16,661 matches
-
cu liber arbitru este aceea a responsabilității pentru faptele sale. Putând alege în libertate. Omul devine responsabil pentru opțiunile sale. În concepțiile religioase, se consideră că prin semnificația faptelor sale omul se apropie sau se îndepărtează de Dumnezeu, iar liberul arbitru nu este altceva decât modul în care credinciosul răspunde bunăvoinței divine. III.1.2. Libertatea și cauzalitatea Ideea de necesitate apare în cele mai timpurii scrieri antice sub forma intuiției profunde, surprind în ciuda unor nuanțe care le diferențiază, acest aspect
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
până la infinit în spațiu și timp, ascultând de legi fatale, nu rămâne nici un loc pentru libertatea voinței umane. Fatalismul în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a libertății are doar valoare practică, de sprijin psihologic, nu și valoare cognitivă, explicativă, reală, întreaga dispută
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sau unde cineva este deasupra legilor. III.2. Descartes, Spinoza, Leibniz, Rousseau - reprezentanți ai filosofiei moderne III.2.1. Rene Descartes (1596-1650) Descartes prezintă teoria sa despre libertate în lucrările Principiile filosofiei și Meditații metafizice. În accepțiunea lui Descartes liberul arbitru este capacitatea de a alege între bine și rău, este acea calitate a omului care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
teoria sa despre libertate în lucrările Principiile filosofiei și Meditații metafizice. În accepțiunea lui Descartes liberul arbitru este capacitatea de a alege între bine și rău, este acea calitate a omului care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și voința, care este foarte amplă. Ceasta se află uneori în neconcordanță cu intelectul; întinderea mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și voința, care este foarte amplă. Ceasta se află uneori în neconcordanță cu intelectul; întinderea mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul de filosofie, din lucrarea Principiile filosofiei, analiza
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul de filosofie, din lucrarea Principiile filosofiei, analiza concepției despre libertate a lui René Descartes poate avea următoarele idei explicative: prin conceptul de liber arbitru se înțelege capacitatea omului ca ființă rațională de a alege între bine și rău, capacitate care ne permite să fim stăpânii faptelor noastre. Liberul arbitru este premers de cunoaștere, de aceea ca un demers în cunoștință de cauză față de variantele
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
despre libertate a lui René Descartes poate avea următoarele idei explicative: prin conceptul de liber arbitru se înțelege capacitatea omului ca ființă rațională de a alege între bine și rău, capacitate care ne permite să fim stăpânii faptelor noastre. Liberul arbitru este premers de cunoaștere, de aceea ca un demers în cunoștință de cauză față de variantele de alegere, este un act de libertate asumat cu responsabilitate. Pe lângă faptul că omul dispune de un intelect capabil de cunoaștere certă, acțiunile îi sunt
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mult decât intelectul capabil să cunoască adecvat și ca atare dă naștere erorilor. Se poate remarca faptul că libertatea prea mare a voinței are drept consecință în planul cunoașterii producerea erorilor sau a cunoștințelor confuze ori obscure. A avea liber arbitru înseamnă a deveni demn de laudă sau de dispreț, mai exact asumarea responsabilității față de alegerea făcută. In Principiile filosofiei, Descartes propune spre analiză problematica liberului arbitru. Acesta are meritul de a înlătura arbitrarul incontrolabil al geniului rău. Fiind o instanță
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în planul cunoașterii producerea erorilor sau a cunoștințelor confuze ori obscure. A avea liber arbitru înseamnă a deveni demn de laudă sau de dispreț, mai exact asumarea responsabilității față de alegerea făcută. In Principiile filosofiei, Descartes propune spre analiză problematica liberului arbitru. Acesta are meritul de a înlătura arbitrarul incontrolabil al geniului rău. Fiind o instanță negativă, exterioară omului și într-un fel divină, geniul rău scapă oricărei determinări posibile. El putea fi presupus, i se putea presupune acțiunea, dar nu puteau
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
al geniului rău. Fiind o instanță negativă, exterioară omului și într-un fel divină, geniul rău scapă oricărei determinări posibile. El putea fi presupus, i se putea presupune acțiunea, dar nu puteau fi produse în nici un fel acțiunile sale. Liberul arbitru este o instanță pozitivă, controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
pozitivă, controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l cu facultatea liberului arbitru. Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile îndoielnice, și astfel ne împiedică să fim înșelați. Dar, chiar dacă cel care ne a creat ar fi atotputernic și chiar dacă i-ar face plăcere să ne înșele
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l cu facultatea liberului arbitru. Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile îndoielnice, și astfel ne împiedică să fim înșelați. Dar, chiar dacă cel care ne a creat ar fi atotputernic și chiar dacă i-ar face plăcere să ne înșele, asta nu ne împiedică
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
să simțim în noi o astfel de libertate încât, când vrem, putem să ne abținem a îngădui în convingerea noastră lucrurile pe care nu le cunoaștem bine, și astfel, acea libertate ne ferește a fi înșelați vreodată.” Îndoiala, prin liberul arbitru, devine expresie a libertății gândirii și condiția esențială a acțiunii spiritului. Înțeleasă în această lumină, îndoiala delimitează în mod fundamental acțiunea dubitativă de scepticism, refuză negarea absolută și agnosticismul, transformând acțiunea spiritului dubitativ în activitate epistemică. Astfel, Descartes aduce îndoiala
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și-l propune. În lucrarea Meditații metafizice, Descartes are în vedere faptul că voința pe care o avem de la Dumnezeu este ”cât se poate de întinsă și, în felul ei, desăvârșită”, iar acest aspect ne favorizează libertatea. Prin exercitarea liberului arbitru devenim stăpânii faptelor noastre. În viziunea autorului, , deci libertatea poate fi însoțită de responsabilitate în măsura în care alegerile sunt premerse de cunoaștere. Alegând în cunoștință de cauză, alegem cu responsabilitate. Libertatea omului este infinită, fiindcă omul se aseamănă cu divinitatea prin întinderea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cunoaștere. Alegând în cunoștință de cauză, alegem cu responsabilitate. Libertatea omului este infinită, fiindcă omul se aseamănă cu divinitatea prin întinderea voinței. Omul este absolut liber și absolut responsabil, întrucât principala sa perfecțiune este aceea de a dispune de liber arbitru. Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui determinism divin absolut. Condiția de exercitare a liberului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
voinței. Omul este absolut liber și absolut responsabil, întrucât principala sa perfecțiune este aceea de a dispune de liber arbitru. Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui determinism divin absolut. Condiția de exercitare a liberului arbitru o constituie prezența voinței infinite, care generează libertate infinită. Subiectul își poate manifesta capacitatea de deliberare fără nicio restricție, grația
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui determinism divin absolut. Condiția de exercitare a liberului arbitru o constituie prezența voinței infinite, care generează libertate infinită. Subiectul își poate manifesta capacitatea de deliberare fără nicio restricție, grația divină permițând nu doar manifestarea libertății, ci și consolidarea ei prin cunoaștere. Cauza erorilor este identificată de Descartes în libertatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
intelectul limitat, libertatea de alegere determină erori și imperfecțiuni pentru că nu se adecvează permanent facultății de cunoaștere. Libertatea umană justifică inclusiv existența răului, a imperfecțiunii și a erorii. Pentru a nu recădea în aporie și a considera că în virtutea liberului arbitru, Dumnezeu ne determină, limitându-ne libertatea, conceptul de libertate este subsumat grației divine, aceasta influențează intelectul nostru, iar alegerile se bazează pe cunoaștere. Libertatea unei persoane se exprimă ca posibilitatea a acesteia de a alege și de a nu fi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul, adică libertatea umană închipuită este rezultatul unei cunoașteri pe jumătate. Spinoza vorbește de o libertate relativă. Omul posedă libertatea, o libertate oferită în sensul liberului arbitru. Liber este doar acel om în care voința acționează constrânsă de propria ei natură, și nu acela a cărui voință este constrânsă exterior. Pentru noi oamenii, adevărata libertate nu poate fi altceva decât necesitatea divină. Și aceasta pentru că nu te
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
băieți (DB) și 2 partide de dublu mixt (DM); * sistemul de 8 partide (3 - SB, 2 SF, 1DB, 1DF, 1DM); * sistemul de 6 partide (4 simplu, 2 dublu); * sistemul Cupă Davis (4 simplu, 1 dublu). Arbitrajul în badminton. Corpul de arbitri are următoarea componență: * arbitrul principal - care nu participă la arbitraj efectiv, el ocupându-se de toate problemele legate de desfășurarea partidelor conform regulamentului (supervizează desfășurarea competiției); * arbitrul de centru - care conduce efectiv jocul; * arbitrul(i) de serviciul - plasat de partea
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
partide de dublu mixt (DM); * sistemul de 8 partide (3 - SB, 2 SF, 1DB, 1DF, 1DM); * sistemul de 6 partide (4 simplu, 2 dublu); * sistemul Cupă Davis (4 simplu, 1 dublu). Arbitrajul în badminton. Corpul de arbitri are următoarea componență: * arbitrul principal - care nu participă la arbitraj efectiv, el ocupându-se de toate problemele legate de desfășurarea partidelor conform regulamentului (supervizează desfășurarea competiției); * arbitrul de centru - care conduce efectiv jocul; * arbitrul(i) de serviciul - plasat de partea opusă celui de centru
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
dublu); * sistemul Cupă Davis (4 simplu, 1 dublu). Arbitrajul în badminton. Corpul de arbitri are următoarea componență: * arbitrul principal - care nu participă la arbitraj efectiv, el ocupându-se de toate problemele legate de desfășurarea partidelor conform regulamentului (supervizează desfășurarea competiției); * arbitrul de centru - care conduce efectiv jocul; * arbitrul(i) de serviciul - plasat de partea opusă celui de centru în dreptul liniei de serviciul și care va urmări corectitudinea efectuării serviciului; * arbitrul(i) de linie plasat pe partea opusă celui de centru, câte
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
dublu). Arbitrajul în badminton. Corpul de arbitri are următoarea componență: * arbitrul principal - care nu participă la arbitraj efectiv, el ocupându-se de toate problemele legate de desfășurarea partidelor conform regulamentului (supervizează desfășurarea competiției); * arbitrul de centru - care conduce efectiv jocul; * arbitrul(i) de serviciul - plasat de partea opusă celui de centru în dreptul liniei de serviciul și care va urmări corectitudinea efectuării serviciului; * arbitrul(i) de linie plasat pe partea opusă celui de centru, câte unul în dreptul liniilor de tușă, urmăresc și
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
toate problemele legate de desfășurarea partidelor conform regulamentului (supervizează desfășurarea competiției); * arbitrul de centru - care conduce efectiv jocul; * arbitrul(i) de serviciul - plasat de partea opusă celui de centru în dreptul liniei de serviciul și care va urmări corectitudinea efectuării serviciului; * arbitrul(i) de linie plasat pe partea opusă celui de centru, câte unul în dreptul liniilor de tușă, urmăresc și semnalizează dacă mingea a căzut în terenul dejoc sau în afara lui; * scorerul, înregistrează scorul în seturi și în meci. Capitolul IV TEHNICA
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]