4,934 matches
-
pentru că uitase să precizeze un nume în autodenunț; și-a recunoscut vina, dar nu a scăpat de bătăi, fiind trecut din nou prin tot procesul, timp de câteva zile și nopți fiind torturat doar el: bătăi, șmotru, fandări, sărituri ca broasca, statul într-un picior, mâncatul din troacă pe burtă cu mâinile la spate etc. Pe 8 iunie 1950 a fost transferat din Pitești la Gherla, unde știa că va trebui să acționeze de partea agresorilor. A stat până pe 1 noiembrie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de zile întregi fără a o putea înghiți, mâncatul într-un picior, sărarea excesivă a mâncării urmată de interzicerea hidratării timp de câteva zile, interval după care deținutului i se oferea apă sărată, sute de genuflexiuni, fandări, tumbe, sărituri ca broasca, statul într-un picior cu ochii la bec ori cu mâinile ridicate timp de câteva zile, legarea de spate a unor bagaje de zeci de kilograme timp de mai multe ore, culcatul pe burtă cu patru sau cinci oameni deasupra
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ne-am despărțit de Cătălin și am plecat întreaga echipă operativă la Olt, să ne purificăm și să facem havan pentru Shri Vishnumaya. La Slatina, la mal, Oltul apare ca o mare apă stătătoare, cu izul specific bălților încărcate de broaște și... ceva pești - mărunțiș. Cert este că, după ce am intrat cu picioarele în apă, purificarea a fost instantanee, încât Kundalini a țâșnit, calota craniană s-a răcit și... a început să mă mănânce creștetul capului. Observând că nimeni nu se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
exemplu. Noi consideram că, dacă botezăm un animal, animalul respectiv nu mai poate fi sacrificat. Ca atare, noi am crescut într-o casă în care îngropam în grădină lighene ca să le transformăm în iazuri și puneam nume acolo la pești, broaște, ani‑ male ; toate aveau nume proprii. Dacă făcea cineva gre‑ șeala să-i aducă tatălui meu, care era doctor, vreun ani mal pentru sacrificat, eu și fratele meu ne repezeam și ime‑ diat îi dădeam două nume animalului, după care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de redactor șef cu Arcadie Opaiț. * Plai Românesc, publicație independentă a comunității românești din regiunea Cernăuți, ajunsese în luna octombrie 2002, la al 156-lea număr (Format 30x42 cm). Redactor șef: Ștefan Broască. Fondatori: Societatea pentru cultură română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți și colectivul de redacție. Se difuzează gratuit. Adresa redacției: Cernăuți, str. Kobîleanska nr.13. În cuprinsul nr.2, octombrie 2002, anul XI: „Declarație cu privire la situația învățământului în limba română din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Se difuzează gratuit. Adresa redacției: Cernăuți, str. Kobîleanska nr.13. În cuprinsul nr.2, octombrie 2002, anul XI: „Declarație cu privire la situația învățământului în limba română din Ucraina” semnat de dr. doc. Aurel Constantinovici, președintele Asociației științific0pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina; Ștefan Broască, vicepreședinte al Societății pentru cultură română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, redactor șef al publicației independente a comunității române „Plai românesc” din regiunea Cernăuți, Dumitru Mintencu, președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Ion Voronca, președintele Societății ecologice și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
comunității române „Plai românesc” din regiunea Cernăuți, Dumitru Mintencu, președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Ion Voronca, președintele Societății ecologice și gospodărești „Stejarul” din Cernăuți. Un documentar „Școala românească din Ucraina - sub presiunea permanentă a deznaționalizării” de Ștefan Broască, „Limba română la grele încercări”, articol semnat de Ion Bejenaru „Batem în ai noștri ca să tremure de frică străinii” - un drept la replică de Vlad Cătineanu; alt documentar de Vasile Pripor: „Românii nordbucovineni în alegerile din 31 martie, 2002” etc.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
demențială, ajungînd să miști intenționat cîte un deget, ca ei să te lovească iar tu să profiți pentru a-ți schimba cît de cît poziția (metoda Neculai Popa); să faci sute de genuflexiuni, fandări, culcări, tumbe pe ciment, sărituri ca broasca; să stai cîte o săptămînă într-un picior, cu ochii la bec sau cu mîinile în sus, supravegheat de plantoane; să stai în picioare, cu mîinile în sus și bagaj în spate, cîte două zile și două nopți; să fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fii pus să te îmbraci cu tot ce ai și apoi să ți se lege, de mîini și în spate, bagaje și greutăți de 20-40 kg, timp de 4-5 ore, pînă leșinai; să freci mozaicul, pînă la epuizare, înaintînd ca broasca, fără să-l atingi cu genunchii sau să freci pe jos în timp ce alții te călăreau; să salți ca mingea și să mergi în patru labe pînă la tinetă; să ți se acorde la WC doar 20 de secunde de om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
bătut; după șapte luni de sarcină, nu m-au bătut, dar își băteau joc tare, mă puneau să rag ca vaca, să latru ca cîinele, să cînt ca cocoșul, să zbier ca oaia, să nechez ca caii, să orăcăiesc ca broasca, dar nici n-au scos nimic din gura mea contra soțului pe care l-am iubit așa mult..." Primul grup lichidat va fi cel condus de Vladimir Macoveiciuc. Primele arestări au loc în septembrie 1945; va fi ridicat fiul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Cristi, ești bine ? întreabă Fernic, după ce se verifică cu mâinile pe toate părțile. Nu avea decât câteva julituri și îl dureau șoldurile de la aterizare. Cristi ! Nu se vedea aproape mai nimic. Era un întuneric ca moartea, unde doar greieri și broaște se auzeau. — Cristi ! Sunt bine, sunt bine, răspunde într-un târziu. Am nime- rit aici, într-un fel de mlaștină, fir-ar mama ei... Am noroi și-n chiloți. Cred că mi-am rupt piciorul, abia pot să-l simt
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fie repusă pe picioare. Învățase în scurt timp să și renoveze, să zidească sau să zugrăvească, știa cum se toarnă o temelie de casă sau cum se bate piatra în asfalt ; cum se montează o ușă ; cum se repară o broască ; cum se poate improviza o bibliotecă pornind doar de la niște simple bucăți și plăci de lemn ; cum se pune parchetul sau gresia ; sau cum se leagă două fire care să aducă curent. Nimeni nu îl trata ca pe un copil
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
al unei „alte morale”, cea care trebuia nu numai să o nege pe „cea veche”, dar pe cei care „nu erau de partea noastră” să-i azvârle nu În brațele unui infern discutabil și ale unor torționari cu capete de broască sau de reptilă, ci „În brațele” și În spațiile igrasioase ale unui sistem de-o sălbăticie și invenție a torturii umane nemaivăzute pe plaiurile noastre, altfel nu lipsite de suferință și injustiție! Și iată cum, soții Ierunca - sprijinindu-se atunci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
merg, reamintindu-mi de urma tivită cu cenușă de pe pernă.) Reacția mea: - Dacă e ceva în casă, nu cred că o să rezist. Am ezitat, după care m-am îndreptat cu pași grăbiți spre ușa de la intrare. Am introdus cheia în broască. Am deschis ușa de la intrare. Am intrat pe hol. Casa era tăcută. Miller era lângă mine. - Unde au avut loc evenimentele culminante? am fost întrebat. Cei trei bărbați așteptau să-i ghidez spre coridorul cu aplice pâlpâitoare, în dormitorul matrimonial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
trei ori suprafața Parisului intra-muros, 362 km²) a ajuns ce-a ajuns un loc unde oamenii trăiesc claie peste grămadă, suferă și mor pentru că ușile și ferestrele i-au fost închise pe dinafară printr-o dublă răsucire a cheii în broască. Să fie oare iadul contagios? Înainte de a răspunde, ar trebui să încep prin a număra: erau aici șaptezeci de mii de locuitori în 1948, cinci sute de mii în 1984, în timpul primei mele vizite, iar acum sunt un milion și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
găzduiască, a trebuit să deschid cu o cheie ușa interioară care dădea înspre patio, pentru a merge acolo să respir parfumul glicinelor, al liliacului în floare și al lămâilor. Există oare vreun spațiu care să nu fie prevăzut cu o broască în acest cuib de alveole care-i chiar Ierusalimul, oraș în care fiecare își ține sarea sub cheie, ca nu cumva să-și piardă savoarea? Atâtea portițe înguste și atât de puține pasarele! Țara Sfântă arată de departe legătura cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noapte, cu WC, reșou de bucătărie și ungher pentru mătură. Toată istoria mormântului, de la califul Omar și până în zilele noastre, trecând și prin epoca lui Saladin, poate fi rezumată într-o continuă ciorovăială de cinsprezece veacuri în jurul unei găuri de broască. Și a problemei cheii: cine poate deschide și închide ușa de la intrare ale cărei ciocănel, ferestruică, broască și zăvor se oferă senin vederii, dar ascund mii de mizerii. Cum, în prezența cui, la ce oră, erau împinse cele două canaturi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
până în zilele noastre, trecând și prin epoca lui Saladin, poate fi rezumată într-o continuă ciorovăială de cinsprezece veacuri în jurul unei găuri de broască. Și a problemei cheii: cine poate deschide și închide ușa de la intrare ale cărei ciocănel, ferestruică, broască și zăvor se oferă senin vederii, dar ascund mii de mizerii. Cum, în prezența cui, la ce oră, erau împinse cele două canaturi ale ușii principale ajunsă unică de când perechea ei geamănă, din dreapta cum intri, a fost zidită? Deschidere fără
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
muieri, câte vrei. (lui Ionuț, când se duce) Te port în spinare de o viață; odată te-am pus jos și tu te vaieți c-ai ostenit. Boli să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule. A învățat carte până la genunchiul broaștei. Pân-ce-a fi rău, văd că nu-i bine. Lupul când îmbătrânește, îl latră javrele. Îi pare rău că soarele luminează și pe alții. E de cei care dă cu pietre în pomul înflorit. Să nu pui brânză în sticlă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți mă bat Dator nu-s, că nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui care-l încalecă și sabia a celui care o încinge. Bărbații cu fapta, femeile cu vorba. Cânele care mușcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
date, localități și martori. Documentele produse de Farges mărturisesc fără putință de contrazicere că, la diferite date, în diferite locuri din Coreea, au fost împrăștiate din avioane felurite specii de insecte (antomydee, pseudonemoptere, țânțari, muște negre, collombole), de pești și broaște. Insectele și peștii și broaștele purtau germenii tifosului și disenteriei. Purtarea americanilor în războiul Coreei și în China probează fără putință de contestație întrebuințarea bacteriilor. Diplomații americani și propagandiștii lor plătiți încearcă în chip cinic să nege evidența. Dar Yves
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
produse de Farges mărturisesc fără putință de contrazicere că, la diferite date, în diferite locuri din Coreea, au fost împrăștiate din avioane felurite specii de insecte (antomydee, pseudonemoptere, țânțari, muște negre, collombole), de pești și broaște. Insectele și peștii și broaștele purtau germenii tifosului și disenteriei. Purtarea americanilor în războiul Coreei și în China probează fără putință de contestație întrebuințarea bacteriilor. Diplomații americani și propagandiștii lor plătiți încearcă în chip cinic să nege evidența. Dar Yves Farges observă pertinamente: "Am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și bucate Toată lumea ți-i frate. Femeia a ieșit pe lume Cu trei zile mai înainte decât diavolul. Cu pușca în haiducul În muiere cu ciubucul. Cele mai scumpe pere Sunt cele ieftine. Cea mai plăcută înghițitură E cea dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi priește butoiul Nu bețivul. Magar hagiu tot magar rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]