3,429 matches
-
continuă folosirea cuvântului grecesc "metabolê", spunând că e același lucru cu transsubstanțierea.Jean Calvin crede doar într-o prezență spirituală, pe când celelalte curente protestante cred doar într-un simbolism. Pentru Bisericile dinaintea Reformei, precum și pentru Bisericile anglicană și suedeză, succesiunea apostolică e esențială pentru validitatea euharistiei. În anii 1945, ieromonahul Gregory Dix a scos la iveală aspecte noi despre euharistie, care vor influența toată teologia euharistică până în prezent. Acestea au fost publicate în «The Shape of the Liturgy». Gregory Dix remarcă
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
cea mai larg acceptată în ziua de astăzi, o vom folosi în articolul de față. Cele patru momente sunt prezente în fiecare rit tradițional. Potrivit fiecărui rit, aceste patru momente se îmbină în mod diferit. Ipolit de Roma în «Tradiția apostolică», precum și Tertullian, ne descriu cum credincioșii aduc pâinea și vinul, iar președintele adunării - episcopul - le primește din mâinile lor, pentru a le pune pe masă. Potrivit fiecărui rit, această ceremonie se desfășoară în mod diferit. În mai multe rituri răsăritene
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
în secolul VIII, nu în secolul IV, principala argumentație ținând de limba latină utilizată. În 1444 vizitează Roma, dar este nevoit să fugă, dar papa Nicolae al-V-lea (1397-1447), în 1455, îl primește în Curie și îl numește secretar apostolic. Leonardo Bruni (1370-1444) umanist, istoric, cancelar al Florenței, a scris lucrarea "Istoria poporului Florenței" (de la întemeierea orasului până în 1404), precum și "Comentariu asupra lucrurilor săvârșite in Italia", in care rolul bisericii este, vizibil, redus. Acesta este inventatorul termenului de "Umanism" și
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
retras la Ravenna. În 1001, cei doi au decis în cadrul unui conciliu, înființarea arhiepiscopiei de Esztergom în Pannonia pentru a extinde influență bisericii. Vaik, ducele maghiar, s-a creștinat sub numele de Ștefan, primind coroana regală, Ungaria devenind astfel stat apostolic, iar regii maghiari fiind investiți cu misiunea de a apăra și extinde creștinătatea spre est. În ianuarie 1002, împăratul a murit. Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman a fost încoronat de către papa Benedict al VIII-lea la 14
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
Scaun). Este pus sub direcțiunea „Substitutului pentru Afaceri Generale” (de obicei, un arhiepiscop titular (în prezent cardinalul Leonardo Sandri), ajutat de „Asesorul pentru Afacerile Generale”. Această secțiune este echivalentă unui minister de afaceri externe; are în grijă - îndeosebi prin Nunțiatura Apostolică -, raporturile diplomatice ale Sfântului Scaun cu celelalte state și cu organismele internaționale; tot acestei secțiuni îi revine și datoria de a stipula acorduri așa cum sunt concordatele. Este pus sub direcțiunea „Secretarului pentru Raporturile cu celelalte State” (de obicei, un arhiepiscop
Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun () [Corola-website/Science/304499_a_305828]
-
al Bisericii Universale și monarh absolut al statului Bisericii: pentru problemela afacerilor politice ale Curiei romane, Martin al V-lea, a instituit Camera secretă; în 1487, sub pontificatul lui Inocențiu al VIII-lea, funcțiile acestei „Camere” au trecut la „Secretariatul Apostolic”: o comisie compusă din 24 de Cardinali Secretari Apostolici și prezidată de un Cardinal „Secretarius domesticus”, căruia Papa Leon al X-lea i-a dat alături un expert în problemele politice (așa numitul „Secretarius Intimus”, care nu era întotdeauna un
Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun () [Corola-website/Science/304499_a_305828]
-
pentru problemela afacerilor politice ale Curiei romane, Martin al V-lea, a instituit Camera secretă; în 1487, sub pontificatul lui Inocențiu al VIII-lea, funcțiile acestei „Camere” au trecut la „Secretariatul Apostolic”: o comisie compusă din 24 de Cardinali Secretari Apostolici și prezidată de un Cardinal „Secretarius domesticus”, căruia Papa Leon al X-lea i-a dat alături un expert în problemele politice (așa numitul „Secretarius Intimus”, care nu era întotdeauna un prelat, dar care în cele din urmă a ajuns
Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun () [Corola-website/Science/304499_a_305828]
-
a dat alături un expert în problemele politice (așa numitul „Secretarius Intimus”, care nu era întotdeauna un prelat, dar care în cele din urmă a ajuns, practic, să asume direcția operativă a afacerilor de Stat. Odată cu afirmarea nepotismului, funcțiile Secretariatului Apostolic au trecut la „Cardinalul Nepot”, o rudă a papei, întotdeauna însă asistat de „Secretarius Intimus”, care era însărcinat și cu formarea și educarea Cardinalului Nepot. Sub pontificatul lui Paul al V-lea, titlul „Secretarius Intimus” este schimbat în Secretar de
Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun () [Corola-website/Science/304499_a_305828]
-
reunit cele două funcțiuni într-o singură persoană, lăsând totuși oficiu împărțit în două secțiuni. Odată cu sfârșitul Statului Pontifical (1870), Secretariatul de Stat (deopotrivă cu întreaga Curie romană) a fost profund schimbat de Papa Pius al X-lea prin Constituția Apostolică „Sapienti Consilio” din 29 iunie 1908). După Conciliul Vatican II a fost din nou reînnoit de Papa Paul al VI-lea prin Constituția Apostolică „Regimini Ecclesiae Universae” (15 august 1967). În sfârșit, Papa Ioan Paul al II-lea i-a
Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun () [Corola-website/Science/304499_a_305828]
-
cu întreaga Curie romană) a fost profund schimbat de Papa Pius al X-lea prin Constituția Apostolică „Sapienti Consilio” din 29 iunie 1908). După Conciliul Vatican II a fost din nou reînnoit de Papa Paul al VI-lea prin Constituția Apostolică „Regimini Ecclesiae Universae” (15 august 1967). În sfârșit, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit fizionomia actuală prin Constituția Apostolică Pastor Bonus din 28 iunie 1988). La 1 decembrie 1990 papa Ioan Paul al II-lea l-a
Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun () [Corola-website/Science/304499_a_305828]
-
1908). După Conciliul Vatican II a fost din nou reînnoit de Papa Paul al VI-lea prin Constituția Apostolică „Regimini Ecclesiae Universae” (15 august 1967). În sfârșit, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit fizionomia actuală prin Constituția Apostolică Pastor Bonus din 28 iunie 1988). La 1 decembrie 1990 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Secretar de Stat pe arhiepiscopul Angelo Sodano, confirmat în rolul său „donec aliter provideatur” (până la alte prevederi) și de papa Benedict
Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun () [Corola-website/Science/304499_a_305828]
-
în calitate de profesor de filozofie și dogmatică, apoi în anul 1946 a devenit rector al Institutului Teologic din Timișoara. În luna noiembrie 1948 a fost numit Episcop titular de Ressiana, fiind consacrat în clandestinitate la 12 decembrie 1948 în Capela Nunțiaturii Apostolice din București de către arhiepiscopul Gerald Patrick Aloysius O'Hara, locțiitor al nunțiului apostolic în România. A fost arestat de către Securitate la 10 martie 1951. Alături de episcopul Augustin Pacha, de episcopul Joseph Schubert și de alți membri ai Capitului Catedralei , într-
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
al Institutului Teologic din Timișoara. În luna noiembrie 1948 a fost numit Episcop titular de Ressiana, fiind consacrat în clandestinitate la 12 decembrie 1948 în Capela Nunțiaturii Apostolice din București de către arhiepiscopul Gerald Patrick Aloysius O'Hara, locțiitor al nunțiului apostolic în România. A fost arestat de către Securitate la 10 martie 1951. Alături de episcopul Augustin Pacha, de episcopul Joseph Schubert și de alți membri ai Capitului Catedralei , într-un proces înscenat a fost învinuit de "spionaj în favoarea Vaticanului" și condamnat, în
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
13 ani de arhiepiscopat. A fost înmormântat la 11 iunie 2003 în cripta Domului romano-catolic din Piața Unirii, unde a fost așezat alături de locul de veci al Episcopului Pacha Augustin. Au participat 12 Episcopi, ceremonialul înmormântării fiind prezidat de Nunțiul Apostolic în România, IPS Jean-Claude Perisset. La eveniment a participat și IPS Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, precum și PS Martin Roos, episcopul în funcție al Episcopiei Romano-Catolice a Timișoarei. A avut tăria sufletească să considere anii de detenție cei
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
la București, a fondat centre de asistență socială pentru săraci, precum și revista „Buletinul Parohial”. A fost consacrat în Catedrala „Sf. Iosif” din București, în calitate de episcop titular de "Ceramussa", la 26 iunie 1950, de către arhiepiscopul Gerald Patrick Aloysius O'Hara, pro-nunțiu apostolic în România. În mai 1950 guvernul comunist îi fixase arhiepiscopului Alexandru Cisar de București domiciliul obligatoriu la "Mănăstirea franciscană din Orăștie". Pentru foarte puțin timp, la conducerea Arhiepiscopiei de București a urmat ca administrator apostolic monseniorul Iosif Schubert, episcop consacrat
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
Patrick Aloysius O'Hara, pro-nunțiu apostolic în România. În mai 1950 guvernul comunist îi fixase arhiepiscopului Alexandru Cisar de București domiciliul obligatoriu la "Mănăstirea franciscană din Orăștie". Pentru foarte puțin timp, la conducerea Arhiepiscopiei de București a urmat ca administrator apostolic monseniorul Iosif Schubert, episcop consacrat clandestin, parohul Catedralei „Sfântul Iosif”, care a fost arestat ulterior și, împreună cu el, toți urmașii desemnați de el: "pr. Heronimus Mengés", "pr. Pojar Mathias", "pr. Baltheiser Johann" și "pr. Heider Xaveriu". Episcopul Joseph Schubert l-
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
luat măsuri de către "Direcția a 3-a" să se strângă material suficient, ca să poată să fie reținuți și cercetați toți. Lui i se atribuise rolul unei „"cârtițe"” a Vaticanului în România, după ce Ambasada statului papal, cu sediul în Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București, fusese desființată, iar ultimul nunțiu, silit să părăsească țara, la 5 iulie 1950. A fost arestat în ziua de 17 februarie 1951. A fost judecat în lotul „spionilor Vaticanului”, alături de episcopii Augustin Pacha și Adalbert
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
OFMConv. (n. 5 noiembrie 1896, satul Valea Mare, județul Bacău - d. 16 iulie 1981, orașul Târgu Jiu), a fost un cleric romano-catolic franciscan, care a fost consacrat în clandestinitate la data de 8 decembrie 1948 ca episcop titular de către pro-nunțiul apostolic Patrick Gerald O`Hara. s-a născut la data de 5 noiembrie 1896 în satul Valea Mare din comuna Faraoani (județul Bacău). Studiile primare le-a făcut în localitatea natală. În anul 1914, intră ca elev la Seminarul Franciscan de la
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
întreaga Biserică Catolică din România. De aceea, unii episcopi au propus ca unii din tinerii vrednici de taina Preoției să fie consacrați în clandestinitate ca episcopi, beneficiind de favoruri speciale din partea papei Pius al XII-lea și prin mijlocirea nunțiului apostolic. Monseniorul Ioan Duma a fost numit de către Papa Pius al XII-lea episcop titular de Iuliopolis (Giuliopoli), pentru Dieceza de Iași, la 16 noiembrie 1948. A fost consacrat ca episcop la data de 8 decembrie 1948, în capela Nunțiaturii Apostolice
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
apostolic. Monseniorul Ioan Duma a fost numit de către Papa Pius al XII-lea episcop titular de Iuliopolis (Giuliopoli), pentru Dieceza de Iași, la 16 noiembrie 1948. A fost consacrat ca episcop la data de 8 decembrie 1948, în capela Nunțiaturii Apostolice din București, de către pro-nunțiul apostolic Patrick Gerald O`Hara. Consacrarea a fost secretă și fără asentimentul Guvernului Român, de aceea nu a fost recunoscută public și nici nu a figurat în statisticile oficiale . Autoritățile comuniste au intrat însă în posesia
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
fost numit de către Papa Pius al XII-lea episcop titular de Iuliopolis (Giuliopoli), pentru Dieceza de Iași, la 16 noiembrie 1948. A fost consacrat ca episcop la data de 8 decembrie 1948, în capela Nunțiaturii Apostolice din București, de către pro-nunțiul apostolic Patrick Gerald O`Hara. Consacrarea a fost secretă și fără asentimentul Guvernului Român, de aceea nu a fost recunoscută public și nici nu a figurat în statisticile oficiale . Autoritățile comuniste au intrat însă în posesia listei cu episcopii consacrați în
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
Hara. Consacrarea a fost secretă și fără asentimentul Guvernului Român, de aceea nu a fost recunoscută public și nici nu a figurat în statisticile oficiale . Autoritățile comuniste au intrat însă în posesia listei cu episcopii consacrați în secret de către Nunțiatura Apostolică. Astfel, episcopul Ioan Duma, OFMConv., este arestat în anul 1949 și condamnat la trei ani de închisoare, fiind închis la penitenciarele Popa Șapcă și Jilava. După eliberare, vine la Iași, dar este rearestat la 22 septembrie 1951 și condamnat la
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
adunări, de unire a Basarabiei cu România, dar n-a putut fi prezent la ședința Sfatului Țării care a proclamat solemn Unirea. După exemplul armenilor din Moscova, la începutului lui decembrie 1917, în Chișinău, reprezentanții armenilor basarabeni de toate confesiunile (apostolici, ortodocși, catolici, protestanți) au înființat un organism de apărare a intereselor naționale și materiale ale etniei, NaCoBa (Comitetul Național al Armenilor din Basarabia), condus de avocatul Mitridat Muratov și activînd pe secții specializate. Comitetul a organizat ajutorarea refugiaților armeni din
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
1947 a fost ridicat la rangul de canonic al Catedralei Episcopale din Oradea și numit vicar episcopal. A fost consacrat în clandestinitate ca episcop-auxiliar de Satu Mare și Oradea la 14 februarie 1949, la vârsta de 38 ani, în Capela Nunțiaturii Apostolice din București, de către episcopul Gerald Patrick O'Hara de Savannah, Georgia, (SUA), regent al Nunțiaturii Apostolice din România. Autoritățile comuniste au încercat, prin toate mijloacele, să-l convingă să „colaboreze”. Pentru că n-a fost de acord să-și trădeze semenii
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
episcopal. A fost consacrat în clandestinitate ca episcop-auxiliar de Satu Mare și Oradea la 14 februarie 1949, la vârsta de 38 ani, în Capela Nunțiaturii Apostolice din București, de către episcopul Gerald Patrick O'Hara de Savannah, Georgia, (SUA), regent al Nunțiaturii Apostolice din România. Autoritățile comuniste au încercat, prin toate mijloacele, să-l convingă să „colaboreze”. Pentru că n-a fost de acord să-și trădeze semenii, Bogdánffy a ajuns în închisoarea securității din Oradea (3 septembrie 1949). În anul 1951 a fost
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]