7,924 matches
-
Abia în (1989), Gardenfors și Pettit discută un exemplu în care numărul decisivităților este egal cu Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 120 cel al x variantelor , însă nu îl propun ca regulă generală de acordare a decisivităților libertariene. Voi argumenta că nu există niciun motiv etic<footnote Faptul că o soluție funcționează nu este suficient pentru a o face acceptabilă. Nu avem de rezolvat o problemă de matematică și, de aceea, orice soluție am oferi paradoxului libertarian aceasta trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
economică Bergson (1938), (1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să aibă importanță în ierarhizarea alternativelor una față de cealaltă este cea provenită de la cele două alternative comparate. Pentru a argumenta în favoarea acestei condiții se folosesc câteva exemple în care ea pare intuitivă. Reiau exemplul lui Miroiu (2006): „Să presupunem că suntem la un restaurant și vrem să comandăm o ciorbă. Ospătarul îmi spune: avem ciorbă de legume și ciorbă de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc că este imposibil de argumentat împotriva unei alegeri unanime. Spre exemplu, Buchanan și Tullock (1962) și-au fundamentat întreaga teorie a alegerilor publice pe ideea că unanimitatea este cea care elimină costurile individuale ale deciziei colective, deoarece aceasta poate bloca orice decizie care are efecte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Blau (1975) „nu poate fi formulat nici un argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară” [Blau, 1975, p. 401]. Spre exemplu, dacă toți indivizii doresc că o anumită persoană să ocupe funcția de președinte, este dificil de argumentat împotriva acestei preferințe unanime. De aceea, pentru a fi acceptabilă, o FBSA ar trebui să nu refuze transformarea în preferință socială a unei preferințe unanime. Această cerință, aparent îndreptățită, elimină cel puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sociopedagogic, sunt semnificative următoarele premise ale educației incluzive/integrate: egalitatea șanselor educaționale, caracterul democratic, deschis al sistemelor școlare (educație pentru toți), pedagogia suportivă și discriminarea pozitivă (Păun, 1998). Tot În acest context sociopsihopedagogic invocăm teoriile referitoare la fenomenul etichetării, care argumentează faptul că, de obicei, autoritatea este cea care etichetează, respectiv un cadru didactic, un părinte sau chiar un coleg care repetă eticheta și astfel, În timp, o consolidează. De asemenea, după ce o etichetă a fost atașată unui individ, de cele mai multe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dizabilități, este necesară respectarea unor cerințe fundamentale referitoare la: - evaluarea și/sau reevaluarea copilului din punct de vedere medical, psihologic, pedagogic și social, În scopul obținerii unor informații relevante pentru stabilirea unui diagnostic diferențial, nuanțat și valid, În măsură să argumenteze și să garanteze pronunțarea unui prognostic asupra evoluției imediate și pe termen lung. Acest proces deosebit de complex și cu urmări importante pentru integrarea școlară a copilului cu cerințe speciale se face În echipă de specialiști, periodic, la comisiile de expertiză
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
fi „Întârziat” În mod deliberat. Cu timpul, mulți au renunțat la acest model considerat destul de dificil de aplicat din cauza dificultăților de stabilire a criteriilor, reperelor și standardelor În evaluarea elevilor, astfel Încât transferul lor de la un nivel la altul să fie argumentat cu date și rezultate obiective. De asemenea, modelul În cascadă este centrat cu precădere pe copil și nu are În vedere condițiile generale și specifice care să susțină procesul de integrare școlară (logistica programelor de integrare, modul de alocare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
se deosebesc de teoriile de proces, care se ocupă de modul cum motivează exact fiecare dintre diverșii factori. Teoriile bazate pe nevoi și cele de proces sunt mai degrabă complementare decât contradictorii. Astfel, o teorie bazată pe nevoi poate să argumenteze că banii sunt un important motivator (ce?Ă și o teorie de proces poate explica mecanismul final prin care banii motivează (cum?Ă. Cea mai cunoscută teorie asupra motivațiilor umane este modelul piramidal al lui Maslow: nevoile umane sunt clasificate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Chelcea Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative (2004), unde dezvoltă și resorturile istorico-filosofice ale paradigmei calitativiste. În lucrarea noastră, la finele subcapitolului 5.2, cititorul poate vedea posibilități productive de asociere între anchetă și interviul de grup. Pentru a argumenta netemeinicia opoziției calitativ-cantitativ, ne vom opri doar la prima linie a tabelului de mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bazează pe tehnici structurate (experiment, anchetă cu chestionar standardizat, plan observațional riguros etc.), pe când cea calitativă uzează de tehnici nonstructurate (observația coparticipativă, interviuri individuale intensive, interviuri de grup, studii de caz, analiza autobiografiilor). Pe un astfel de plan se poate argumenta și mai ușor complementaritatea și, în foarte multe circumstanțe, necesitatea îmbinării celor două tipuri de metode. De exemplu,elaborarea unui chestionar ar trebui să fie precedată, îndeosebi în cazul unor populații sau probleme mai puțin cunoscute, de un studiu pregătitor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
salarizarea angajaților aflați în diverse situații. Bazerman ajunge la concluzia că subiecții-arbitri au propus variante bazându-se pe anumite principii morale, în particular, fie pe cel al egalității (salarizare egală), fie pe cel al echității (salarizare conform contribuției aduse). Boudon argumentează că nu e necesară introducerea în modelul explicativ a existenței și funcționării în mintea arbitrilor a unor principii morale, pe această temă, ci e suficient să presupunem că actorii au judecat în funcție de caracteristicile situației (sistemului). Atunci când sistemul este holistic și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
metodologică, dintre care le amintim pe cele ale lui Duverger ș1964ț, Festinger și Katz ș1963ț sau Grawitz ș1972ț, care au constituit abecedarul metodologic pentru o generație de sociologi de la noi) încearcă o clasificare originală a metodelor din câmpul respectivelor discipline, argumentându-și uneori pe larg propria opțiune. Cu siguranță că acesta este un simptom al dificultăților de a delimita cu argumente foarte solide diversele metode de abordare a socialului, multe dintre acestea fiind suficient de apropiate unele de altele pentru a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt altceva decât forme speciale de „observație” sau aparțin acestui gen de modalități de abordare a realului, chiar dacă se deosebesc mult unele de altele și chiar dacă seamănă prea puțin cu observația tradițională, practicată de biolog sau de astronom. Se poate argumenta ușor că această extindere de sens nu constituie un abuz din partea noastră. Cel mai simplu exemplu în sprijinul ideii de mai sus e, probabil, faptul că în literatura statistică încă se mai vorbește de „observație statistică”, în sensul de operație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de tip calitativ) de cea a anchetei (de tip cantitativ), interviul de grup - indiferent de gradul său de structurare - va fi tratat separat în această secțiune. El este abordat în lucrarea noastră destinată anchetei - chiar dacă foarte sumar - pentru că, așa cum vom argumenta imediat, combinând cele două metode se obține un spor de cunoaștere simțitor. În altă ordine de idei, să menționăm că, întrucât interviul de grup nestructurat implică cele mai multe și mai complicate probleme de organizare și conducere, incluzând șiprincipiile altor forme de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
citată a lui Foddy (1993), din al cărei capitol 10 preluăm ideile de mai jos. Mai întâi, săreproducem un citat care rezumă esența disputei între adepții folosirii uneia sau alteia din cele două categorii de întrebări: Partizanii folosirii întrebărilor deschise argumentează că acestea permit subiecților să spună ceea ce realmente există în mintea lor, fără a fi influențați prin sugestii din partea cercetătorului, în vreme ce întrebările închise plasează subiecții într-un evantai limitat de posibilități de alegere. Ei consideră întrebările închise ca fiind, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
căror răspuns „adevărat” nu există, variantele oferind subiectului o șansă de a da un răspuns la o întrebare care altfel ar fi fost lipsită complet de răspuns sau acesta ar fi avut un cu totul alt conținut. În replică, se argumentează că întrebările propriu-zis deschise introduc, la rându-le, cel puțin tot atâtea erori, dat fiind că: • oamenilor nu le place să scrie și deci chestionarele completate de subiecți vor cuprinde puține informații consistente la întrebările deschise, respectiv un număr foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
durată, evoluția se referă la descendența (cu modificări) a diverselor linii de organisme din strămoși comuni. Futuyuma (1995) consideră că istoria evolutivă are două componente majore: 1) ramificarea liniilor de descendenți; 2) schimbările din interiorul fiecărei linii, inclusiv extincția. El argumentează că evidențele descinderii unor organisme din ancestori comuni se regăsesc în caracteristicile comune ale organismelor, inclusiv în anatomia acestora, în dezvoltarea lor embrionară și în ADN-ul lor. Teoria evoluționistă include afirmațiile despre procesele evolutive care se presupune că au
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
elimina pe cele dezadaptative. 1.3.2. Efectul driftului genetic Un alt fenomen responsabil de modificare băncii genetice a unei populații într-o anumită direcție alelică este driftul genetic. Suzuki et al. (1989) explică în detaliu acest fenomen. Astfel, ei argumentează că în populațiile mici, izolate cultural și/sau geografic, se pot produce circumstanțe speciale care pot determina schimbări rapide ale frecvenței genelor, independent de mutații sau de selecția naturală. Aceste schimbări se datorează pur și simplu șansei, iar cu cât
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
recesivi pentru gena anemiei (aa), heterozigoții vor dezvolta foarte rar anemie severă letală. Homozigoții dominanți pentru gena siclemiei (AA) au celule roșii normale, nu dezvoltă anemie, dar sunt o gazdă preferată de țânțarii transmițători de malarie. Ca urmare, după cum se argumentează în studii recente de genetică evoluționistă (de exemplu, Greenwood și Mutabingwa, 2002), în mediile cu malarie falciformă, selecția naturală va favoriza indivizii heterozigoți pentru gena siclemiei, în sensul că aceștia vor avea rezistență (moderată) la malarie și nu vor dezvolta
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
observă că se găsesc exact pe locul de unde au pornit. Explicația Reginei Roșii pentru acest fenomen este că în împărăția ei: „...este nevoie să fugi cât de repede poți pentru a te menține în același loc”. Van Valen (1973) a argumentat că în interiorul unei comunități biotice, ceea ce câștigă o specie, pierde cealaltă. De exemplu, în interacțiunea pradă - prădător, dacă gazelele ar începe să alerge mult mai rapid decât în mod normal, leii ar fi în pierdere, lucru care ar stimula prădătorii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
naștere unui pui mascul, acest lucru va ajuta ca raportul sexelor în populația imaginară să tindă spre valoarea 1, deci numărul femelelor să fie egal cu al masculilor. Ronald Fisher (1930), pionierul investigațiilor privind semnificația evolutivă a raportului sexelor, a argumentat că părinții vor produce un număr egal de fii și de fiice în situațiile în care costurile (în termen de investiție legată de fitness) producerii lor sunt egale. Logica din spatele acestui argument este că media succesului reproductiv al unui sex
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
corpului masculilor ce manifestă aceste caractere. Astfel, preferința femelelor pentru anumite caractere, care, uneori, par de-a dreptul bizare, nu este altceva decât un mod prin care acestea se asigură că au ales „cei mai buni” masculi. Hamilton și Zuk argumentează că paraziții sau bolile duc la o slabă calitate a penajului, deci femelele care aleg un penaj strălucitor și elaborat, cu siguranță că vor alege cei mai sănătoși masculi. Altfel spus, aceste caractere sunt semnale oneste ale calității purtătorului. Ideea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și de principiul handicapului (Zahavi, 1975). Amotz Zahavi a sugerat că unele caractere exagerate, cum este coada păunului, coarnele cerbilor sau dansul nupțial al unor specii de animale, sunt, de fapt, un handicap, în sensul creșterii vizibilității față de prădători. Zahavi argumentează însă că doar indivizii cei mai puternici pot să supraviețuiască, chiar și în condițiile în care ei expun aceste caractere în timpul alegerii partenerilor lor sexuali. 1.3.7.4. Sistemele de împerechere (mating systems) Există dezbateri multiple privind definirea sistemelor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
invers. Simptomele de tip depresiv îi fac pe ceilalți mai ostili (Coyne, 1976) și duc la pierderea suportului social (Monroe și Steiner, 1986). De asemenea, simptomele de tip depresiv sunt buni predictori ai eșecului marital (Reich, 2003). Desigur, se poate argumenta că mediul post EEA în care s-au colectat aceste date este diferit de mediul EEA și, prin urmare, deși depresia putea mobiliza resurse ale partenerilor în EEA, nu mai mobilizează aceste resurse astăzi; presați de timp și sarcini multiple
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]