3,230 matches
-
mut încât limbile lunii par că plescăie printre ierburi. Mai întâi își înmoaie degetul în gură și-l ridică deasupra capului: buun, vântul bate din față! Ia apoi poziția de atac și așteaptă. O mierlă gâlgâie zgribulită pe undeva în bezne de septembrie. Asta așteptam! își mai spune și țâșnește. Ghemuit, face salturi lungi ca de cangur. Deodată, se prăvălește ca săgetat peste un scaiete osos: norul alunecase de pe fața lunii. Or, Leonard știe ce înseamnă razele astea: moarte. Își umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ia nimeni. O să rămân fată bătrână. Punct ochit, punct lovit. Mă întristez groaznic, mă frâng de mijloc: - Ce vrei să fac? Nu avem casă, tu nu ai încă serviciu, cum vrei să fac propuneri concrete? Hălăduim încă două ore prin bezna cartierului, apoi ne întoarcem frânți. Bag cheia în broască, răsucesc ușor, deschid ușa cu băgare de seamă. Imediat capul cu bigudiuri al lui madam Ciolpan se ivește din dormitor: ce s-a întâmplat? Fața ei exprimă indignare, stupizenie, frică. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
intens prin buzunare. El se uită la mine cu aerul că atunci mă văzuse prima oară: Lasă, lasă, nu-i nevoie! V-am adus pentru că o văzusem pe japoneză prin Cluj. Se cuvine să fim ospitalieri. Așa o fi! Tăiem bezna spre bloc. Nu e păcat că am lipsit atâta timp dacă tot am plătit chiria? Zău, parcă nu-ți mai vine să ieși din casă decât să duci gunoiul. Urcând scările spre etajul doi, îi cer Sabinei cartea de vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
salcâmilor, cireșilor, merilor. Dacă pe tabla casei cade un măr din pomul care își întinde crăcile peste acoperiș, sar în picioare și pun mâna pe bulan. Încetul cu încetul mă obișnuiesc, însă. Nu-mi mai pasă de nimic. Umblu prin beznă ca ziua-n amiaza mare pe plaja de la Mamaia. Cred că și în infern îmi va fi greu la început, după care o să bântui bolgiile fără nici un scârț, fără să-mi pese de merele de aur bufnind din rai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o lume fabuloasă, unde inteligența și frumosul chiar înseamnă ceva. O altă concluzie posibilă ar fi că specia numită profesor s-a transformat lent și ireversibil în specia numită meditator cu metode moderne. Închid televizorul cu lehamite. În cameră e beznă. Pe fereastra deschisă se aud greierii țârâind de zor. Deși e octombrie, vremea se menține frumoasă. Mă gândesc că nu m-am mai rugat de un secol. Nici nu mai știu ce să-i cer lui Dumnezeu. Mă las în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mâțele care se hârjoneau sărind pe cadavrul-statuie. Încercai să le alung, să le liniștesc, dar ele, una mai tuciurie decât cealaltă, săreau pe mobile, se agățau de perdele, sfâșiau tapițeria paturilor. Paisprezece Furii negre miorlăiau amenințător sticlindu-și ochii în beznă. Am dat o fugă în bucătărie după o sticlă de plastic goală. Începui să le articulez la nimereală. Apartamentul răsuna de pocnete înfundate și de urletul rânjit al mâțelor. Cristina îmi spusese să nu care cumva să scap vreo lighioană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Am trimis, instinctiv, o lovitură de genunchi înspre obiectul zburător, care fu proiectat într-un dulap din cameră. Un miorlăit colectiv cu parfum de urlet. Mâțele își luau avânt și săreau peste mine, unde se nimerea. Ochii le sticleau în beznă și, o clipă, am crezut că mă aflu în infern, în cercul celor pedepsiți pentru că se născuseră bruneți și cu barbă. Apoi mi-am revenit și se încinserăm războiul. Înmormântarea și toate sunetele clopotului erau programate pentru ora 1. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-o pe Sabina, i-am zis că într-o oră plec spre ea. Am încuiat casa și poarta, am mângâiat-o pe Zuza pentru ultima oară între urechi și am dispărut în noapte. Trenul era pustiu și mucegăit. Clămpăneam prin beznă, față-n față cu un bețiv lungit pe bancheta alăturată. O să fie bine, gata cu stresul capitalei, în sfârșit o să am și eu o viață regulată, profesorii sunt respectați în provincie, o să-mi iau un bulldog, o să ies cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
incurabil, autodefindu-se: Eu sunt chiar ziua în flăcări. / Sunt ziua care din toate ia foc, în veacul mai mic decât mine, stimulat în această privință de tot ce compune o lume în putrefacție morală, câtă vreme Cadavrul României navighează în beznă / cu luminile stinse și fără nicio direcție, fiindcă nimic nu scapă acestei maladii: nici lumea literară, unde o generație reușește chiar performanța de a intra în dicționare / încă înainte de a intra în literatură, cu atât mai mult nici clasa politică
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
României. Suntem conduși de un Babilon de oameni fără scrupule, parlamenatari vicleni, perfizi și fără de idei. Producția scade în timp ce haosul inflației crește. Munții sunt dezgoliți, pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas tot retrograzi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și multe vârfuri legionare. Reduta fortului sau reduitul, cum se mai numește, a fost pumnalul cel mai feroce al tuturor prigonitorilor noștri. Mi am dorit și eu să cunosc Jilava și soarta nu m-a iertat. Prin surghiunul ei, prin beznele ei, mi-a fost hărăzit să trec în trei etape, ultima dată ferecat în lanțuri și am îndurat greu tristul ei amar. Directorul Maromet și țiganii lui, când ne mai scotea la aer, se înșirau de o parte și de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
F.D.C. „Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt”, nr. 47 Bacău. Țara era zguduită de război și răvășită de secetă și de pierderea provinciilor Bucovina de Nord, Basarabia, Ardealul de Nord și Cadrilaterul, iar „miopul” I. Antonescu aruncă în chinuri și bezna celulelor tineretul naționalist care nu făcea altceva decât că se pregătea ca ostași fideli ai neamului pentru zilele viitoare. Această faptă nedreaptă și păgubitoare pentru viitorul neamului își avea resortul în miopia sa politică și nebunia de a se considera
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în afara legii de aceiași dușmani lipsiți de viață sufletescă, corbi care rod din carnea noastră chinuită, pângărind sfintele oseminte ale morților noștri sfinți, oase fărâmate de aprige prigoane sau grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni fără leac au adus Patriei și Neamului, ucigându-i pe legionari și veșnic osândindu-i, politicienii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Inimi curate, valori solitare, floarea și viitorul neamului nostru, trupurile lor au fost sfâșiate și răpuse, dar duhul lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii prin care ei vor răpune viclenia dușmanului, cruzimea și bezna, haosul și umilința. La ceasul când scriu, legionarii sunt atacați și insultați de chiar foștii colegi de suferință cu care în temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
lacrimi. În neliniște, o țară stoarsă își încordeză istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a rămas dincolo de noi. Ni se cer noi jertfe. Lanțurile morții ne învăluie cu bezna nărăviților de ieri. Să nu ne afundăm în somnul nepăsării, înșelați de cel viclean. Orice rătăcire are cale de întoarcere: Pocăința, care înseamnă întoarcere la Dumnezeu. Omul nu este creator de lumină, ea este una singură și vine de la Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
anul 1930, sunt o „cascadă” de morți și de morminte, fior de prigoniri care au masacrat pe nepartizani, legionari, până la al șaptelea neam. Numele de legionari a ajuns „stafie înfiorătoare”, plăcere cruntă, dirijată de nebunia și desfrâul unor oameni, lupii beznelor, comuniștii, care au născocit atâtea infamii pe seama legionarului pentru ca omul să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi. La
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Nu sunt creștini? Nu se închină și ei lui Hristos Dumnezeu? Pământule, nu îngădui nelegiuiților să ascundă la infinit sângele nostru. Iar voi, cei ce purtați greu jurământ, smeriți vă la iconostase, căci timpul sub care trăim e sfâșiat de bezne cu dibăcie manevrate de cei ce ne vor pieirea. Legionarului i se face o mare nedreptate, dar va veni timpul, și nu-i departe, când afurisiții și nedemnii noștri ponegritori vor fi nevoiți să recunoască cât rău au făcut nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în cascade deviate și turnuri obosite de ape. Ofer un pahar uleios în unduiri de șarpe cu arome pierdute de Otonel și nimic nu mai poate opri valul uriaș care-și frământă astrul în paradisul cucerit pentru a mia oară. Beznă milenară și îngheț, obișnuit reluată în nenumărate versiuni; aceleași cuvinte, aceleași expresii, aceleași înțelesuri, aceleași istorii vizionate în templul de cleștar al stăpânului lumii. Trupuri arse în fosfor alb bântuiesc mirosul liliacului din cimitirele efemere și ardoarea căderilor neliniștite transformate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
atent la șosea însă opri după scurt timp contrariat și își spuse cu voce tare, - E imposibil de mers mai departe! Și simți cum toată atenția străinului se mută ca un sfredel asupra ei! Spaima ancestrală iarăși se întorsese; era beznă în plină zi. Se ruga să nu pățească ceva... dacă tânărului îi trece prin minte să profite de ea se poate opune? Nu își dădea seama, era înalt sau scund? Îi bănuia puterea iar ochii lui iscoditori aveau un farmec
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să respir pe gură. Dar m-am consolat cu gândul că nu mergeam decât până la Victoria, o singură stație, atâta tot, și că o să scap în câteva minute. Dar metroul încetinea deja și când în sfârșit s-a oprit în bezna tunelului, nu cred că parcursese mai mult de trei, patru sute de metri. Imediat ce s-a oprit, s-a simțit cum tensiunea din vagon crește. Nu cred că am stat așa mai mult de un minut, un minut jumate, dar părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
crescuse în mod perceptibil; oamenii începeau să vorbească între ei și femeia cu pulover de lână începuse să geamă încet, rostind O, Doamne, Doamne, Doamne, Doamne - când dintr-odată luminile din vagon s-au stins și ne-am cufunat în beznă totală. La câțiva metri de mine o femeie a scos un mic țipăt și s-a ridicat un nou val de exclamații și văicăreli. Era o senzația îngrozitoare - pe lângă că eram imobilizați, nici nu mai vedeam nimic, deși cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de sub picioare și am auzit pe cineva spunând: Atenție, leșină! și ultimul lucru de care mi-a amintesc este că m-am gândit: săracu’, nu e de mirare cu astmul lui: apoi nimic, nici o amintire despre ce a urmat, doar beznă și neant, care nu știu cât au durat. — Arăți cam terminat, spuse Patrick după ce ne-am așezat. — N-am mai ieșit de mult. Uitasem cum e. Se pare că trenul pornise din nou la două, trei minute după ce leșinasem și apoi omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
gard și m-am apropiat să mă uit mai bine. Magaziile nu aveau ferestre: dar cățărându-mă pe unul din containere, am reușit să privesc printr-o breșă dintre scânduri. Timp de câteva secunde privirea mi s-a izbit de beznă și am fost copleșit de atmosfera de praf umed cu un miros puternic de amoniac. Apoi, treptat, începură să apară din întuneric diverse forme. Dar ceea ce vedeam e greu de explicat, pentru că nu avea nici un sens și nu are sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de un zid lung de cărămidă întrerupt în cele din urmă de o pereche de porți din fier forjat. Se deschiseră la atingerea lui și Michael bănui că în sfârșit călătoria lui era aproape încheiată. Când ieși din tunelul de beznă aparent nesfârșit, înecat în noroi și năpădit de bălării care constituia aleea de intrare, pătratele aurii ale luminilor de lampă care străluceau la ferestrele reședinței Winshaw Towers puteau părea aproape prietenoase. Dar această impresie nu putea dăinui nici măcar unei priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fost tăiate, nu putem fugi, doi dintre noi au fost omorâți și unul lipsește. Ce ar putea fi mai rău? În acel moment, se stinseră luminile și casa se cufundă în întuneric. — Of, Doamne! spuse Roddy. Ce s-a întâmplat? Bezna în care se afundaseră era totală. Draperiile groase din sufragerie erau trase și era imposibil să se vadă ceva în întunericul dens, de nepătruns. Adăugându-se la efectul straniu al situației, tuturor li se părea că zgomotele vremii turbate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]