3,794 matches
-
negustorul, savantul, funcționarul, în expresii și atitudini ce-i caracterizează și permit să fie recunoscuți. În album există peste o sută de capete de plan cu fotograme din reclame, executate pentru circa 30 de clienți. Modurile de prezentare diferă, de la animația elementară a materialului publicitar, la animații ample. Fabricile "Hess" și "Stollwerck" sunt doar reamintite publicului consumator prin prezentarea emblemelor lor binecunoscute. Pentru conservele "Grivița", o cutie purtând eticheta cu marca fabricii era considerată suficientă. Totuși, pentru ciocolata cu același nume
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
atitudini ce-i caracterizează și permit să fie recunoscuți. În album există peste o sută de capete de plan cu fotograme din reclame, executate pentru circa 30 de clienți. Modurile de prezentare diferă, de la animația elementară a materialului publicitar, la animații ample. Fabricile "Hess" și "Stollwerck" sunt doar reamintite publicului consumator prin prezentarea emblemelor lor binecunoscute. Pentru conservele "Grivița", o cutie purtând eticheta cu marca fabricii era considerată suficientă. Totuși, pentru ciocolata cu același nume, Aurel Petrescu realizează un mic film
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
anul 1926 în regia sa) și cel documentar, cu unele recidive în lumea desenului animat, în anul 1927 (vezi filmografia de mai jos). În anul 1947, Aurel Petrescu s-a străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui Ion Creangă: ""Punguța cu doi bani"" și ""Capra cu trei iezi"". Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra și iezii pe prispa casei, joaca iezilor).
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
îi vor ajuta să-și găsească rostul în lume și să își învingă temerile. Fetițele care le-au interpretat pe Maria și pe Mirabela au lucrat cu niște marionete ale personajelor Oache, Scăpărici și Omide făcute de Gopo din plastilină, animația fiind adăugată ulterior. Regizorul le povestea fetițelor cum urmau să se miște personajele animate și le îndruma cum să se miște. Deoarece fetele nu știau să citească pentru a învăța textul, replicile erau de cele mai multe ori improvizate. Un critic contemporan
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
Ca peste tot în lume, filmul românesc de animație s-a născut prin dezvoltarea graficii jurnalistice, din tendința firească a acesteia de a-și depăși limitele prin animarea imaginilor. Toți marii creatorii de filme de animație din România provin din rândul caricaturiștilor, grafica jurnalistică reprezentând prima școală la care
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
Ca peste tot în lume, filmul românesc de animație s-a născut prin dezvoltarea graficii jurnalistice, din tendința firească a acesteia de a-și depăși limitele prin animarea imaginilor. Toți marii creatorii de filme de animație din România provin din rândul caricaturiștilor, grafica jurnalistică reprezentând prima școală la care s-au format animatorii români. Cei mai mulți au fost influențați de idealul estetic al studiourilor americane și franceze, "furând meserie" de multe ori în urma vizionărilor producțiilor acestora la
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
caricaturiștilor, grafica jurnalistică reprezentând prima școală la care s-au format animatorii români. Cei mai mulți au fost influențați de idealul estetic al studiourilor americane și franceze, "furând meserie" de multe ori în urma vizionărilor producțiilor acestora la cinematograf. Activitatea de început a animației românești s-a dezvoltat în condiții materiale cu totul improprii, pur artizanale, spre deosebire de situația occidentală, unde exista o adevărată industrie a producției de pelicule de desene animate. Acest fapt precum și lipsa distribuției, concurența la preț neloial a animațiilor străine, lipsa
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
început a animației românești s-a dezvoltat în condiții materiale cu totul improprii, pur artizanale, spre deosebire de situația occidentală, unde exista o adevărată industrie a producției de pelicule de desene animate. Acest fapt precum și lipsa distribuției, concurența la preț neloial a animațiilor străine, lipsa de personal, apariția sonorului, au dus la o relativă marginalizare și apoi dispariție a peliculelor de desene animate autohtone în anii '30. Cel mai prolific desenator a fost Aurel Petrescu, având la activ 11 desene animate confirmate de
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
dus la o relativă marginalizare și apoi dispariție a peliculelor de desene animate autohtone în anii '30. Cel mai prolific desenator a fost Aurel Petrescu, având la activ 11 desene animate confirmate de presa vremii și peste 70 de alte animații, majoritatea reclame. A avut curajul să continue producția și în epoca sonorului, probabil copiind pistele filmelor străine. Primul film românesc de animație a fost "Păcală în lună" de Aurel Petrescu, prezentat în premieră la 5 Aprilie 1920. (Dicționar Cinematografic -Cornel
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
fost Aurel Petrescu, având la activ 11 desene animate confirmate de presa vremii și peste 70 de alte animații, majoritatea reclame. A avut curajul să continue producția și în epoca sonorului, probabil copiind pistele filmelor străine. Primul film românesc de animație a fost "Păcală în lună" de Aurel Petrescu, prezentat în premieră la 5 Aprilie 1920. (Dicționar Cinematografic -Cornel Cristian și Bujor T. Râpeanu-1974, p.23) Primul desen animat păstrat în arhiva națională se numește Haplea și a fost creat de către
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
realizarea acestuia l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în 1936, doar niște diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziției internaționale de la Paris din anul următor. Încercările de animație au revenit cu timiditate abia după 1939: În această perioadă de începuturi, s-au găsit destui critici gata să evalueze producțiile autohtone prin comparație cu cele occidentale. Cu toate acestea, publicul larg precum și o serie de personalități și intelectuali de
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
se adaugă mulți alții. Perioada desenelor animate realizate între 1949 și 1964 este dominată de personalitatea lui Ion Popescu-Gopo. După încercarea din 1946 a lui Jean Moraru, abia în 1949, alături de tatăl său și Matty Aslan, Gopo scoate scurt-metrajul de animație "Punguța cu doi bani". Din anul 1950, desenele au fost produse în cadrul Studioului Cinematografic București. Primele erau zoomorfe și constituiau fabule educative în spiritul epocii. În anul 1951, Gopo produce un alt desen animat: "Rățoiul neascultător". Urmează, în regia aceluiași
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
1989. Sfârșitul activității acestui studio se leagă de moartea neașteptată a lui Ion Popescu-Gopo, în anul 1989. După Revoluție, "Animafilm" a fost privat de ajutoarele din partea statului și a decăzut treptat. Moartea lui Gopo, în 1989, a însemnat și sfârșitul animației românești clasice. Devenit între timp societate pe acțiuni și fiind lipsit de sprijin din partea statului, "Animafilm" a decăzut treptat, fiind la un pas de faliment. Până în 2001, au fost realizate 15 filme de animație (doar două au fost creație propriu-zisă
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
în 1989, a însemnat și sfârșitul animației românești clasice. Devenit între timp societate pe acțiuni și fiind lipsit de sprijin din partea statului, "Animafilm" a decăzut treptat, fiind la un pas de faliment. Până în 2001, au fost realizate 15 filme de animație (doar două au fost creație propriu-zisă). Totuși, cu o cifră de afaceri de 110.000 RON, studioul a avut în 2004 un profit de 24.800 RON, datorită unui film de doar cinci minute, "„Un alt fel de Love Story
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
beneficiat de dublaje făcute în țară, în franceză, engleză și spaniolă, sau de unele profesioniste, uneori chiar în sistem surround (5.1 canale), în străinătate (cum e cazul „Il trë moschettieri”, în Italia) . În România, mai există studiouri particulare de animație, care lucrează cu tehnică modernă și cu animatori autohtoni. După declinul "Animafilm" animatorii rămași fără serviciu au fost recrutați de companii cu capital spaniol sau francez. Dar majoritatea filmelor produse sunt de concepție străină, pentru export. În 2004 a apărut
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
Radu Igazsag care, de altfel, semnează și scenariul. După ne sugerează titlul, el se inspiră din proza marelui Caragiale, rememorând cele 15 ore ale Republicii de la Ploiești din 1870. De fapt, filmul este o combinație între jocul de actori și animație. În rolul lui nenea Iancu, joacă Victor Rebengiuc. Filmul lui Radu Igazsag (produs de "Fundația Arte Vizuale" și finanțat de Centrul Național al Cinematografiei) este o adevărată bijuterie, ce durează doar 9 minute. Într-o țară unde televiziunile nu difuzează
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
nenea Iancu, joacă Victor Rebengiuc. Filmul lui Radu Igazsag (produs de "Fundația Arte Vizuale" și finanțat de Centrul Național al Cinematografiei) este o adevărată bijuterie, ce durează doar 9 minute. Într-o țară unde televiziunile nu difuzează producții autohtone de animație și nu se realizează niciun lung metraj de animație românesc, festivalurile Anim'est București și Metrion Oradea îi încurajează pe tinerii animatori români să creeze scurtmetraje de animație. Vă reamintesc că România nu are niciun studio de animație care să
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
produs de "Fundația Arte Vizuale" și finanțat de Centrul Național al Cinematografiei) este o adevărată bijuterie, ce durează doar 9 minute. Într-o țară unde televiziunile nu difuzează producții autohtone de animație și nu se realizează niciun lung metraj de animație românesc, festivalurile Anim'est București și Metrion Oradea îi încurajează pe tinerii animatori români să creeze scurtmetraje de animație. Vă reamintesc că România nu are niciun studio de animație care să producă lungmetraje de animație. Studioul Dacodac a dat faliment
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
9 minute. Într-o țară unde televiziunile nu difuzează producții autohtone de animație și nu se realizează niciun lung metraj de animație românesc, festivalurile Anim'est București și Metrion Oradea îi încurajează pe tinerii animatori români să creeze scurtmetraje de animație. Vă reamintesc că România nu are niciun studio de animație care să producă lungmetraje de animație. Studioul Dacodac a dat faliment în această vară, iar studioul de animație de stat, Animafilm nu mai produce nimic. Totuși, Centrul Național al Cinematografiei
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
autohtone de animație și nu se realizează niciun lung metraj de animație românesc, festivalurile Anim'est București și Metrion Oradea îi încurajează pe tinerii animatori români să creeze scurtmetraje de animație. Vă reamintesc că România nu are niciun studio de animație care să producă lungmetraje de animație. Studioul Dacodac a dat faliment în această vară, iar studioul de animație de stat, Animafilm nu mai produce nimic. Totuși, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) oferă bani în fiecare an pentru lung metraje de
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
realizează niciun lung metraj de animație românesc, festivalurile Anim'est București și Metrion Oradea îi încurajează pe tinerii animatori români să creeze scurtmetraje de animație. Vă reamintesc că România nu are niciun studio de animație care să producă lungmetraje de animație. Studioul Dacodac a dat faliment în această vară, iar studioul de animație de stat, Animafilm nu mai produce nimic. Totuși, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) oferă bani în fiecare an pentru lung metraje de animație. Studiouri de animație, precum Dacodac
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
Metrion Oradea îi încurajează pe tinerii animatori români să creeze scurtmetraje de animație. Vă reamintesc că România nu are niciun studio de animație care să producă lungmetraje de animație. Studioul Dacodac a dat faliment în această vară, iar studioul de animație de stat, Animafilm nu mai produce nimic. Totuși, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) oferă bani în fiecare an pentru lung metraje de animație. Studiouri de animație, precum Dacodac, Mediapro Magic și alte studiouri, au accesat fonduri CNC pentru lung metraje
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
care să producă lungmetraje de animație. Studioul Dacodac a dat faliment în această vară, iar studioul de animație de stat, Animafilm nu mai produce nimic. Totuși, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) oferă bani în fiecare an pentru lung metraje de animație. Studiouri de animație, precum Dacodac, Mediapro Magic și alte studiouri, au accesat fonduri CNC pentru lung metraje de animație. Ce s-a întâmplat? Nimic. În ultimii 20 de ani, România nu a reușit să producă filme de animație 100% românești
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
lungmetraje de animație. Studioul Dacodac a dat faliment în această vară, iar studioul de animație de stat, Animafilm nu mai produce nimic. Totuși, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) oferă bani în fiecare an pentru lung metraje de animație. Studiouri de animație, precum Dacodac, Mediapro Magic și alte studiouri, au accesat fonduri CNC pentru lung metraje de animație. Ce s-a întâmplat? Nimic. În ultimii 20 de ani, România nu a reușit să producă filme de animație 100% românești. Zeci de tineri
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
stat, Animafilm nu mai produce nimic. Totuși, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) oferă bani în fiecare an pentru lung metraje de animație. Studiouri de animație, precum Dacodac, Mediapro Magic și alte studiouri, au accesat fonduri CNC pentru lung metraje de animație. Ce s-a întâmplat? Nimic. În ultimii 20 de ani, România nu a reușit să producă filme de animație 100% românești. Zeci de tineri animatori români au fost nevoiți să plece din țară pentru a lucra în străinătate la diverse
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]