5,062 matches
-
acelea ale filosofului atenian, și, asemenea lui, este stăpână pe ea însăși până în clipa stingerii. Nucleul epic al cărții e dispariția unui zbir comunist, asasin, a cărui ucidere și-o revendică, fără temei (spre a-și crea un fel de aură), un bețiv. Din acest nucleu pornesc fire ce, întinzându-se și complicându-se la nesfârșit, încâlcindu-se pe alocuri într-o manieră bizară, vor străbate un șir de romane: Vânătoarea regală (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), O bere pentru calul meu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
operelor multora din marii scriitori din perioada interbelică (G. Călinescu, Ion Barbu, G. Bacovia, Camil Petrescu ș.a.). În 1931 i se reprezintă drama Poste-restante la Teatrul Maria Ventura, în regia lui Victor Ion Popa și având în distribuție actori ca Aura Buzescu, George Vraca, Romald Bulfinski, Ion Iancovescu ș.a. Debutul ca prozator îl reprezintă romanul Mâl (1934). În 1935 comedia Bursa neagră i-a fost pusă în scenă de George Mihail Zamfirescu la Teatrul Național din Iași; originea dramaturgului stârnind ostilitatea
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
cultură pentru care actul traducerii înseamnă „o indispensabilă necesitate culturală”. Înzestrată cu „o mentalitate de rebusistă”, pasionată de jocul echivalențelor lingvistice, R. a selectat autori foarte diferiți, păstrând intacte, în ciuda dificultăților de transpunere, particularitățile stilistice ale textelor și întreaga lor aură de unicat. A redat simțul atmosferei și ritmul narativ al lui Henry James, a sesizat forța intuitivă specific feminină, greu de reprodus, din romanele Katherinei Mansfield sau particularitățile lui Iris Murdoch, calitatea poetică a romanelor Virginiei Woolf, fluiditatea trecerilor de la
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
expediate în vara anului nașterii sale -, viitorul scriitor este încredințat spre creștere unei doici din Obor, Maria, soție a subcomisarului de poliție Tudor Popescu. În 1901 este înscris la Școala nr. 8 din Gura Oborului, unde va fi coleg cu Aura Buzescu. În 1906 intră ca bursier, cu sprijinul inspectorului de poliție Episcopescu (în casa căruia mama sa adoptivă lucra ca menajeră), la Liceul „Sf. Sava”, după care se mută, în 1909, la Liceul „Gh. Lazăr”, absolvit în 1913. Elev la
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
nutrește din derizoriul naturii umane, el scrie acum poemele amurgului, obsedat de trecere, senectute și extincție. Melancolia împuținează lumina, docta puella își pierde grația și aparține trecutului, intertextualitatea își diversifică orizontul referințelor, „mainimicul” devine terorizant, „scurtele proze” nu mai au aura oniricului, o mecanică absurdă se instalează în ritmul curgerii cotidiene. Himera poemului hrănește textul cu virtualitatea sa perpetuă, un jurnal face inventarul iluziilor spulberate, iar accentul pe temporalitate (chiar din titluri: Sâmbătă de februarie, Duminică de ianuarie, Joi de februarie
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
MUȘAT, Aura (pseudonim al Rodicăi Șuiu; 15. IV.1947, Iași), poetă și istoric literar. Este fiica Valeriei Șuiu (n. Amanolesei), învățătoare, și a lui Ilie Șuiu, economist. Și-a făcut studiile secundare la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Iași (1958-1965). După absolvirea Facultății
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
8; Nae Antonescu, „Până la asfințit”, ST, 1972, 10; Daniel Dimitriu, „Tâlcuitorul”, CRC, 1978, 7; Sergiu Adam, „Tâlcuitorul”, ATN, 1978, 1; Mihai Duțescu, Solemnitate suavă, R, 1978, 4; Corneliu Popel, O tânără poetă, TR, 1978, 20; Dumitru Radu Popa, Trei poeți: Aura Mușat, Mircea Dinescu, George Alboiu, TBR, 1978, 139; Alexandru Duțu, „Dicționarul literaturii române”, RL, 1979, 49; Ioan Constantinescu, Un dicționar tezaur, CL, 1980, 3; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Nicolae Crețu, Șarpele
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
Ion Buzera, Narațiuni deloc întâmplătoare, R, 1989, 10; Alex. Ștefănescu, Prezențe lirice, RL, 1989, 45; Valentin Tașcu, Jocul poeziei și al întâmplării, ST, 1989, 11-12; Victor Felea, „Narațiuni întâmplătoare”, TR, 1990, 9; Traian T. Coșovei, Gramatica răbdătoare, CNT, 1991, 45; Aura Christi, Mărturisiri fără margini, CNT, 1994, 46; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 54-56; Geo Vasile, Acatist în contra literaturii leneșe, LCF, 1998, 8; Horea Poenar, Ipostaze diferite ale poeticului, ST, 1998, 2-3; Ioan Țepelea, O conștiință poetică modernă, „Unu
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
ești un Kiekegaard al nostru: am să spun mai degrabă despre Kierkegaard că este un fel de Patapievici danez.”). În condițiile unui câmp cultural neliberalizat, nutrit în bună parte din „forța unei structuri subterane de reflexe condiționate având în centru aura Operei, adică, prin implicație, a Creatorului” (Caius Dobrescu), astfel de rampe simbolice lansează fără să admită, prin datul sistemului lor de referință, replică. Comentatori mai ponderați (ori neutri) nu văd totuși în prima lui carte, Cerul văzut prin lentilă, compusă
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
profesor de latină la Liceul „Gh. Lazăr”. Devine membru al Comisiei Monumentelor Istorice, director al Muzeului Național de Antichități (din 1910) și e ales membru corespondent (1911), apoi titular (1913) al Academiei Române. Activitatea sa, atât de prodigioasă, îi conferă o aură de legendă. Munca la catedră, unde va fi titularizat în 1913, la Muzeu, la Academie (în 1920-1923 e vicepreședinte, iar din 1923 secretar general), prezența în presă sunt amplificate prin susținute preocupări de natură organizatorică și administrativă, și mai cu
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
sunt introduse elemente reale, efigii ale vieții de la țară în prima jumătate a secolului al XX-lea, dar de fapt atemporale: calul, căruța, câinele. În toate aceste proze există un simț deosebit al fantasticului, congener cu lumea mitică și cu aura legendară a locurilor descrise. Unii comentatori consideră mai importantă activitatea de eseist și estetician a lui P. Oricum, aceasta este bine conturată, având o solidă armătură filosofică. Obiectul asupra căruia își orientează eseistul percepția filosofic-estetică este literatura și arta, luate
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Micu, Scurtă ist., IV, 155-156; Ruxandra Cesereanu, „Limba, stăpâna noastră”, „Ziarul de Cluj”, 1999, 21 aprilie; Ion Cristofor, „Limba, stăpâna noastră”, TR, 1999, 25-28; Simona Iancu, „Limba, stăpâna noastră”, TR, 1999, 33-36; Adrian Mihalache, „Poètes roumains contemporains”, CNT, 2000, 6; Aura Christi, „Știința morții”, CNT, 2000, 9; C. Stănescu, „Panorama criticii literare”, ALA, 2000, 510; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 249-250; Dicț. scriit. rom., III, 692-694; Mircea Anghelescu, „Panorama criticii literare”, RL, 2002, 5; Constantin Coroiu, „Feminitatea limbii
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
cu o vie satisfacție în fața operei purtătoare de valoare estetică. P. a refuzat, ca fiind incompatibil cu propria structură, tonul sentențios, de catedră. Generozitatea, nu una de natură sentimentală, gratuit caritabilă, ci căldură a înțelegerii, bucurie a sentimentului de prietenie, aură a înțelepciunii, delicatețe în formularea opiniilor, sunt tot atâtea atribute ale modalității sale exegetice. Având deschidere spre variate zone ale culturii moderne, criticul nu respinge niciodată, preconceput, inovațiile și experimentele. Le acceptă, nu motivat de snobism, ci parcurgând un traseu
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
str. Luminei 8, str. Vasile Lascăr 123. 2474. Enciulescu Elenă, 6 apartamente, București, str. Buzești 49. 2475. Eschenazi Isac, 2 apartamente, București, str. Dr. Koch 6. 2476. Enescu Mircea, 12 apartamente, București, str. Franklin 9, Bd. Suvorov 2. 2477. Enescu Aură, 6 apartamente, București, str. Sabinelor 57. 2478. Enescu Eufrosina, 9 apartamente, București, Calea Griviței 33. 2479. Enescu Cristache most Enescu Alexandra, 12 apartamente, București, str. Olteni 22. 2480. Emanoil Ecaterina, 5 apartamente, București, str. Vitan 4A. 2481. Eschenasi A., 7 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
vieții, sunt învestite de către membrii colectivității cu un fel de „plusvaloare”, încât aceștia nu mai sunt disponibili să asimileze experiența altor colectivități, să le căute soluții mai bune. • Max Weber (1947) observă că autoritatea socială este adesea însoțită de o aură charismatică. Ea este în acest caz supravegheată, învestită de asemenea cu o „plusvaloare”. Un asemenea tip de autoritate putem găsi în mod special în societățile tradiționale, dar nu este complet absent nici din societatea modernă (dictaturile fasciste). • Mitul competenței birocratice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau mentalități exprimă un nivel scăzut de cunoaștere care face posibilă imaginarea a tot felul de prejudecăți. Teoria poziției de clasă arată caracterul ideologic al învestirii cu plusvaloare. Pentru a-și promova interesele, grupurile și clasele sociale le conferă o aură de autoritate absolută pentru a le face acceptabile de către celelalte clase și grupuri. Teoria privilegiului autoinstituit subliniază rolul activ al individului cu finalitățile sale. O parte importantă a caracteristicilor puterii politice (privilegii personale, aura de autoritate charismatică, exercițiul cât mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și clasele sociale le conferă o aură de autoritate absolută pentru a le face acceptabile de către celelalte clase și grupuri. Teoria privilegiului autoinstituit subliniază rolul activ al individului cu finalitățile sale. O parte importantă a caracteristicilor puterii politice (privilegii personale, aura de autoritate charismatică, exercițiul cât mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise, nu au o funcție socială, ci sunt produsul luptei individului ajuns într-o poziție de putere pentru menținerea și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
flacăra unui al doilea amurg. / Luminii ei pustiitoare faceți-i loc”. O inversare de semn a arderii se va produce începând cu Bolta glisantă. Sub zodia unei „cosmogonii devalorizate”, N. abandonează brusc scenografia fantasmatică și mitizantă pentru un cadru fără aură, citadin și domestic, când nu recurge la teatru și circ, livrându-se unui dens lirism elegiac al intimității devastate de deziluzii, „învinsă” și „însângerată”. Emerge acum o exasperare crescândă a preamultului luminii, care a calcinat chiar memoria: „ne-ar trebui
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
Tentation du possible. Versuri, îndeosebi (semnate și cu pseudonimul Oniga), eseuri, piese de teatru a publicat O. în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Cronica”, „Teatrul”, „Ateneu”, „Secolul 20”, „Argeș”, „Convorbiri literare”. Un patos secret cutreieră poemele cu o aură de indisipabilă tristețe din primul lui volum, Filtru (1968). În versuri de cizelură neoclasică, emanând o stare de sonet, freamătă neliniști („ne’nțelese”), melancolii, deziluzii, spaime („auzi cum sună-n sânge târziul unsprezece”), stări depresive bântuite de fiorul plumburiu al
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Alexandru Pancu, Iași, [1991]. Repere bibliografice: Vicu Mîndra, „Marea bătălie de la Iazul Mic”, GL, 1954, 29; S. Damian, „Cartea cu ochi albaștri”, GL, 1959, 29; Alexandra Indrieș, Raționalul și extraordinarul în literatura pentru copii, O, 1966, 4; Crohmălniceanu, Cronici, 68-113; Aura Pană, Etic și estetic în romanul pentru copii, IL, 1968, 2; Popa, Dicț. lit. (1977), 403-404; Maftei, Personalități, IV, 199-200; Cândroveanu, Lit. rom., 177-181; Cosma, Romanul, II, 189-190; Dicț. scriit. rom., III, 576-577. Il.M.
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
par să vorbească despre tradiții atât de diferite, încât nu-i o surpriză să constați cum concluziile lor nu se întâlnesc decât în acuzarea de conservatorism a contemporanilor care nu reușesc să promoveze într-un mod mai accelerat schimbările cu aură de modernitate. Uneori, tradiția este aruncată în secolul al XIX-lea, alteori în perioada interbelică a secolului XX, iar alteori în totalitarismul comunist care ori a înghețat istoria, ori a făcut-o de-a dreptul regresivă. Instituirea a ceea ce este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
față de viețile personalizate, cum sunt cele specifice programelor respective, ar putea anima individualitățile altfel decât prin adeziuni complezente și adesea episodice. Ultima dintre abordările instituționale menționate, deși centrată pe intenții, dorințe și practici ale libertății, riscă să aibă doar o aură utopică, în mare parte suspendată în dezirabilitate, întrucât zgomotul prea multor violențe libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari și însingurați în propria libertate nu pot realiza prea multe prin ei înșiși
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stat și vizează transformări și realizări induse prin tehnicile de „inginerie socială”. Aceste aplicații nu au încetat să persiste în timp, fiind prezente și intens utilizate și astăzi pentru promovarea și aplicarea politicilor publice. Astfel de „programe instituționale” au o aură clasică remarcabilă. Așa cum a demonstrat F. Dubet, ele sunt derivate din proiectul primei modernități, care și-a propus „să facă din modernitate o tradiție” (cf. P. Cingolani, La République, les sociologues et la question politique, La Dispute, Paris, 2003, p.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
împrumută pecetea propriei voci, de o simplitate aparentă, dar scoțând la lumină nervurile unei fine cizelări. Semnul eleat al începuturilor atice aruncă din când în când la suprafață mari izbucniri de lavă vulcanică, zgura pietrificată a unor impetuoase trăiri. O aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
știința de carte a „egiptenilor” înainte de a face drumul către „pământul făgăduinței” - și aceasta este garanția ieșirii dintr-o mentalitate sectară, riscul idolatrizării unui mentor sau duhovnic, complacerea într-o retorică trăiristă și fobia recurentă față de „intelectualitate”. Sufletele îndrăgostite de aura sfințeniei și de axioma lucrului bine făcut, conversând cu zestrea trecutului și temerile viitorului, navigând între perspective universaliste și patriotism local - acestea doar vor putea prinde cheag și vor putea da Bisericii o nobilă speranță. Profesoratul și programatc " Profesoratul și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]