3,622 matches
-
Devenind în exclusivitate un zeu marin, Poseidon n-a putut să-și păstreze dintre atributele 1 La Pylos, în epoca aheană, Poseidon se bucura de o poziție religioasă hotărât superioară celei a lui Zeus. 2 lliada, 15, 195. În primul cânt (v. 400 sq.) se menționează că o dată, împreună cu alți zei, Poseidon complotase să-și înlănțuiască fratele. 3 Cf. Leonard Palmer, Mycenaean and Minoans, pp. 127 sq. Sale originare decât pe acelea care depindeau de mare: putere capricioasă și stăpânire asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
îi proclamă acest caracter marțial: Promachos (Luptătoarea), Sthenias (Puternica), Areia (Războinica) etc. Totuși, așa cum se arată în numeroase episoade din Iliada, Atena este dușmana implacabilă a lui Ares, pe care îl zdrobește, de altfel, în faimoasa bătălie a zeilor din cântul al XXI-lea (390 sq.)31. Dimpotrivă, ea îl admiră pe Herakles, adevărat model de erou. Ea îl ajută în încercările sale supraomenești și, la sfârșit, îl călăuzește în cer (Pausanias, III, 18, 11 etc.). Atena îl admira, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
parcă din neant. Poezia pare, la rândul ei, un dialog permanent cu retorica simbolistă. S-a discutat, de altminteri despre apropierea textelor lui Dimitrie Stelaru de poezia prerafaelită. Motivele recurente sunt desprinse din această sferă: corabia, circul, albatrosul, balerina, marioneta, cântul, muzicalitatea tristă, voită. Decorul poartă aceeași amprentă a sordidului ("Corabia de plumb în roșul unui asfințit/ Din portul negru, întinse pânzele murdare", Corabia de plumb; După ce umblasem, zbuciumat, întreaga zi ca un câine (...)/ Spre mucegăitul meu palat murmurând mă întorceam
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Hei, de-ajuns!", " Nu e anotimpul acesta al cincilea?", Anotimp, " Cine la miezul nopții stinge lumina/ Și-ncet pe scările de carton urcă?/ Hamlet... Hamlet.../ - Cortina, trageți cortina", Miezul nopții. Adresarea directă face parte din aceeași încercare de resuscitare a cântului medieval, deși poate fi și o influență a liricii internaționale recente. Astfel de retorisme care fac să pulseze un discurs aparent demetaforizat, se regăsesc și la Vladimir Maiakovsky, dar și la Walt Whitman. Poemele lui Dimitrie Stelaru se constituie adeseori
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prejudecăți literare. Sînt altfel, deci, de cum le-ar vrea acesta. 3. Ion Heliade Rădulescu („Calul, vulpea, lupul”, „Cumetria cioarei cînd s-a numit privigătoare”, „Ingratul”), M. Eminescu („Scrisoarea II”, „Odin și Poetul”, „Oricare cap îngust”), Al.Macedonski („Scriitorul”, „Italo”, îndeosebi cîntul al doilea), A. Vlahuță („Delendum...”, „Slăvit e versul...”) etc . 4. „Divagări utile”, în Opere, p. 465. Fețele basmului 1. „Strigoii”, în Opere, p. 70. 2. „Sonete”, I, în Poezii, ediția cit., p. 77. 3. „în pădure”, în Scrieri alese, 1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a Întregii opere poetice eminesciene. Acest poem armonizează temele, motivele, elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cada rânduri-rânduri.” Mihai EMINESCU Mihai EMINESCU: LUCEAFĂRUL Comentariu stilistic Particularități fonetice Într-un studiu publicat În anul 1889, intitulat „Eminescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de texte lirice populare, atât din nordul Finlandei, cât și din sud. Dacă poeții care l-au precedat pe Lönnrot cântau doar runele epice și lirice, pe cele magice doar amintindu-le, acesta le contopește pe toate într-un singur cânt. În cinstea acestei epopei, Finlanda a fixat pe 28 februarie zi de sărbătoare națională, pentru a marca apariția Kalevalei 195. În continuarea revistei sunt prezentate traduceri paralele ale runelor Rodirea minunatei Luonnotar, de Ion Marin Sadoveanu, Barbu Brezianu, Iulian Vesper
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Stino, în "Cuget clar", an II, nr. 21, 2 dec. 1937, p. 329. Lönnrot, Elias, Salutul cântărețului (fragment din Kalevala), traducere (în proză) de I. Duscian, în "Univers literar", an XXXIX, nr. 6, 18 feb. 1923, p. 5. Lönnrot, Elias, Cântul XLIX din Kalevala, traducere (după versiunea franceză de J.-L. Perret) de A. G. Stino, în "Cuget clar", an VIII, nr. 19-24, oct-dec. 1935, p. 430. Lönnrot, Elias, Kalevala (Cântul IV), traducere de Al. Iacobescu, în "Curentul Magazin", an I, seria
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
an XXXIX, nr. 6, 18 feb. 1923, p. 5. Lönnrot, Elias, Cântul XLIX din Kalevala, traducere (după versiunea franceză de J.-L. Perret) de A. G. Stino, în "Cuget clar", an VIII, nr. 19-24, oct-dec. 1935, p. 430. Lönnrot, Elias, Kalevala (Cântul IV), traducere de Al. Iacobescu, în "Curentul Magazin", an I, seria a II-a, nr. 48, 3 mar. 1940, p. 3. Lönnrot, Elias, Kalevala (fragment), traducere de Barbu Brezianu, în "România literară", an II, nr. 49, 17 mar. 1940, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
le lipsesc toate degetele din mijloc. Mihnea, Petre, Sorin, Nick și Răzvan n-au prea pierdut vremea în ultimii ani, așa cum, din păcate, mulți reușesc să scoată aerul din subsoluri fără să reușească să scoată capul. Mesajele, mascate în strigăt, cânt și lamentație vorbesc de la sine, provoacă și descriu o privire atentă de jur împrejur, cu accente subtile și controverse despre religie, identitate, angoase și țara în care trăim. Au fost suficiente două albume pentru a crea un act artistic așteptat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
noștri. Fotografiile spun mult mai mult decât o pot face acum cuvintele. La mulți ani, Stimate Domnule Rotaru ! (martie 6, 2011) „Comunicare, nu conferință” Grigore Leșe la Suceava a oferit unui public avizat o seară de neuitat: trei ore de cânt și cuvânt, îmbinate într-un discurs artistico-științific, profund confesiv și moralizator, o formulă de discurs didactic ex-catedra care m-a făcut să redevin studenta de altădată, resimțind renașterea modelului și dominația omniscientă. Din pildele lui Grigore Leșe: “Conferință, conferință, conferință
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Vom păstra pământul, glia, Niciodată să nu piară! Când românul râde, cântă Soarele în crâng și vântul, Șuierând blând, când se-avântă, Poartă zâmbetul, cuvântul. Când românul nostru plânge, Plânge lângă el pământul, Izvorând dureri și sânge, Întristând, frângând și cântul. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,Â’’ apare în cuvinte. Câți de ,,â’’ pe-aici se joacă? Vezi baloane colorate Ce spre-albastrul cer plutesc. Literele desenate Să citești eu te poftesc! LITERA ,,B’’ ,,B’’, cu brațe-ncolăcite
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
adus D-nului Naum diploma de felibru cu o pană de aur împodobită cu briliante de Saint-Naïme, oferită de Ateneul din Forcalquier și de Félibrige des Alpes. A publicat un volum de poezii originale și Povestea vulpii, epopeii eroi-comică în cincisprezece cânturi; versuri și proză; discursuri, rapoarte academice, critică literară. Iacob Negruzzi este un excelent poet didactic și satiric. Obedenaru are energie. D. Ollănescu-Ascanio a avut farmec, iar când a tradus din Horațiu a fost atras spre modelul său printr-o tainică
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
satiric și în toate aduce culoare, lumină, originalitate. Are simțul dialogului și al teatrului: o vom regăsi când vom vorbi despre arta dramatică. Poezia sa este fermă, susținută de o gândire viguroasă, științifică, filosofică. Și-a reunit versurile sub titlul Cânturi și poeme și a publicat opere poetice cu caracter dramatic: Poetul și fata, Bătrînul și tînărul, Ultima rază, poeme dialogate; Ultima rază o reflectă pe cea care a străbătut sufletul lui Eminescu, întunecat de nebunia amenințătoare; celălalt poem povestește nebunia
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în loc. Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă, Eu cânt doina-nchis în casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
casă. De-mi mai mângâi zilele, Zilele si nopțile. Frunza-n codru cât învie, Doina cânt de voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc de Salieni. Vicleimurile sau mistere
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vârful unui băț o stea luminoasă din hârtie lucioasă, urmați de magi și soldați romani: "Sculați, sculați boieri mari, Sculați voi, români plugari, Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat. Iată lumea că-nflorește Pământul că-ntinerește, Cânt prin luncă turturele, La fereastră rândunele Și-un porumb frumos leit Dinspre apus a venit. El vă zice să trăiți, Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloriți Și ca ei să-mbătrâniți". Este obiceiul, pe care-l întâlnim
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sentimentul naturii, care-și răspândește parfumul poeziei peste toate aceste mănunchiuri de flori sălbatice. Ei au exprimat sincer, profund și în modul cel mai fericit acest sentiment care la noi a fost multă vreme atât de artificial. Acesta lipsește din cânturile de gestă, iar cântecele de iubire nu prezintă decât clișee convenționale, precum broderiile și nestematele din prea faimosul rondel al lui Charles d'Orléans. Cu totul altul este limbajul vechilor aezi români, interpreți ai plugarilor, care dau muncilor câmpenești măreția
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tulbură cu pasul lui agale". Sfârșitul poemului lui Millevoye* pare făcut pentru a încheia legenda românească, atât de frumoasă și de emoționată, a ciobanului plâns numai de mama și de oile lui. Michelet, după ce a citit Miorița, scria: Este un cânt antic, ceva sfânt și emoționant care-ți sfâșie inima. Nu există nimic mai naiv, nici mai măreț. Aici se simte foarte profund minunata fraternitate a omului cu întreaga creație. Găsim, de asemenea, trebuie s-o spunem, iar aceasta este din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
însărcinată. Fiul ei a primit numele de Făt-Frumos din Lacrimă. Era frumos și voinic. Când arunca sulița, aceasta străpungea cerul și cădea înapoi pe degetul lui cel mic. Cânta foarte frumos, acompaniindu-se din fluier. Piscurile și văile îi pândeau cântul, izvoarele și râurile se opreau ca să-l audă, iar vulturii ascultau nemișcați pe crestele înghețate. El a plecat să-l învingă pe vecinul tatălui său, împăratul. A ajuns la un lac, între două creste dantelate ca un maxilar de lupoaică
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
etimologii. 252 Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 153. 253 Există patru Veda ("cunoaștere, știința") considerate că inspirate de divinitate: Rig-Veda (Veda cînturilor), Săma-veda (Veda muzicii), Yajur-veda (Veda ritualurilor de sacrificiu) și Atharva-veda (Veda ritualurilor magice), ultima, mai recentă, fiind influențată de credințele populațiilor supuse, dăsăs. 254 Pentru mai multe amănunte referitoare la limbile enumerate v. în partea a II-a a acestui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-n care/ am fost condamnat și băgat la răcoare". Acestea sînt, poate, cele mai vechi strofe cunoscute din folclorul penitenciar românesc, avînd o vechime de cel puțin 150 ani, fiind întîlnite în însemnările lui N.T. Orășanu din 1861, apoi în Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tematica (liberarea, iubirea, viața din cazarmă, abuzurile etc.), cît mai ales în ceea ce privește evoluția de la ignorare la minimalizare, apoi la acceptare, difuzare în lumea liberă și pînă la crearea de festivaluri naționale ale cîntecelor de cătănie. Din acest punct de vedere, cînturile de ocnă se află cu cîțiva pași în urma evoluției sociale comparativ cu suratele lor militare -, iar viitorul lor este previzibil: pînă la dispariția lor (ce se va petrece atunci cînd vor dispare condițiile care le-au creat), vor avea parte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
The Core, McGraw-Hill, New York, 1996. Alexander, Jeffrey C.; Seidman, Steven (coord.), Cultură și societate, Editura Institutul European, Iași, 2001. Allen, Helen, Justice Unbalanced: Gender, Psychiatry and Judicial Decisions, Open University Press, Milton Keynes, 1987. Astaloș, George, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002. Aurousseau, D.; Laborde, M., Paroles de bandits, Éditions du Seuil, Paris, 1976. Banciu, Dan; Rădulescu, Sorin M., Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București, 2002. Banciu, Dan
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
București, 2002; vezi și ediția de pe Internet la http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/Zafiu/31.htm. 58 Françoise Thom, op. cit., p. 50. 59 Ibidem, p. 91. 60 Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George Astaloș, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]