5,546 matches
-
marcat începutul unei perioade de relații foarte proaste cu Washingtonul. Bineînțeles că Iugoslavia nu se putea aștepta la susținerea Statelor Unite sau a Marii Britanii în atingerea obiectivelor ei teritoriale mai controversate. Pe lîngă atitudinea ei negativă față de anumite aspecte ale cooperării balcanice, Uniunea Sovietică avea rezerve și în privința chestiunilor legate de Carintia și de Triest. Referitor la Carintia, guvernele occidentale considerau menținerea ei în stăpînirea Austriei drept vitală pentru existența acesteia, pe care erau decise să o reinstituie ca stat independent. Din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o poziție dominantă în sectorul Vardarului, care a devenit una dintre cele șase republici ale noii Iugoslavii. Cele mai mari probleme implicau statutul Macedoniei pirineene și egeene. Întrucît întreaga controversă macedoneană avea să rămînă motivul major al tensiunii dintre statele balcanice, fundalul problemei, care a fost deja menționat în mai multe secțiunii ale relatării de față, este revăzut aici în amănunțime. Controversa macedoneană: "mărul discordiei" După cum am văzut, soarta ținuturilor macedonene fusese principala cauză de înverșunări și controverse între statele din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întregii regiuni s-ar fi dovedit imposibilă, liderii bulgari erau în general în favoarea creării unui stat macedonean separat; ei erau siguri că acesta va colabora strîns cu Sofia și că se va realiza în cele din urmă unirea. După războaiele balcanice din 1912 și 1913 însă, în locul acestei alternative, Bulgaria a trebuit să fie de acord cu împărțirea Macedoniei, cea mai mare parte a teritoriului acesteia fiind atribuit Serbiei. Districtul pirinean, care alcătuia doar 10 % din suprafața ei totală, constituia o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
punctul de vedere al Kominternului. În anii '20, organizația a adoptat ceeea ce era de fapt punctul de vedere al bulgarilor: înființarea unei Macedonii autonome, care urma să includă Vardarul, Pirinul și regiunile egeene și apartenența ei la o federație balcanică. Poziția Kominternului era pe linia obiectivului urmărit de ORMI și era sprijinită de Partidului Țărănesc Croat, care era și el în favoarea reorganizării pe baze federale a Iugoslaviei. Este important să menționăm că Stalin juca un rol foarte important în discuțiile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la ordinea zilei "Macedonia e a macedonenilor"... Singura soluție salvatoare este o Macedonie integră, liberă și independentă. Numai astfel poate ea înceta să mai fie un măr al discordiei și să devină o legătură sănătoasă și unificatoare între toate popoarele balcanice.18 Așa cum am văzut, liderii balcanici ai diverselor partide și națiuni găsiseră în secolul trecut în ideea federalizării un răspuns la permanentele controverse dintre statele din regiune. Propunerea aceasta constituise un element fundamental al programelor anterioare ale comuniștilor în privința acestei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
macedonenilor"... Singura soluție salvatoare este o Macedonie integră, liberă și independentă. Numai astfel poate ea înceta să mai fie un măr al discordiei și să devină o legătură sănătoasă și unificatoare între toate popoarele balcanice.18 Așa cum am văzut, liderii balcanici ai diverselor partide și națiuni găsiseră în secolul trecut în ideea federalizării un răspuns la permanentele controverse dintre statele din regiune. Propunerea aceasta constituise un element fundamental al programelor anterioare ale comuniștilor în privința acestei zone, dar principala piedică rămînea lipsa
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
hotărîtă de rezultatul războiului civil din Grecia și de ruptura dintre Belgrad și Moscova. Conflictul sovieto-iugoslav Pe durata primilor ani de după terminarea celui de-al doilea război mondial, se părea nu numai că Iugoslavia va rămîne cel mai puternic stat balcanic, dar și că ea va ocupa un loc important în cadrul afacerilor Europei. Tito avea cu siguranță intenția să dețină un rol major în tabăra comunistă. El a negociat în 1946 tratate cu Albania, Polonia și Cehoslovacia, cu Bulgaria în 1946
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
comuniste strîns legate de Uniunea Sovietică în Albania, Bulgaria și România; fiind o monarhie constituțională, Grecia rămînea în tabăra occidentală. Avînd un guvern comunist, Iugoslavia va încerca de acum înainte să ocupe o poziție centrală neutră. Divizarea politică a Peninsulei Balcanice nu era diferită de cea a restului Europei, care era de asemenea împărțit în două alianțe militare și ideologice. La sfîrșitul anilor '40, controversa majoră era legată de soarta Germaniei. Teritoriile germane erau împărțite în această perioadă în zone de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
punct de vedere militar. Prin 1950 fusese deci stabilit un model standard pentru anii care aveau să vină. Cu excepția unei perioade de șapte ani de dictatură militară, Grecia avea să rămînă o democrație parlamentară aliată cu Occidentul. Celelalte patru state balcanice, Bulgaria, România, Albania și Iugoslavia, aveau să-și mențină sistemele comuniste, dar să evolueze în direcții diferite. Iugoslavia și ulterior și Albania aveau să opună cea mai mare rezistență conducerii sovietice și să-și decidă alianțele internaționale pe baza intereselor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și un sistem economic al liberei inițiative permiteau indivizilor să profite din plin de posibilitățile inerente oferite de revoluția industrială; în plus, americanii populau un întreg continent. Un astfel de curs al evenimentelor nu a fost însă urmat în Peninsula Balcanică. Într-un moment în care, în ciuda frecventelor crize politice și economice, Europa făcea pași rapizi înainte, statele balcanice rămîneau într-o stare de stagnare agrară și primitivă. Acolo unde erau introduse îmbunătățiri moderne, acestea se limitau la orașele-capitală și de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
revoluția industrială; în plus, americanii populau un întreg continent. Un astfel de curs al evenimentelor nu a fost însă urmat în Peninsula Balcanică. Într-un moment în care, în ciuda frecventelor crize politice și economice, Europa făcea pași rapizi înainte, statele balcanice rămîneau într-o stare de stagnare agrară și primitivă. Acolo unde erau introduse îmbunătățiri moderne, acestea se limitau la orașele-capitală și de ele beneficia doar o minoritate privilegiată. Mai mult, în ciuda formulării a numeroase constituții, nici un guvern balcanic nu a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
înainte, statele balcanice rămîneau într-o stare de stagnare agrară și primitivă. Acolo unde erau introduse îmbunătățiri moderne, acestea se limitau la orașele-capitală și de ele beneficia doar o minoritate privilegiată. Mai mult, în ciuda formulării a numeroase constituții, nici un guvern balcanic nu a reușit să se apropie de standardele sistemelor democrate occidentale. Au fost foarte puține alegeri corecte. Și mai alarmante erau condițiile sociale și economice tot mai grele din regiune. Populația din ce în ce mai numeroasă exercita o presiune insuportabilă asupra pămîntului și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sistemele "socialiste." Într-o scrisoare citată mai sus, Tito numea Uniunea Sovietică "țara socialismului". Folosit în acest context, cuvîntul acesta se referă firește exclusiv la socialismul de tip marxist și nu la celelalte programe socialiste prezentate pînă acum. Teoretic, statele balcanice din zilele noastre au sisteme socialiste controlate de conducerea partidelor comuniste, care se presupune că înaintează spre o viitoare societate comunistă "fără clase." Toate chestiunile doctrinare de acest fel sunt însă în prezent dezbătute cu înflăcărare în cadrul organizațiilor partidelor comuniste
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sigură. Deși nici unul dintre "părinții" comunismului nu a elaborat un orar, instituirea sistemului este privită ca un rezultat inevitabil al evoluției istorice predeterminate. În latura lui negativă, comunismul are totuși două aspecte menite să intre în conflict violent cu tradițiile balcanice anterioare: el este ateist și urmărește să pună capăt sistemului proprietății private. Am văzut pe tot parcursul relatării de față cît de important a fost rolul jucat de biserică în dezvoltarea națională și cît de strînse erau legăturile dintre instituțiile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
instituție sacră; scopul lor era achiziționarea de cît mai multe pămînturi și bunuri și nu cedarea propietăților lor statului. Această contradicție dintre obiectivele partidului și cele ale țărănimii avea să provoace, după cum vom vedea, mari dificultăți în toate statele socialiste balcanice. În ciuda faptului că teoriile marxist-leniniste joacă un rol major în cadrul controverselor din rîndul statelor socialiste și sunt predate în școli, este dificil să găsești individualități est-europene, mai ales din rîndul claselor educate, care să le accepte ca reprezentînd adevărul absolut
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ale echivalentelor lor din Uniunea Sovietică. Inițial nu s-a făcut nici o încercare și nici nu s-a considerat necesară modificarea formelor instituite de statul sovietic, cu teritoriile și resursele lui extinse, atunci cînd acestea au fost adoptate de statele balcanice mici și sărace. Noile instituții aveau o oarecare asemănare cu cele ale regimurilor anterioare; toate statele aveau în continuare, de pildă, constituții și adunări naționale. Schimbarea radicală era constituită de natura sistemului partinic. În general, sub regimurile de pînă atunci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și beneficiind de venituri mai mari decît muncitorul sau țăranul de rînd, ei erau în măsură să exercite o influență destul de mare. Deși au fost făcute încercări de asigurare a unui procentaj adecvat de muncitori, conform standardelor ideologice, partidele comuniste balcanice nu pot fi considerate drept organizații muncitorești. În anii '70, compoziția de clasă a partidelor era următoarea: în 1976, din cei 789.796 de membri ai partidului bulgar, 41,4 % erau muncitori, 23 % țărani și 30,2 % muncitori cu gulere
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
eșecurile lui constituie proiectul lui detaliat de progres economic. Ca și sistemele politice, politicile economice adoptate după război urmau modelele sovietice și erau implementate cu ajutorul experților și a managerilor sovietici. În anii care au urmat imediat după război, toate țările balcanice s-au confruntat cu necesitatea reconstrucției după dezordinea și distrugerea din perioada anterioară. În plus, ca națiuni învinse, Bulgaria și România au fost nevoite să plătească despăgubiri și să întrețină armatele sovietice de ocupație. În acest timp, guvernul sovietic folosea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
piața mondială pe cumpărăturile lor. Ei au înființat de asemenea companii mixte, în cadrul cărora contribuția sovietică consta de obicei în proprietățile confiscate de la germani. Întreprinderile de acest fel asigurau guvernului de la Moscova controlul asupra unor sectoare importante ale economiilor statelor balcanice. S-a apreciat că costul total al acestei politici a sovieticilor suportat de toate regimurile socialiste est-europene pînă la moartea lui Stalin (1953) se ridica la aproximativ 14 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu cea pe care Statele Unite au investit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cea mai mare parte a fost de departe suportată de Germania de Răsărit, iar România a plătit 1,7 miliarde de dolari. Și aliații sovieticilor au avut de suferit; plîngerile Iugoslaviei împotriva exploatării economice au fost deja discutate. Dintre țările balcanice, se pare că Bulgaria a beneficiat de un tratament deosebit de favorabil. Drept urmare a acestei politici a sovieticilor, regimurile comuniste au pornit pe noua cale cu un dezavantaj evident: ele trebuiau nu numai să înlăture propriile lor pagube din timpul războiului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de început încercau să limiteze comerțul la procurarea articolelor care nu puteau fi produse de economia internă a statului respectiv. O nouă povară era deci pusă pe umerii guvernului central și ai aparatului birocratic al statului. Cu toate că multe dintre regimurile balcanice antebelice încercaseră să faciliteze dezvoltarea economică, ele interveniseră doar în domenii limitate, cum ar fi stabilirea tarifelor sau impunerea unor taxe preferențiale. Acum însă, se pretindea ca autoritatea centrală să ia decizii ce reveneau pînă atunci unor mii de persoane
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
grea, în special pe metalurgie și pe construcția de mașini. Planificatorii socialiști preferau totodată să-și consacre eforturile înălțării unor întreprinderi impresionante de genul uriașelor complexe metalurgice și siderurgice și hidrocentrale, în scopul construirii unei viitoare baze industriale. Întrucît statele balcanice nu dispunea de capitalul necesar, iar creditele sovieticilor, chiar dacă puteau fi obținute, erau mici, costul acestui progres accelerat al unui sector al economiei trebuia să fie plătit de țărănime și de consumatori. Nu numai că erau investiți foarte puțini bani
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
generații. În acest fel, legăturile familiale și tradiționale rămîneau în multe privințe intacte atît în mediul urban cît și în cel rural. Cu toate că familia era în continuare puternică, comunitățile din satele izolate erau condamnate, tendință deja existentă în toate țările balcanice încă înainte de război. Odată cu îmbunătățirea drumurilor și a transportului și mai ales după răspîndirea pe scară largă a aparatelor de radio și a televizoarelor, lumea din afara lor a pătruns pînă și în cele mai îndepărtate zone ale Balcanilor. Mutarea masivă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un confort material sporit, erau extrem de nocive. Înfrățirea cu partidul și cu fabrica nu putea înlocui pe deplin biserica și comunitatea satului; din punct de vedere psihilogic, mutarea de la țară la oraș era adeseori dureroasă. La începutul anilor '80, societățile balcanice erau încă în plin proces de schimbare și readaptare. Credem că este necesar în încheierea acestei scurte prezentări a transformărilor sociale să trecem în revistă unele dintre beneficiile pe care s-au străduit să le ofere guvernele comuniste popoarelor lor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prin intermediul poliției și al tribunalelor. Primele afectate de venirea comuniștilor la putere au fost comunitățile religioase, fie ele catolice, ortodoxe sau musulmane. Toate jucaseră un rol foarte important în viața națiunii respective, credința religioasă făcînd parte integrantă din caracterul național balcanic. Bisericile dețineau multe proprietăți și constituiseră un sprijin foarte important pentru sistemul politic antebelic. Dat fiind că acestea erau declarate anti-comuniste și întrucît ateismul constituia linia doctrinară oficială, noua conducere a avut inițial o atitudine destul de dură față de ele. Proprietățile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]