16,557 matches
-
de sine. • Funcție integratoare. Se știe că învățarea istoriei reprezintă instrumentul cel mai eficace de a cultiva patriotismul. Această observație, banală în sine, este semnificativă aici. Istoria întărește procesul de identificare a individului cu colectivitatea din care face parte. Conștiința apartenenței naționale sau etnice este fundată, în mare măsură, pe învățarea istoriei. • Istoria ca sursă de exemplaritate. În primul rând, istoria a slujit pentru a sublinia responsabilitatea acțiunilor. Ea oferă un cadru mai general de referință comportamentului uman. În ultimă instanță
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care o atribuim consecințelor actelor noastre. Dacă comportamentul a fost întărit o singură dată, topografia sa nu este în mod necesar identică atunci când acesta este repetat din nou. De fapt, întărirea se adresează anumitor proprietăți ale răspunsului, proprietăți care definesc apartenența răspunsului la o clasă comportamentală. Astfel, ansamblul conduitelor agresive face parte din aceeași clasă de comportamente, chiar dacă topografia lor poate fi diferită. Stimulul discriminativ Stimulul este adesea perceput ca instrumentul ascuțit care forțează organismul să reacționeze. Principiul stimulului discriminativ Skinner
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fărătimp” - îl umple pe om de o fericire fără nume, salvându-l de prozaismul și lipsa de sens a existenței obișnuite. Proza lui N., expresie a unei sensibilități puțin obișnuite, capabilă să surprindă în evenimente și obiecte aparent neînsemnate dovezile apartenenței tuturor lucrurilor la „cântul universal” al luminii și vieții, al bucuriei de a fi în lume, prin ea și odată cu ea, se înscrie în ceea ce se numește literatura autenticității. Amintiri în uniformă (1952), Povestea vorbelor (1959) și Carte de vise
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
implică mai mult decât o serie de tehnici de formulare de ipoteze și de evaluare a acestora. Presupune în plus ceva personal din partea fiecărui om de știință. Voi sublinia pe scurt trei idei referitoare la curiozitate, adevăr ca etică și apartenența la o comunitate. În primul rând, omul de știință nu respectă nici un argument bazat pe autoritate. Curiozitatea este cea care domină. Ignoranța constituie inamicul său numărul unu; tot astfel și părerile preconcepute. Simplul fapt că un număr mare de persoane
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un președinte Republican, actor, conservator din punct de vedere ideologic, orator de talent etc. România este o țară Est-Europeană, fostă comunistă, guvernată democratic și cu o istorie marcată de lupta pentru identitate culturală și națională. Înțelegem fenomenele mai ales în raport cu apartenența lor la categorii mai ample, care au tendințe centrale și game de variații previzibile. Mai mult chiar, adesea dorim să trecem dincolo de simpla descriere a unui fenomen singular. Explicația implică, de obicei, raportarea unui set de fenomene la un altul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Cultura însăși reprezintă un concept de științe sociale interculturale. Afirmațiile de largă circulație ne direcționează interesul de studiu către anumite aspecte ale relațiilor umane, ne ajută să definim structurile de semnificații comune și să identificăm gradul de conformitate necesar pentru apartenența culturală. În al doilea rând, concluzia mea ar fi că interpretarea nu constituie o metodă de analiză socială. Să ne imaginăm că un cercetător ar asimila o anume cultură și ar pretinde că înțelege un oarecare aspect al structurii de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
construcția variabilelor înainte de a putea descrie relația dintre ele. Pentru a înțelege variabilele trebuie să facem un pas înapoi la nivelul conceptualizării. Atunci când ne confruntăm cu un anumit fenomen, prima chestiune pe care trebuie s-o rezolvăm în legătură cu acesta este apartenența; cărui grup conceptual important și relevant din punct de vedere teoretic îi aparține? Ne mișcăm într-o lume populată de câini, scaune, case, copaci, fulgi etc., în care nici măcar doi dintre dintre membri vreunui grup nu sunt perfect identici. În
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se pot găsi doi membri care nu au mare lucru în comun, dar rămân în cadrul grupului datorită legăturilor lor cu alte piese interconectate. În mod obișnuit, operăm facil cu conceptele și nu ne preocupă inconsecvențele sau ambiguitățile lor interne în ceea ce privește apartenența. În știință însă, acuratețea este foarte importantă. Pentru a fi util în cercetare, un concept constituit din asemănări largi de familie trebuie să fie reformatat eficient într-un vehicol adaptat anume pentru identificarea și aranjamentul fenomenelor empirice. Variabila este un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
1 În ceea ce privește limitele calității de membru, de exemplu, categoria „Președinți ai Statelor Unite” include membri cum ar fi: Bill Clinton, George Bush, Ronald Reagan, Gerald Ford, Abraham Lincoln și George Washington. Aceasta este o categorie ușor de definit deoarece criteriul de apartenență este bine stabilit și calitatea de membru este necontestată în literatura de specialitate. Categoria „Revoluții politice” include observații ca: Rusia 1917, Cuba 1959, Franța 1789, România 1989 și Statele Unite ale Americii 1776, dar ce facem cu Africa de Sud la sfârșitul anilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
relevantă ce anume urmează a fi observat. În sfârșit, trebuie amintit faptul că plasarea unui fenomen într-o clasificare anume poate fi o chestiune controversantă, atât din punct de vedere intelectual, cât și politic. De obicei, identificăm anumite lucruri în funcție de apartenența lor la un anumit grup conceptual și o astfel de grupare are, adesea, conotații simbolice sau ideologice. Imaginați-vă că actualul secretar de Stat al S.U.A., Colin Powell, ar vizita Pakistanul. Un ziar ar putea avea următorul titlu: „Un membru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Modelele formale pot avea grade mari de abstractizare, cu structuri de joc complicate și numeroase opțiuni specificate de rezultate. Criticii se întreabă adesea cum ne pot ajuta toate acestea la aprofundarea înțelegerii situațiilor social-politice concrete. Indivizii și grupurile lor de apartenență fac alegeri în mod regulat, iar o știință socială validă ar trebui să ne ajute să explicăm ce alegeri fac aceștia și de ce. Limitele teoriei clasice a jocurilor sunt evidente. Totuși, există beneficii contracarante care trebuie notate și ele. În
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că unele firme sunt relativ decise să își mențină poziția negativă, iar altele vor putea fi convinse să cedeze. Totuși, trebuie să existe un număr suficient de întreprinderi care să cedeze pentru a se putea realiza un prag de eficiență. Apartenența mea la gruparea celor care cedează depinde de existența a (c-1) de alți membri în acest grup. Dacă sunt mai mulți, nu mai este necesar pentru mine să cedez, dacă sunt mai puțini nu mai apare nici un beneficiu de pe urma
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
social nu numai individual. Conștiința noastră socială, creată de limbă și practicile comune, își exercită controlul asupra comportamentului nostru și servește la contracararea forțelor de fragmentare izvorâte din raționalitatea individuală. Însuși limbajul vieții social politice - familie, comunitate, loialitate, patriotism - presupune apartenența la o structură mai mare decât noi, cu interese care sunt mai mari decât suma membrilor separați care le constituie. Adesea cooperăm cu ceilalți și ne îndeplinim datoriile sociale din convingerea că așa este corect din punct de vedere moral
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dreptate față de nedreptatea comunistă, ci pe dezideratul cunoașterii oneste propriu-zise. Această sarcină este iminentă, indiferent de faptul că tindem sau nu la o definire a identității sociologiei românești În contextul sociologiei mondiale. Cercetare sociologică se poate face și fără sentimentul apartenenței la o tradiție națională, dar valoarea culturii sociologice se raportează la contextul cultural În care s-a dezvoltat Într-o perioadă determinată. Cunoașterea Școlii sociologice de la București trebuie să pornească din perspectiva istoriei sociale moderne, căci o școală de tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vechilor unități sociale, tribale sau sătești, are ca principal element adunarea bătrânilor, cunoscută În ansamblul regiunii, la nivel de sat, de vale sau de regiune. Ca și precedentele elemente legate de structurile sociale, rolul bătrânilor nu este influențat nici de apartenența etnică, nici de apartenența religioasă, nici de cea geografică, ea are un caracter universal (Stahl, 1997). Asemănările citate mai sus Între diferitele populații a rezultat, poate, și din vecinătatea unui grup cu un altul, dar cred că mai ales rezultă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau sătești, are ca principal element adunarea bătrânilor, cunoscută În ansamblul regiunii, la nivel de sat, de vale sau de regiune. Ca și precedentele elemente legate de structurile sociale, rolul bătrânilor nu este influențat nici de apartenența etnică, nici de apartenența religioasă, nici de cea geografică, ea are un caracter universal (Stahl, 1997). Asemănările citate mai sus Între diferitele populații a rezultat, poate, și din vecinătatea unui grup cu un altul, dar cred că mai ales rezultă din evoluția fiecărui grup
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Contractul socialist de tip comunist le „promitea” membrilor societății un sistem egalitarist, bazat pe redistribuția echitabilă și justă a bunurilor, proiectând o societate caracterizată printr-un nivel de trai ridicat și prin modalități sporite de ascensiune socială pentru persoanele cu apartenență socială mai puțin favorabilă. Însă, datorită faptului că În cadrul unui contract social există două părți cu obligații și cu beneficii, populația oferea și ea „În schimb” ceva, și anume renunțarea la consum (În afara celui agreat și permis de putere), nivelarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o analiză detaliată a punctelor de cotitură din evoluția sociologiei, fără de care nu putem Înțelege nici importanța Departamentului, nici cea a AJS. Autorul rămâne deci fidel paradigmei: faptele sociale (social things) merită să fie cercetate În context spațial și temporal. Apartenența la categoria social thing este una dintre ideile recurente ale analizei, marcând inclusiv stilul abordării: ,,Școala de la Chicago este un fapt social prin importantele lucrări În domeniul tradiției contextualiste și interacționaliste. Aceste lucrări furnizează fundamentări și exemple asupra direcției În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unitățile de generație și grupurile concrete. Trecerea de la un palier la altul este condiționată de procesele sociale prin care intervine schimbarea socială și de interacțiunile sociale. A fi născut la o anumită dată nu asigură, În sine, nici o formă de apartenență colectivă În afara celei de ordin demografic, dar obligă la o „poziționare” În cadrul procesului istoric. Mannheim stabilește, astfel, o analogie cu clasa socială, precizând Însă că este vorba despre realități diferite, dar cu o anumită asemănare structurală. O astfel de referință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Gérard Mauger propune, În prefața ediției din 1990 a cărții lui Mannheim, Înlocuirea sintagmei un același mod de generație prin sintagma o aceeași clasă de condiții de existență, ambele definind „o anume situație socio-istorică”. Avantajul adaptării unei definiții largi de apartenență la o aceeași „clasă de condiții de existență” constă În faptul că extensia unei generații În spațiul social poate varia de la un grup restrâns de pretendenți Într-un anumit câmp (avangarda artistică, socială etc.) și până la cvasitotalitatea unei clase de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
existență” constă În faptul că extensia unei generații În spațiul social poate varia de la un grup restrâns de pretendenți Într-un anumit câmp (avangarda artistică, socială etc.) și până la cvasitotalitatea unei clase de vârstă destul de lărgite, În funcție de definiția adoptată pentru apartenența la un același „cadru de viață istorico-social”; de la intrarea În același moment În aceeași profesie (care presupune un același „mod de generație”) și până la simpla participare la un același „eveniment fondator”, precum Revoluția română din decembrie 1989; de la confruntarea cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a doua semnificație se referă la generația istorică, ce desemnează „un ansamblu de persoane, născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate generațională”. Conștiința apartenenței la aceeași generație, subliniază Attias-Donfut, se construiește pe baza reperelor sociale și culturale care definesc grupurile de vârstă și care sunt circumscrise diverselor etape ale vieții: școală, timp liber, serviciu militar, asociații de veterani, etc. Timpul trăit În colectivitate, subliniază
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintr-un proces fundamental mai larg: construcția socială a generațiilor completează funcția de organizator a timpului, atât În societățile occidentale contemporane - caracterizate de modificări rapide -, cât și În societăți pretinse nonistorice, precum comunitățile africane tradiționale (Attias-Donfut și Rosenmayr, 1994). Sentimentul apartenenței la o generație - numită socială sau istorică - este un aspect esențial de apropiere individuală a timpului social și condiționează integrarea biografiilor individuale În acest timp colectiv; c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ea are rezonanțe puternice și regăsiri parțiale În viețile individuale. Generația este simbolizată de grupuri, persoane, reprezentând tot atâtea repere-mediatoare care facilitează corespondentele dintre membrii săi, ca și dintre durata individuală și durata comună, dintre timpul privat și timpul public. Apartenența la o generație nu poate fi niciodată redusă la partajarea În comun a experiențelor istorice, ca urmare a eterogenității sale sociale și a caracterului intrinsec calitativ al experiențelor trăite. În domeniul științelor sociale, generațiile au devenit, În același timp, obiect
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alte diverse Împrejurări. Capacitatea de a Împărtăși valori și interese comune permite unei comunități să dezvolte atașamente puternice și un nivel ridicat de Încredere Între indivizi. Rețelele sociale realizează o puternică afiliere comunitară ce creează un sentiment de securitate, de apartenență care reafirmă existența noastră ca ființe sociale. Ele generează sentimentul responsabilității pentru Întregul grup, fapt ce depășește interesul individual. De asemenea, rețelele sociale puternice duc la Înțelegerea sinelui comunitar și contribuie cu succes la adaptare și susținere comunitară. În acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]