10,834 matches
-
individ, ale organizației din care face parte și ale contextului În care acționează. Un prim aspect ar fi legat de diferențele individuale - specialiștii diferă În preferințe În ceea ce privește un stil de instruire sau altul, capacitatea de Înțelegere, Înclinațiile pentru anumite activități, aspirațiile și motivațiile. Ca rezultat, unii vor face față procesului educațional, alții nu. O altă variabilă poate fi dată de valoarea limitată a cunoștinței În timp - Într-o organizație a cunoașterii, procedurile și practicile se pot schimba lunar, În comparație cu schimbarea În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de Înșiși membrii acelei organizații, În sensul că fiecare este conștient de rolul său și mai ales de potențialul pe care Îl poate dezvolta În cadrul organizației respective. Prin prisma cunoașterii, este foarte importantă Împărtășirea acesteia, astfel Încât experiențele, educația, aptitudinile și aspirațiile individuale integrate Într-un sistem să producă efecte benefice pentru entitatea În cadrul căreia se dezvoltă. Așa cum spune Peter Senge: „Împărtășirea cunoașterii nu se referă la a da oamenilor ceva sau a lua ceva de la ei. Acest lucru este valabil doar
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
da acestei idei formularea sa devenită clasică. „Istoria universală este progresul în conștiința libertății, progres pe care noi trebuie să-l cunoaștem în caracterul său necesar”. Ca om al cunoașterii cu valoare de adevăr filosoful este singurul care poate asigura aspirației omului către realitate împlinirea sa efectivă, realitate. Orice treaptă urcată în ordinea cunoașterii reprezintă pentru el și un progres pe terenul libertății. Interpretat astfel, concluzia pe care o impune mitul peșterii este aceea că adevărul duce, în mod necesar la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ale comunicării didactice 192 4.1. Delimitări conceptuale 193 4.2. Taxonomia feed-back-ului 194 Capitolul XI Aspecte motivaționale ale învățării în școală Ă Andrei Cosmovici 199 1. Caracterizarea motivației 199 2. Motive fundamentale pentru procesul educativ 200 3. Nivelul de aspirație 201 4. Motivația școlară 202 5. Caracteristicile afectivității 204 6. Formele stărilor afective 205 7. Dezvoltarea afectivității 207 8. Formarea de sentimente superioare în contextul vieții școlare 209 Capitolul XII Eșecul la învățătură și prevenirea lui Ă Tiberiu Rudică 213
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru oricine este antrenat într-o muncă cu caracter de instruire și educație. Necesitatea cunoașterii derivă din aceea că actul de instruire și de educație trebuie să se adapteze la situații infinit de variate, dată fiind diversitatea aptitudinilor, atitudinilor și aspirațiilor populației de școlari. Există deci o serie de probleme, dificultăți pe care profesorii le întâmpină. Pentru a caracteriza complexitatea actului educativ ne vom referi la o schiță a lui A.P. Cehov, neîntrecut psiholog, publicată la începutul secolului. Iată, în rezumat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și recomandarea unei singure strategii. Fiecare domeniu al vieții are particularități și limite practic imposibil de cuprins în scheme teoretice (Neacșu, I., 1990). Literatura psihopedagogică destinată acestui subiect este relativ restrânsă. Unele încercări sunt legate mai ales de motivație, interese, aspirații și atitudini, privite ca factori motivatori în contextul activităților școlare. Comunicarea de tip persuasiv, metodele directe implicând condiționările clasice și operante, și unele metode indirecte (mai puțin sistematizate, cu posibilități scăzute de evaluare a efectelor) sunt considerate utile în formarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Convorbirea se poate desfășura liber, fără o formulare anterioară a întrebărilor, sau standardizat, când întrebările sunt fixate dinainte și nu pot fi modificate în timpul conversației. Indiferent de forma sa, convorbirea trebuie să vizeze evidențierea unor detalii referitoare la interesele și aspirațiile elevilor, trăirile lor afective, motivația diferitelor conduite, trăsăturile de personalitate ale acestora. Sunt mai multe aspecte de care trebuie să ținem seama atunci când utilizăm convorbirea, pentru a se asigura de veridicitatea și autenticitatea datelor obținute: Ă câștigarea încrederii elevilor, eliminarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă. VI. Caracterizare sintetică 1. Nivelul pregătirii școlare 2. Nivelul inteligenței 3. Aptitudini sau interese speciale 4. Trăsături de caracter mai pregnante 5. Particularități temperamentale dominante 6. Orientare școlară și profesională (dorința părinților, aspirațiile realiste ale elevului, părerea profesorului) 7. Recomandări de ordin pedagogic (precizarea unor obiective educaționale concrete și a intervențiilor educative oportune) ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Argumentați dificultățile cunoașterii psihologice a elevilor. 2. Selectați un elev cu un comportament deosebit
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dovedește plasticitate comportamentală: pe de o parte, o sincronizare cu cerințele mediului în limitele resurselor individuale, respectiv o modificare a comportamentului persoanei în funcție de exigențele mediului socio-cultural („acomodare”), iar pe de altă parte, o transformare a condițiilor mediului în funcție de scopurile și aspirațiile individuale ale persoanei („asimilare”). Aceste două moduri de acțiune, interdependente, se combină fără încetare pentru a menține starea de echilibru la un nivel cât mai stabil. Adaptarea de tip psihologic presupune, așadar, asimilarea de noi cunoștințe și valori, dar și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare și valorile sociale acceptate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
puternic substrat ereditar, menționăm: toleranța foarte scăzută la frustrare; o pronunțată labilitate afectivă; un potențial agresiv ridicat; indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Ă Se știe că sentimentul de frustrare exprimă starea noastră de disconfort în raport cu o trebuință sau aspirație care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Spuneam cu altă ocazie (1979, pp. 17-20) că oamenii au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), în funcție de cât de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ori creator de artă. Faptul de a-ți veni o idee nu e suficient pentru a realiza o invenție Ă ea trebuie demonstrată, se impune crearea unui model, verificări multiple. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o dorință, aspirația creatoare. De altfel, însăși apariția unei idei este în funcție de o anume atitudine inovatoare, creatoare, care duce la un mod aparte de a privi ambianța, fenomenele, aparatele, oamenii. Artistul e preocupat de valoarea estetică a unor peisaje, persoane, evenimente. Adevărații creatori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creatoare, care duce la un mod aparte de a privi ambianța, fenomenele, aparatele, oamenii. Artistul e preocupat de valoarea estetică a unor peisaje, persoane, evenimente. Adevărații creatori devin animați de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină preocupările, aspirațiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoții puternice, intensificând obsesiile lor creatoare. b. Totodată, se cere și o voință fermă, perseverență, deoarece, astăzi, progresele sunt foarte mari în toate domeniile, și nu e deloc facil să aduci ameliorări, cu atât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îmbogățirea mijlocului de expresie, fie el cuvântul, culoarea sau armonia sunetelor. 2.3. Factori socialitc "2.3. Factori sociali" Atât omul de știință, cât și artistul se află sub puternica influență a mediului ambiant, în special a celui social. Motivația, aspirațiile unei persoane depind extrem de mult de cerințele societății în care ea s-a dezvoltat. Așa se explică avântul artelor plastice din Italia, în secolele XV și XVI. Atunci negustorii italieni se îmbogățiseră și își clădeau palate pe care le doreau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este dificilă și solicită eforturi de lungă durată. Și tendința exagerată de a-i întrece pe alții implică evitarea ideilor prea deosebite și dăunează procesului de creație. 5.2. Metode pentru stimularea creativitățiitc "5.2. Metode pentru stimularea creativit\ții" Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de altă parte, să favorizeze asociația cât mai liberă a ideilor, considerându-se că astfel se pot utiliza la maximum
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ideile conținute să devină ale lui, să fie incluse în sistemul său de cunoștințe, în „organismul” acesta complex alcătuit din idei și convingeri, care să-i permită o mai bună orientare în societate, un progres continuu în muncă și în aspirația sa spre o viață luminată. Obiectivul principal trasat de pedagogia contemporană: să învățăm pe tineri să învețe, se poate realiza în primul rând învățându-i să citească, să analizeze în mod temeinic conținutul cărților, să discearnă ideile valoroase din textele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
-și afirma forțele proprii, dorința de afirmare, motivația de realizare. Ea se manifestă în încercarea de a-ți realiza aptitudinile și în dorința de a obține un succes, o performanță într-o acțiune apreciată social. În ambele sale forme aceste aspirații favorizează progresul copilului. Motivația de realizare capătă o intensitate maximă atunci când individul știe că acțiunile sale vor fi apreciate cu ajutorul unui standard. Dorința de a obține un succes depinde firește de atractivitatea performanței. Un mai mare efort va depune un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ușor de realizat. Dorința obținerii unui succes este însă contracarată de frica eșecului, astfel încât modul de comportare al unei persoane într-un concurs este influențat de dialectica tendințelor pozitive, în lupta lor cu inhibiția creată de teamă. 3. Nivelul de aspirație tc "3. Nivelul de aspirație " Vorbim de aspirație atunci când o dorință vizează un model a cărui realizare constituie un progres, o dezvoltare într-o anume direcție. Un tânăr aspiră să devină medic Ă de exemplu. Termenul „nivel de aspirație” se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unui succes este însă contracarată de frica eșecului, astfel încât modul de comportare al unei persoane într-un concurs este influențat de dialectica tendințelor pozitive, în lupta lor cu inhibiția creată de teamă. 3. Nivelul de aspirație tc "3. Nivelul de aspirație " Vorbim de aspirație atunci când o dorință vizează un model a cărui realizare constituie un progres, o dezvoltare într-o anume direcție. Un tânăr aspiră să devină medic Ă de exemplu. Termenul „nivel de aspirație” se referă la „așteptările, scopurile ori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
însă contracarată de frica eșecului, astfel încât modul de comportare al unei persoane într-un concurs este influențat de dialectica tendințelor pozitive, în lupta lor cu inhibiția creată de teamă. 3. Nivelul de aspirație tc "3. Nivelul de aspirație " Vorbim de aspirație atunci când o dorință vizează un model a cărui realizare constituie un progres, o dezvoltare într-o anume direcție. Un tânăr aspiră să devină medic Ă de exemplu. Termenul „nivel de aspirație” se referă la „așteptările, scopurile ori pretențiile unei persoane
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de aspirație tc "3. Nivelul de aspirație " Vorbim de aspirație atunci când o dorință vizează un model a cărui realizare constituie un progres, o dezvoltare într-o anume direcție. Un tânăr aspiră să devină medic Ă de exemplu. Termenul „nivel de aspirație” se referă la „așteptările, scopurile ori pretențiile unei persoane, privind realizarea sa viitoare într-o sarcină dată” (E. Hoppe). Aceste pretenții variază foarte mult: un tânăr aspiră să ajungă muncitor calificat constructor, un altul vizează să devină inginer constructor, un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scop atrage după sine și satisfacții. Așa se întâmplă că un elev este încântat, fiindcă a terminat al doilea la un campionat de șah la nivel orășenesc, pe când un altul este nefericit întrucât a devenit doar vicecampion național! Nivelul de aspirație este în funcție de aptitudinile și forța de voință ale fiecăruia. Dar și ambianța socială joacă un rol hotărâtor. Aspirațiile sunt în raport cu condițiile materiale și culturale în care se dezvoltă copilul. Printre fiii de țărani sunt, proporțional, mai puțini cu aspirația absolvirii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
doilea la un campionat de șah la nivel orășenesc, pe când un altul este nefericit întrucât a devenit doar vicecampion național! Nivelul de aspirație este în funcție de aptitudinile și forța de voință ale fiecăruia. Dar și ambianța socială joacă un rol hotărâtor. Aspirațiile sunt în raport cu condițiile materiale și culturale în care se dezvoltă copilul. Printre fiii de țărani sunt, proporțional, mai puțini cu aspirația absolvirii unei facultăți, în raport cu cei proveniți dintre intelectuali. Elevul care face parte dintr-o clasă cu nivel scăzut are
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de aspirație este în funcție de aptitudinile și forța de voință ale fiecăruia. Dar și ambianța socială joacă un rol hotărâtor. Aspirațiile sunt în raport cu condițiile materiale și culturale în care se dezvoltă copilul. Printre fiii de țărani sunt, proporțional, mai puțini cu aspirația absolvirii unei facultăți, în raport cu cei proveniți dintre intelectuali. Elevul care face parte dintr-o clasă cu nivel scăzut are de obicei aspirații școlare mai limitate decât acela dintr-o clasă cu rezultate deosebite. Experiențele efectuate au arătat că succesele obținute
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
condițiile materiale și culturale în care se dezvoltă copilul. Printre fiii de țărani sunt, proporțional, mai puțini cu aspirația absolvirii unei facultăți, în raport cu cei proveniți dintre intelectuali. Elevul care face parte dintr-o clasă cu nivel scăzut are de obicei aspirații școlare mai limitate decât acela dintr-o clasă cu rezultate deosebite. Experiențele efectuate au arătat că succesele obținute duc la creșterea nivelului de aspirație, pe când eșecurile au drept urmare scăderea pretențiilor. De exemplu: organizându-se un concurs de tir cu arma
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]