un
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
Central Francez - Munții Vosgi - Pădurea Neagră - Masivul Boemiei. Este posibil să fi apărut inițial un singur ansamblu de lanțuri muntoase, care mai târziu a fost spart de către deschiderea Oceanului Atlantic. Ulterior structurile hercinice europene și africane au fost despărțite de către geosinclinalul alpin care a ocupat o poziție mediană între aceastea. Coliziunea în partea de est a marginii sudice a Euramericii dintre Avalonia și arhipelagul (sau microcontinentul) Armorica a generat lanțul hercinico - chimeric al Dobrogei, prelungit prin Insula Șerpilor și Crimeea spre est
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
carpatic, din Transilvania până în Dobrogea, prelungindu-se la est în spațiul Mării Negre.. Astfel, pe teritoriul României s-au format Munții Măcin și s-au metamorfozat depozitele sedimentare din geosinclinalul carpatic, găsite astăzi sub formă de zone cristaline afectate de cutările alpine și regenerate. Acestea se întâlnesc cu caracter insular în Carpații Orientali și Carpații de Curbură, dominante în Carpații Meridionali și Munții Banatului și amestecate în Munții Apuseni. Vulcanismul hercinic se regăsește sub forma unor intruziuni granitice în NV Dobrogei și
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Valea Galbenei, Valea Sighiștelului, Vârful Buteasa și Vârful Biserică Moțului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni, grupa montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestiera, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării și fânețe. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestiera, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării și fânețe. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 181 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului, grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali. Aceasta se întinde de-a lungul văii Tărlungului (afluent de de stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin ("Alnus glutinosa" și "Alnus incana"), care vegetează în asociere cu specii arboricole de frasin ("Fraxinus
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 544 hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
și se întinde pe o suprafață de 544 hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
întinde pe o suprafață de 202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)" care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
Kenneth Mac Alpin - "în galica scoțiană: Coinneach mac Ailpein" - (810 - 13 februarie 858) a fost regele Picților, și potrivit mitului național, primul rege al Scoției, primind porecla de "Cuceritorul". Moștenirea necontestată a lui Kenneth era de a produce o dinastie de conducători care
Kenneth I al Scoției () [Corola-website/Science/331037_a_332366]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.163 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]