3,148 matches
-
situat pe o vale paralelă, se păstrează o biserică de lemn interbelică, închinată "Cuvioasei Parascheva"; a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul păstoririi preotului Adrian Botici, pe cheltuiala deputatului hunedorean Constantin Bursan. Lăcașul actual a înlocuit o altă ctitorie din bârne, construită, potrivit pisaniei păstrate pe o bârnă de stejar, la începutul secolului al XVIII-lea: "Cu ajutorul și cu mila Domnului nostru Iisus Hristos s-au făcut această biserică în anul Domnului 1723 și meșterul Mihoc”. De la acel edificiu, omis de
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
o biserică de lemn interbelică, închinată "Cuvioasei Parascheva"; a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul păstoririi preotului Adrian Botici, pe cheltuiala deputatului hunedorean Constantin Bursan. Lăcașul actual a înlocuit o altă ctitorie din bârne, construită, potrivit pisaniei păstrate pe o bârnă de stejar, la începutul secolului al XVIII-lea: "Cu ajutorul și cu mila Domnului nostru Iisus Hristos s-au făcut această biserică în anul Domnului 1723 și meșterul Mihoc”. De la acel edificiu, omis de toate conscripțiile și izvoarele cartografice ale timpului
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
și el cu platforme dar avea o boltă semicilindrică. Din turnul din sud se mai păstrează doar elementele de la bază. Curtina are o înălțime de 6 până la 7 metri, la jumătatea sa putându-se observa găurile în care se fixau bârnele consolelor care susțineau drumul de strajă. În partea de sud se mai observă mașiculiuri, iar în vestul curtinei exista o fântână cu adâncime de circa 70 de metri. O refacere a fortificației este posibil să fi fost făcută după anul
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
la colțurile incintelor. Turnul sudic este indicat doar de peretele curtinei, din cauză că s-a prăbușit ca urmare a cutremurului din 1916. Toate turnurile de la Valchid, cu excepția celui vestic, au parterul boltit și caturile superioare se sprijină pe platforme făcute din bârne. Odinioară, intrarea la etajul al doilea al turnurilor se făcea numai prin intermediul drumului de strajă. Poarta de intrare este străjutiă de către turnul estic care are un coridor boltit în cruce. Accesul la etajele de apărare este făcut, astăzi, prin intermediul unei
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
nișe semicirculare și fresce care, împreună cu motivele biblice și liturgice tipic bizantine, preiau și motive occidentale tipic baroce, precum reprezentarea unor papi, biserica din Sibiel este astăzi un monument istoric național. Biserica a fost ridicată din strădania satului, nu din bârne, ci din bolovani de piatră, legați cu cărămidă și mortar. Tradiția orală spune că bolovanii de piatră s-au adus din Valea Uții, ierni de-a rândul, pe săniuțe trase de bivoli, pe după grădini. Fresca a fost lucrată în anii
Biserica Sfânta Treime din Sibiel () [Corola-website/Science/325532_a_326861]
-
Șaru sau de cel din Păltiniș (călugăr). Fiind doar o bisericuță mică, în 1850-1854 s-a clădit în Panaci o biserică ceva mai mare (începută sub păstorirea preotului Theodor Mrejeru, și terminată sub cea a lui Toader Mîndrilă), construită din bârne, cu un turn central și cu clopopotniță aparte, cu interiorul pictat pe pânză de in în ulei de câtre frații Tomovici din Piatra Neamț. În primele zile din Primul Război Mondial, detașamentele armatei austro-ungare au jefuit și au incendiat biserica, oamenii
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci () [Corola-website/Science/325658_a_326987]
-
și scenarist român. A absolvit IATC, secția "Imagine film", în 1993. A regizat peste zece documentare, continuându-și carieră de director de imagine pentru filme de ficțiune colaborând cu regizori că Nicolae Mărgineanu, Sinisa Dragin, Andrei Blaier, Titus Munteanu, Marius Bârnă. A fost premiat la festivaluri de film din Europa și SUA. Este căsătorit cu producătoarea de film Ada Solomon. Interviuri
Alexandru Solomon (regizor) () [Corola-website/Science/325118_a_326447]
-
hau pentru a nu fi luate roabe de către turci. În realitate sunt povârnișuri spectaculoase din stânci roșcate dure formate din menilit, de culoare roșiatica datorată oxizilor de fier. Sunt asociate cu pădure de mesteacăn, pin și paltin . Este construită din bârne de stejar și este acoperită cu trestie. Crucile din piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. Piatră Albă „La Grunj” este un monument al naturii cu statut de rezervație geologică situat la confluenta râului Slănic cu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
și înaltă de 3 metri. Aceasta are rolul de a proteja deteriorarea moscheii în cazul inundațiilor râului Bani. Pereții ei sunt alcătuiți din cărămizi realizate din lut și paie, îmbinate printr-un mortar făcut din nisip și pământ. Structura conține bârne din lemn ieșite în afara edificiului ce au rolul de a stabiliza construcția și de a fi folosite pe post de schele pentru a ușura renovarea clădirii la înălțime. Curtea moscheii măsoară aproximativ 20 de metri lungime și 46 de metri
Marea Moschee din Djené () [Corola-website/Science/326371_a_327700]
-
de orașul Bruxelles în perioada 9-13 mai. Larisa a participat în calificări la proba pe echipe, executând la fiecare aparat la fel ca și în finală, unde delegația României a obținut prima medalie de aur. A urmat proba finală la bârnă, Iordache s-a clasat pe a doua poziție după campioana olimpică de la Atena, Cătălina Ponor. La sol lucrurile au stat complet invers, gimnasta a cucerit medalia de aur având o dificultate de 6,4 și execuția bună care i-au
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
urmată de tripla medaliata olimpică, Cătălina Ponor. Larisa Iordache a obținut trei medalii. Larisa Iordache a participat la primul ei campionat mondial în 2013, la Anvers. În faza calificărilor a obținut cele trei finale dorite, la Individual compus, sol și bârnă. Prima finală a fost cea la Individual compus unde gimnasta s-a clasat în afara podiumului, pe a patra poziție. La bârnă, Larisa a ratat și de această dată, la același aparat ca în finala de la Individual compus. Chiar dacă bârna era
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
mondial în 2013, la Anvers. În faza calificărilor a obținut cele trei finale dorite, la Individual compus, sol și bârnă. Prima finală a fost cea la Individual compus unde gimnasta s-a clasat în afara podiumului, pe a patra poziție. La bârnă, Larisa a ratat și de această dată, la același aparat ca în finala de la Individual compus. Chiar dacă bârna era aparatul ei forte și era singura favorită să obțină prima treaptă a podiumului, a clacat obținând o notă sub 14. În
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
și bârnă. Prima finală a fost cea la Individual compus unde gimnasta s-a clasat în afara podiumului, pe a patra poziție. La bârnă, Larisa a ratat și de această dată, la același aparat ca în finala de la Individual compus. Chiar dacă bârna era aparatul ei forte și era singura favorită să obțină prima treaptă a podiumului, a clacat obținând o notă sub 14. În finala de la sol Larisa a obținut prima și ultima ei medalie la Anvers, bronzul. Ea a fost depășită
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
a podiumului, a clacat obținând o notă sub 14. În finala de la sol Larisa a obținut prima și ultima ei medalie la Anvers, bronzul. Ea a fost depășită de campioana la Individual, vicecampioana la sărituri și medaliată cu bronz la bârnă (la aceleași campionate mondiale), Simone Biles (America) și de italianca Vanessa Ferrari. La cel de al doilea campionat european de senioare, Larisa Iordache a obținut câte o medalie la fiecare aparat, cu excepția paralelelor. Competiția s-a desfășurat la Moscova în
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
a obținut câte o medalie la fiecare aparat, cu excepția paralelelor. Competiția s-a desfășurat la Moscova în perioada 17-21 aprilie. Primele două zile au fost ocupate de calificări pentru finale. Larisa s-a calificat în finala de la Individual compus, sărituri, bârnă și sol. În cea de a treia zi de concurs a avut loc finala la Individual compus unde românca a obținut medalia de argint fiind întrecută de rusoaica triplă medaliată olimpică Aliya Mustafina. Următoarea finală a fost cea de la sărituri
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
cea de la sărituri, Larisa câștigând și acolo argint, în fața ei clasându-se doar elvețianca Giulia Steingruber. Ultima zi a fost și cea mai benefică pentru gimnastele României, fiecare obținând câte două medalii. Larisa Iordache reușește o execuție foarte bună la bârnă cu o dificultate 6,4 și un scor final de 15,266 după ea clasându-se Diana Bulimar. La sol Larisa a stat pe a doua treaptă a podiumului în fața colegei ei de generație, dar în spatele campioanei mondiale din 2011
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
fost Campionatele Europene de la Sofia din 2014, unde a fost cea mai titrata gimnastă. A fost singura dintre sportive care a participat la toate finalele pe aparate și a câștigat aurul la proba pe echipe și la sol, argintul la bârnă și bronz la sărituri. La aceeași competiție a fost numită și "Miss European Championships". Dupa o prestație slabă avută vineri la calificările probei pe echipe, în ziua de joi 29 octombrie 2015 Larisa Iordache a reușit să obțină nota 14
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
la sărituri. La aceeași competiție a fost numită și "Miss European Championships". Dupa o prestație slabă avută vineri la calificările probei pe echipe, în ziua de joi 29 octombrie 2015 Larisa Iordache a reușit să obțină nota 14,766 la bârnă (cea mai mare notă dintre toate cele 24 de concurente), plasându-se temporar pe locul al șaptelea. Cele 14,475 obtinute la sol au dus-o pe locul cinci; a urmat un punctaj de 15,066 la sarituri urcând astfel
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
era protejat de un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de biserici care să stăpânească cheotorile netede bisericești. "„Biserica este ridicată
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
era făcută din paianta. În realitate, structura construcției era de lemn, parțial îmbrăcată în blăni parțial tencuită. Din lemnele carbonizate adunate pe locul bisericii se pot distinge două tipuri de lemne, rămase din structura construcției: stâlpi cu adâncituri laterale și bârne late, cu capete fasonate, pentru a intra în adânciturile stâlpilor. Pe latura de nord, la altar, s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
de nord, la altar, s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din tălpi inferioare și superioare, cu stâlpi înalți fixați cu cozi în ele. Bârnele așezate orizontal între stâlpi erau scurte, circa 1-4 m, în funcție de distanța lăsată între stâlpi. Această tehnică constructivă „în chei” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, dispărută în anul 2003, și se mai întâlnește la câteva biserici
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu liber, deschis sub boltă, în jurul crucii. Întreaga construcție de lemn stă pe un mic fundament zidit, care preia denivelările de teren. Structura bisericii este construită din bârne bine fasonate, încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Calitatea lucrului în lemn amintește de faptul că lemnul a fost odată lăsat la vedere, desigur, înainte de transferul bisericii pe locul actual. Cercuiala, tencuiala și zugrăveala de la
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]