3,256 matches
-
1931, satele Chițorani, Valea Orlei și Bighilin au format temporar o comună separată, cu numele de Chițorani, comuna Bucov rămânând doar cu satul de reședință. În 1938, făcea parte din plasa Ploiești din județul Prahova, iar în 1950 a fost arondată orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova, și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, a înglobat și comuna Pleașa și a fost declarată comună suburbană a municipiului Ploiești din județul Prahova. Acest statut l-a avut până în 1989, când, ca și
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
4587 de locuitori în satele Blebea, Boiștea, Grași, Julfeni, Petricani, Târpești și Ingărești și în cătunele Râbâia, Târgu Nou și Țolicea. În 1931, comuna a rămas cu satele Boiștea, Grași, Petricani, Râbâia, Târpești și Țolici. În 1950, comuna a fost arondată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Râbâia a fost desființat și comasat cu satul Petricani. Două obiective din comuna Petricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
8 mori de apă — 3 pe Teleajen și 5 pe Vărbilău. Comuna avea reședința în satul Mălăești-de-Jos. La începutul secolului al XX-lea, satele Plopeni și Țipărești s-au separat și au format, împreună cu satul Găvănelu, comuna Plopeni, aceasta fiind arondată, ca și comuna Mălăești, plasei Vărbilău din județul Prahova. Comuna Plopeni avea 1751 de locuitori, în vreme ce comuna Mălăești avea 2310. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Teleajen al regiunii Prahova și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În
Comuna Dumbrăvești, Prahova () [Corola-website/Science/301670_a_302999]
-
Galu, Pârâul Fagului, Poiana Răchiței, Săvinești, Stejaru, Topoliceni, Bușmeni și Ruseni. În 1931, reședința comunei Călugăreni s-a mutat la "Poiana Teiului", și ulterior și comuna a luat numele noului sat de reședință. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964) raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de "Văleni". În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Ecaterina în 1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, în comuna Fântânele a fost inclus și teritoriul comunei Vadu Săpat, comuna redevenind parte
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
județ; comuna Netoți avea 1598 de locuitori, comuna Ciupelnița avea 1478 de locuitori, iar comuna Cornurile 2060. În 1931, comuna Netoți a luat numele de "Dumbrava", ca și satul ei de reședință, iar în 1950 cele două comune au fost arondate raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
ei de reședință, iar în 1950 cele două comune au fost arondate raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a fost inclusă în județul Prahova, reînființat. Trei obiective din comuna Dumbrava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situate în
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
1882 și o școală frecventată de 113 copii (din care 6 fete). În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în aceeași plasă, având respectiv 2512 locuitori (Filipeștii de Pădure) și 1924 de locuitori (Dițești). În 1950, comunele au fost arondate raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Dițești a fost desființată și inclusă în comuna Filipeștii de Pădure, care la rândul ei a fost rearondată județului Prahova, reînființat. A existat o propunere de a
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
perioada interbelică, în anuarul SOCEC din 1925 apare și satul Belciuguri, ca parte a comunei Cornurile, iar Drăgănești a fost în continuare reședință de plasă, denumită în acea perioadă "Drăgănești". În 1950, plasa și județul au fost desființate, comunele fiind arondate mai întâi raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Hătcărăul și Cornurile au fost desființate, o parte din satele lor trecând la comuna Drăgănești. În comuna
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
7 biserici deservite de 5 preoți. În aceeași componență este consemnată comuna și de Anuarul Socec din 1925, tot în plasa Tohani și cu o populație de 3150 de locuitori. În 1950, județele s-au desființat, iar comuna a fost arondată raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a primit numele de "Gura Vadului", după noua reședință și a trecut la județul Prahova, iar satul Valea Scheilor a fost arondat
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
arondată raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a primit numele de "Gura Vadului", după noua reședință și a trecut la județul Prahova, iar satul Valea Scheilor a fost arondat comunei Cărbunești. Cinci obiective din comuna Gura Vadului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe „Drumul Bordarilor” în zona satului Perșunari, și care cuprinde urme de
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă. În urma alegerilor locale din 2012, componența Consiliului
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
863 de locuitori, 5 biserici și o școală frecventată de 45 de elevi. În perioada interbelică, comuna a fost temporar desființată și satele sale trecute la comuna Gornet-Cricov. A fost reînființată în 1938, cu aceeași compoziție. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Prahova, primind și o parte din satele comunei Hârsa. Evoluția demografică a comunei Iordacheanu a fost următoarea : Ocupația lor de
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Filipescu) și una în Fundeni, înființată de niște călugări. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceiași plasă: în comuna Gura Vitioarei trăia o populație de 1033 de locuitori, Bughiile avea 1059, iar Scăioși 2390. În 1950, comunele au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul și comuna "Scăioși" au fost rebotezate "Făgetul". În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Bughiile, Opăriți și Făgetu s-au desfințat. Comuna Scăioși
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
satele Pietricica, Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi; și trei biserici. Satul Glod făcea pe atunci parte din comuna Tisău, În perioada interbelică, comunei i s-a arondat cătunul Glod, împreună cu satele Buda și Crăciunești, comuna având în total atunci 2387 de locuitori. În 1950 a trecut la raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi, din 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, la reorganizarea administrativă, comuna a trecut
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
consemnează în aceeași comună Bicaz satele Chișirig-Neagra, Hămzoaia, Secu, Tașca, Ticoș și Floarea. Comuna a fost înființată în 1931, prin separarea teritoriului ei de comuna Bicaz. Satele comunei erau Chișirig, Hamzoaia, Secu, Tașca și Ticoș-Floarea. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Secu a fost desființat și comasat cu satul Tașca. Primarul comunei este Dana Ursache, candidat independent ales în 2016. Componența Consiliului Local Tașca
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț. Trei obiective din comuna Văleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
perioada interbelică, comuna Iordăcheanu (cu satele Iordăcheanu, Plavia și Mocești) a fost desființată și inclusă temporar în comuna Gornet-Cricov, iar satul Valea Boului a trecut la comuna Apostolache. În 1936, comuna Iordăcheanu a fost reînființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Gornet-Cricov a preluat și satul Dobrota de la comuna desființată Udrești.
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
ca stațiune balneară, datorită izvoarelor de ape minerale de acolo. Satul Boboci a fost prima stațiune balneară din Țara Românească, înființată în 1825 și vizitată de domnitorul Grigore al IV-lea Ghica în 1828. În perioada interbelică, i s-a arondat și satul Fințești, după desființarea comunei Fințești, comuna Jugureni având atunci 2860 de locuitori. În 1950, la desființara județelor, comuna a fosta arondată raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, județele au fost
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
monumente în cele două sate: „Lor și înaintașilor noștri pentru binele țării,/ de-a pururi o lacrimă de recunoștință.” În perioada interbelică, comuna a aparținut de plasa Drăgănești, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1950, a fost arondată raionului Urlați din [[regiunea Prahova]] și apoi, în 1952, raionului Mizil din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Prahova, reînființat. Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a adus pe lângă intrarea României în sfera de influență
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
mai multe ori; astfel, în 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu satele Provița de Sus, Șchiopata, Secăturile, Fricoasa (sat preluat de la comuna Breaza de Jos) și Valea Poienii, având pe atunci în total 3152 de locuitori. În 1950 a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1964, satele Fricoasa și Secături au fost rebotezate "Izvoru", respectiv "Plaiu". Comuna a revenit la județul Prahova în 1968, la reînființarea acestuia, în configurația actuală. În comuna
Comuna Provița de Sus, Prahova () [Corola-website/Science/301718_a_303047]
-
km față de Vălenii de Munte. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana Copăceni este caracterizat printr-un climat
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
care 66 de fete), și două biserici (cea din Palanca fiind zidită la 1824). În perioada interbelică, comuna Sicrita a fost desființată înainte de 1925, fiind inclusă în comuna Ciupelnița, plasa Drăgănești a aceluiași județ. Comuna Buda-Palanca (1697 de locuitori) era arondată plășii Câmpul, ca și comuna Râfov, care avea 1581 de locuitori. În 1950, ele au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna Buda-Palanca a fost desființată
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
comuna Sicrita a fost desființată înainte de 1925, fiind inclusă în comuna Ciupelnița, plasa Drăgănești a aceluiași județ. Comuna Buda-Palanca (1697 de locuitori) era arondată plășii Câmpul, ca și comuna Râfov, care avea 1581 de locuitori. În 1950, ele au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna Buda-Palanca a fost desființată și inclusă în comuna Râfov, iar comuna Ciupelnița a fost desființată și împărțită între comunele Râfov și
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
boierilor), celălalt ridicat în memoria eroilor locali din Primul Război Mondial (în centrul satului, sub forma de obelisc). În perioada interbelică, comuna se găsea în aceeași componență în plasa Podgoria din județul Prahova, cu 2826 locuitori. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi din 1952 raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, la reînființarea județelor, a revenit la județul Prahova, și i-a fost arondat și satul Tisa (până atunci, în comuna Apostolache). În comuna Sângeru
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]