5,404 matches
-
avem” la toate cererile mele. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit, sesizând că ceva nu este în regulă deși nu înțelegea nici o boabă din ce vorbeam eu cu chelnerul. In cele din urmă chelnerul mi-a spus că au „momițe de bou la grătar”, la care eu am rămas cum se spune, mască. Eram și nervoasă dar și râdeam, ca prostul. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit și mă tot întreba: „What happens?”. I-am cerut atunci chelnerului să-i spună neamțului denumirea mâncării
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nici el nu știa și a trebuit să-i explic tot eu, rușinată, ce mâncare ni s-ar putea servi. In plin avânt al societății socialiste multilateral dezvoltate, nu era altă mâncare în restaurantul din centrul orașului decât testicule de bou!!!. Am dat să mă ridic și să plec de la masă. Totuși, ca să-l îmbunez pe neamț și să-i treacă puțin de foame, i-am spus anecdota cu milițianul. In țara noastră cei care ne supravegheau să nu încălcăm legile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tăiată", E. P. L., 1967; "Către Ieronim", Eminescu, 1970; "Inima reginei", Eminescu, 1971; "Poezii", Editura Cartea Românească, 1973; "Crini pentru domnișoara mireasă", Editura Cartea Românească, 1973. Poemele Ilenei Mălăncioiu evocă întâmplări, pentru a ne sugera stări afective: drumul este întunecat și boii timpului șchioapătă din cauza potcoavelor care-i rănesc; la răscruce, berbecii se împung și îi taie drumul, generând un sentiment nostalgic: "Eu am plecat din munte prea devreme/ și mi-au amestecat pe drumul lung/ De bunăvoie turmele în suflet/ Să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și eu la coarne la fel/ însetat și desculț/ și cineva din univers cu o coardă de bou/ ne biciuie însetat pe rând". Ioan Alexandru nu este preocupat, organizat și programatic, asemenea lui Nichita Stănescu, să dea o definiție poeziei. În spațiul poeziei lui, vine cu o problematică cunoscută în creația dintotdeauna a poeților: condiția poetului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prezență aduce și o altă figură interesantă, factorul care face politică și caracterizează straniu destinul războiului. Teoria lui e că "răzbelul se mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt țapeni și ăia și ăia./ Sunt ca boii ăia bici, care, când s-apucă-n coarne,/ Se tot împing încolo și-ncoace,/ Tot aștepți să se biruie și nu se mai biruie/ Stau așa și se morâncesc." Discuția ne amintește de personajul lui Marin Preda citat de "Cocoșilă", care vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acțiunii și acribia cu care sunt reconstituite spațiile de joc. Pe dom' profesor profesor universitar la Drept, Drept Penal l-am văzut până acum vegetând pe pontonul de vacanță, slujit de aghiotantantul său, Sile, care își abordează fiul cu apelativul "boule" (reminiscență din anii în care tatăl său era un profesionist al reeducării), dar, din acest flash-back aflăm că în Securitate era unul dintre șefii de temut. Așa se explică de ce azi cuplul Albulescu-Vișan este atât de bine sudat. Complicitățile din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de Medicină din Cluj... Aceștia, vechi cunoscători ai geografiei, istoriei, anatomiei, fiziologiei și psihologiei feței nevăzute a lunii, s-au trezit vorbind ca surzii printre înțelepții filosofi ai zilei... Ce?! Ce ți-am spus! Ce mi-ai spus? Că e bou! Cine? Idiotul? Orbul! A, vorbești despre ce ți-am spus eu?! Ce mi-ai spus? Că e un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca, care-i iubea pe surzi și mereu, în diverse ocazii, voia să vadă și el cu precizie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
au trezit vorbind ca surzii printre înțelepții filosofi ai zilei... Ce?! Ce ți-am spus! Ce mi-ai spus? Că e bou! Cine? Idiotul? Orbul! A, vorbești despre ce ți-am spus eu?! Ce mi-ai spus? Că e un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca, care-i iubea pe surzi și mereu, în diverse ocazii, voia să vadă și el cu precizie ce năzuia să pună în scenă Alexa Visarion Fața nevăzută a lunii! a încheiat discuția, dând dreptate surzilor, păsării
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lexicale și fonetice dialectale prezente în culegere. Am intercalat în corpul volumului informațiile din capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță, poamă, podă vie, vineri, vis, vită, vorbă bună, vorbă reaă zăbală, zestre, zmeu. Din cartea lui Gh.F. Ciaușanu Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicată în aceeași serie, Culegeri și studii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci se va face bine, iar restul să se lese la biserică. Dacă vrei să nu-ți mai vie o boală avută, aruncă scăldăturile la un loc curat. Dacă se încunjură satul cu o brazdă, cu plugul tras de doi boi gemeni, orice boală va fi în sat se va tăia. Cînd sînt doi viței de gemene și se vor face boi, să tragi brazdă cu ei în jurul casei, ca să nu se apropie boala de vite. Nu-i bine să cerni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avută, aruncă scăldăturile la un loc curat. Dacă se încunjură satul cu o brazdă, cu plugul tras de doi boi gemeni, orice boală va fi în sat se va tăia. Cînd sînt doi viței de gemene și se vor face boi, să tragi brazdă cu ei în jurul casei, ca să nu se apropie boala de vite. Nu-i bine să cerni pe pat, că-i rău de boleșniță. Nu e bine să dormim sub cer liber nici ziua, nici noaptea pînă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Din banii ce se cîștigă de un copil la botez să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot, de-i fi la întuneric, căci îți ies cu lumînări în mînă. Bou Să te ferești de boul cu coarnele țapoșe*, că acela are draci. Să înveți boii la plug numai marțea, joia și vinerea, dar nu lunea, miercurea ori sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de un copil la botez să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot, de-i fi la întuneric, căci îți ies cu lumînări în mînă. Bou Să te ferești de boul cu coarnele țapoșe*, că acela are draci. Să înveți boii la plug numai marțea, joia și vinerea, dar nu lunea, miercurea ori sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf. Vasile boii vorbesc, și i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot, de-i fi la întuneric, căci îți ies cu lumînări în mînă. Bou Să te ferești de boul cu coarnele țapoșe*, că acela are draci. Să înveți boii la plug numai marțea, joia și vinerea, dar nu lunea, miercurea ori sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf. Vasile boii vorbesc, și i auzi numai dacă te culci în iesle, dar e primejdios
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te ferești de boul cu coarnele țapoșe*, că acela are draci. Să înveți boii la plug numai marțea, joia și vinerea, dar nu lunea, miercurea ori sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf. Vasile boii vorbesc, și i auzi numai dacă te culci în iesle, dar e primejdios de moarte. Se zice că unul s-a culcat și a auzit boii grăind între ei: „Hai, frate, să ne culcăm, că mîne avem să ducem pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sîmbăta, că-i înveți cu nărav. Se zice că în sara de Sf. Vasile boii vorbesc, și i auzi numai dacă te culci în iesle, dar e primejdios de moarte. Se zice că unul s-a culcat și a auzit boii grăind între ei: „Hai, frate, să ne culcăm, că mîne avem să ducem pe stăpînul nostru la groapă.“ Și așa a fost. Cine doarme în noaptea de Sf. Gheorghe în ieslea boilor îi aude vorbind. Brad Să nu răsădești brad
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că unul s-a culcat și a auzit boii grăind între ei: „Hai, frate, să ne culcăm, că mîne avem să ducem pe stăpînul nostru la groapă.“ Și așa a fost. Cine doarme în noaptea de Sf. Gheorghe în ieslea boilor îi aude vorbind. Brad Să nu răsădești brad, căci cînd rădăcina lui va fi cît capul tău vei muri. La brad mire cu mireasă să nu se întîlnească, căci unul din doi moare. Bradul de la o nuntă, în unele localități
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii, cînd se sfințește apa, fetele beau apă sfințită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uită în pămînt, că crapă dracul. E bine să porți în sîn, la piele, o cruciuliță, că nu se mai lipește nimica de tine. Cuc Despre cuc se crede că erau doi băieți la Sf. Petru; din cauză că au tăiat un bou și l-au mîncat, s-au prefăcut în cuci. Se crede că cucul de la Sînziene se preface în uliu pînă la Bunavestire, cînd devine iar cuc. Se crede că cucul cîntă numai pînă la Sînziene, fiindcă atunci mănîncă vișine, cireșe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune: „Ce jidov de român!“ O fată de uriași a luat odată în poală cîțiva țărani cu un plug tras de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate. Mama i-a zis s-o ducă de unde a luat-o, pentru că ăștia sînt oameni și vor rămîne pe pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de trei ori pe pragul ușii, ca așa cum tace pragul să tacă gurile asupra lui și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]