5,949 matches
-
treacă pe la mine. Am fixat o zi de joi, după-amiaza. Au venit toți. I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși. Se prefăceau totuși că nimic nu-i miră. Nici măcar faptul că în plină zi stăteam cu lumina aprinsă și că în camera mea erau cărți și hârtii aruncate peste tot. Trebuiau să calce cu grijă, ca să le ferească. I-am rugat să se așeze fiecare unde putea. Până la urmă și-au găsit loc, ba pe scaune, ba pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
44. Așa a spus Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului. $24 1. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2. "Poruncește copiilor lui Israel să-ți aducă pentru sfeșnic untdelemn curat de măsline tescuite, ca să țină candelele aprinse neîncetat. 3. Aaron să-l pregătească dincoace de perdeaua dinăuntru, care este înaintea mărturiei în cortul întîlnirii, pentru ca să ardă neîncetat de seara pînă dimineața în fața Domnului. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri. 4. Să așeze candelele în sfeșnicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
dârzenia granitului ori a marmurei, afară de... Venus din Millo? Frământat de aceste gânduri, purtam în minte imaginea ei, mereu trează. La facultate, pe stradă, la restaurant, la cinema, ea era în centrul preocupărilor mele. Îi simțeam prezența, întrețineam imaginar conversații aprinse, nesfârșite. În ea predomina ca trăsătură fundamentală ― contrazicerea. Și totuși o biruiam în închipuire, frîngîndu-i voința, o sărutam. În această lume devenise o jucărie docilă în mâinile mele. Într-o zi, pândind când pleca de acasă, m-am luat după
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
acopereau trupurile. 12. Fiecare mergea drept înainte, și anume încotro le mîna duhul să meargă, într-acolo mergeau; iar în mersul lor nu se întorceau în nici o parte. 13. În mijlocul acestor făpturi vii era ceva ca niște cărbuni de foc aprinși, care ardeau; și ceva ca niște făclii umbla încoace și încolo printre aceste făpturi vii, focul acesta arunca o lumină strălucitoare, și din el ieșeau fulgere. 14. Făpturile vii însă cînd alergau și se întorceau, erau ca fulgerul. 15. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
ca o piatră de safir, deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un chip de scaun de domnie. 2. Și Domnul a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in: "Vîră-te între roțile de sub heruvimi, umple-ți mîinile cu cărbunii aprinși care sunt între heruvimi, și împrăștie-i peste cetate!" Și el s-a vîrît între roți sub ochii mei. 3. Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei, cînd s-a vîrît omul acela între roți, iar norul a umplut curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
pădurii din cîmpiile de miază-zi! 47. Spune pădurii de la miază-zi: "Ascultă cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Iată, voi aprinde un foc în tine, care va mistui orice copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă, și totul va fi ars de ea, de la miază-zi pînă la miază-noapte. 48. Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!" 49. Eu am zis: "Ah! Doamne, Dumnezeule! Ei zic despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
lui Israel, care au proorocit atunci ani de zile, că te voi aduce împotriva lor? 18. În ziua aceea, însă, în ziua cînd va porni Gog împotriva pămîntului lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, Mi se va sui în nări mînia aprinsă. 19. O spun în gelozia și în focul mîniei Mele: În ziua aceea, va fi un mare cutremur în țara lui Israel. 20. Peștii mării și păsările cerului vor tremura de Mine, și fiarele cîmpului și toate tîrîtoarele care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
a alipit de Baal-Peor, și Domnul S-a aprins de mînie împotriva lui Israel. 4. Domnul a zis lui Moise: "Strînge pe toate căpeteniile poporului, și spînzură pe cei vinovați înaintea Domnului în fața soarelui, pentru ca să se întoarcă de la Israel mînia aprinsă a Domnului." 5. Moise a zis judecătorilor lui Israel: Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui care s-au lipit de Baal-Peor." 6. Și iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit și a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Nu-i! Dacă este prost crescut, Nu e tocmai vina lui!... Chiriac Florina - Mădălina Clasa a X-a PRIMELE SEMNE... DE VISARE ȘI MELANCOLIE... Răsăritul mării Din apa lin mișcătoare Se ivește o lumină fulgerătoare Schimbând culoarea cerului în purpuriu aprins Și dând drumul valurilor ce le-a stăpânit Pentru momentul dezvăluit, Pentru răsărit, Când din marea strălucitoare Iese o minge de foc surprinzătoare Schimbând orice culoare Formând iluzii orbitoare Ale răsăritului din mare! Rotaru Elena - Robertina Clasa a IX-a
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
din rușine față de cei care-mi contorizaseră de-a lungul vremii reticențele necrologice. Apoi, deși am refuzat orice ieșire în media la moartea lui Valeriu Anania, când revista Tabor a alcătuit un grupaj de texte evocative despre autorul Rotondei plopilor aprinși, nu am mai spus nu. Ca să observ șocat acum că moartea lui Liviu Ciulei m-a afectat într-un mod incredibil, fiind gata să scriu fără limită despre această minunată „plămadă a visurilor noastre“ de spectatori. Omul care mi-a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
apăsătoarea ima gine a unei liniști faciale de calmă resemnare. Dar nicidecum de om învins, ci de ființă aparținând altei lumi, altui pământ, altor ceruri, unei liniști de dincolo. Urmăriți-i surâsurile aprobatoare din dialogul cu Horia-Roman Patapievici, luminile brusc aprinse ale ochilor când venea vorba despre frumuseți, valori, talente, și ascultați-i tăcerile doldora de înțelepciune. Asta, firește, câtă vreme mai cunoaștem limba respectivă și nu avem nevoie de traducători ca doamna de la ghișeul IDEB, căreia, după plecarea lui Liviu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ocult-activist ca Petre Ghelmez, inclusiv revista Tribuna României, beneficiază de inegenuitatea admirativă a lui Costion... Nu trebuie să ne încruntăm prea tare. Mai bine luăm seama la fervoarea cu care scrie el despre „veselia duhovnicească“, ființa credinciosului ca un rug aprins și cerimea (turlei) bisericii, „cum frumos spuneau țăranii vechi“. 23 februarie 2012 Unde m-am văzut și nu m-am crezut Niciodată nu am ezitat atât față de prezența la o sindrofie oficială. Nici măcar când m-am dus la Cotroceni, să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dovedi dac-ar culege șir cu șir răbusurile câte le-a ținut în viața-i și, luîndu-le în considerațiune, ar face încheiere asupra lor. Apoi nu-i. Nu sîntem însă jocul întîmplărei, căci nu esistă întîmplare, ci suntem ca hârtia aprinsă, pe care căldura ei proprie o duce în sus - pentr-o clipă căldura ni cuprinde cadavrul nostru zvârlit în lume pentru a-l lăsa să recadă. Oare este omul un ens metaphysicum? Este în gluma asta uzată a vieții alt
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
om iubi și-om trăi iar... Râul de păcate l-om străbate într-un car. Grauri ne cântă pentru sine cântecul, Acorduri pentru un ultim tango funebru. Satan ne vrea la noapte pentru cină Mie și ție, inima pe rug aprinsă. Om iubi, om muri și-om iubi iar, ca Rege și Regină peste umbrele din Tartar. Genunea o vom trece prin melodii, Abisele din pupile ne vor iar îndrăgosti. Sângele scurs ne lasă carnea cenușie. Mormintele ni-s de acum
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93426]
-
de om, din plin și cu simplitate, mă socoteam oarecum supraom. Mă trăgeam dintr-o familie onorabilă, dar modestă (tatăl meu fusese ofițer), și totuși, în anumite dimineți, v-o mărturisesc cu umilință, mă simțeam fiu de rege sau rug aprins. Era, vă rog să rețineți, altceva decât convingerea mea de fiecare zi că sunt mai inteligent decât ceilalți. O atare convingere, de altminteri, n-are nici o importanță, de vreme ce o împărtășesc atâția imbecili. Nu, eram atât de fericit, încât mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ori ba?” „Îmi place, frumoaselor. Îmi place cum nici nu vă închipuiți voi” - gândeam eu în timp ce un foșnet neașteptat s-a auzit pe cărarea pe care tocmai venisem. Mi-am întors capul, ușor speriat...În marginea poienii - cu ochii ei aprinși - ședea bătrâna țigancă...Văzând că privesc spre ea, a făcut o plecăciune și s-a apropiat cu pași mărunți. Sărut mâna, conașule. Nu te-am văzut de câtăva vreme. Tocmai mă întrebam ce mai faci, boierule. Și uite cum norocul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
coconaș galben ca de ceară, cu gene roșii și cu ochii pătați. Purta o bărbiță blondă, ascuțită, cu fire veștede. Ea era o țigăncușă uscată ca un drac, cu buze roșii ca sângele închegat și cu o pereche de ochi aprinși subt boneta de piele ce o împodobea, ascuțindu-i mai tare bărbia ascuțită. Pe mâini negre, cu degete fuiorate, avea inele cu pietre cât un nasture de tunică. După ce o privi bine în față, Lică lăsă mâna să lunece pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
am." Ea, așa costelivă, era foarte trainică. Campioană la tenis, brațul slab azvârlea mingea neobosit, campioană la dans, piciorul celebru de subțire, un os cu piele oacheșă și păroasă, manevra până în ziuă pasul sacadat al chimmy-ului. Fața negricioasă și ochii aprinși nu arătau, după nopți nedormite, nici o oboseală. Acum, mâinile slabe, negre, cu inele mari, printre care acel safir uriaș, pe care Lică își oprise ochii, țineau hățurile ferm. Prințesa Maxențiu conducea admirabil. Strunit, murgul își reluă pasul lung, elegant. - Să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
învîrtise în trup un fel de violență, pe care nu o mai simțise în ultimul timp. Impresiile contradictorii combinate îi dau o stare mânioasă de un anume fel. Când Lică, surprins, se întoarse, aruncase fumul de havană în ochii foarte aprinși ai doamnei prințese. Prins în delict de către stăpână, se iritase, gata pe arțag. Ada propusese scurt o inspecție la grajduri și pornise cu Lică, urmată la distanță respectuoasă și prudentă de mister Whip, ce credea că de rândul ăsta n-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se dase îa coardă. De aceea sta uneori în drumul Adei dinadins și se întreba ce înseamnă răceala ei. Băgase de seamă că numai în public era așa țanțoșă și-1 liniștea atitudinea ei atunci când se întîlneau singuri. Era tot aprinsă și tot decisă să ducă planurile la căpătâi bun. Lică se gândea că trebuie să fie vreo chichiță, dar nu se obosea în cercetări. Bine construit pentru plutire, se lăsa purtat de apă, în firul ei. Lăsa să lupte pentru
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
văzuse ultima oară pe Lică în ziua când venise să-i povestească întîlnirea lui cu domnul gălbejit, care conducea un dog-cart, înhămat cu un murg strașnic și, alături de demnul galben, ședea o cuconiță oacheșă ce-1 mâncase cu ochii ei aprinși. Sia ascultase întîmplarea cu un fel de pică pentru cunoștinți și aventuri așa de însemnate și care păreau a ispiti așa de mult pe Lică. Așteptase însă cu nerăbdare vizita următoare ca să afle ce-a mai fost. Zilele treceau și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
orizont de așteptare și ieșire în lumea idealurilor noastre, căci nu de puține ori nu ne mai simțeam decât umerii sortiți să ducă piatra de moară a istoriei vitrege! Savel închide fereastra, se duce la icoana de deasupra candelei mereu aprinsă, să-i mulțumească Maicii Domnului că i-a înțeles rugăciunile și că l-a ținut în viață s-așeze și el pe hârtia posterității: O viață închinată adevărului Într-o zi, cu vocea lui blândă, m-a rugat să-i
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
întru Domnul. Lui și lor poemul: le dedic „Cu Radu Gyr și cu Ulysse” Noi năzuim spre-un paradis posibil pentru fiecare; ce mare este-această mare a dragostei de dor și vis! Plecați de multișor la drum, cuprinși de-aprinse idealuri, o lume se întreabă cum din valuri răsărim pe maluri... Ne-ajută sfinte călăuze pe marea, rareori albastră, noi, numai cântece pe buze, renaștem din cenușa noastră. În taina dintre nopți și zile, dintre tăcere și cuvânt, iubirea este
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Litanie în vers folcloric, din care reproducem 4 strofe citate de Marian Popa: Câte biete umbre și destine sumbre, câte vieți și câte suflete durute, câte vreri senine s-au pierdut în tine, Jilavă, Jilavă. Câte tâmple ninse și nădejdi aprinse, tinereți curate, brațe încordate, lânceziră-n jale temnițele tale, Jilavă, Jilavă. Câți s-au stins, sărmanii, irosindu-și anii, cu dorul de soare, în frig și duhoare, cu dorul de-acasă în umbra ta deasă, Jilavă, Jilavă. Câtă ură, Doamne
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și lumea lor dar cu titlu schimbat: Un ctitor de suflete: Victor Papilian. Și ce frumos scrie despre acest savant, unul din cei mai curajoși martiri ai prigoanei și orgiilor penitenciare comuniste, Înalt Prea Sfințitul Valeriu Anania în Rotonda plopilor aprinși, prelatul și prolificul creator de cultură, românul care ne-a lăsat o lecție de cum se moare senin, cu conștiința împăcată că a făcut tot ce a putut să facă pentru Neamul său și, care în preajma plecării din această lume
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]