3,155 matches
-
12 Chefuri cu artiști de ieri și de azi... 21 Un (alt) actor-dramaturg 24 Cavadia și ursulețul 27 Cazul Costinaș 30 Eusebiu Ștefănescu, omul fără dușmani 36 Servieta din Viena... 36 O melodramă treimiistă 36 Bădia Costache împarte bani la cîrciumă! 36 Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin 36 Un histrion care iubea libertatea 36 Să ne-amintim de Lupu Buznea 36 Marele Calboreanu și tristul lui final... 36 Un actor care dorea să-și salveze căsnicia 36 O noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu un celebru personaj: Nuni Anestin 36 Un histrion care iubea libertatea 36 Să ne-amintim de Lupu Buznea 36 Marele Calboreanu și tristul lui final... 36 Un actor care dorea să-și salveze căsnicia 36 O noapte, închiși în cîrciumă! 36 Premiere, festivaluri, glume proaste, compromisuri... 36 În cît timp se scoate o premieră? 36 Revoluția în direct 36 Facerea de bine... și Oedip 36 Cum m-am reapucat de băut și fumat 36 O istorie cu perdea 36 Un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-său se duseseră la Târgul de la Soverato și închiriaseră o cameră într-un han, el nu izbutise să doarmă; de jos se-auzeau sunete de armonică și glasul unui străin care cânta. Ar fi vrut să coboare pe furiș în cârciumă și să-l privească în ochi pe muzicant: presimțea în acele note și în acele cuvinte doar pe jumătate înțelese senzația confuză pe care o încerca în fața broderiilor lucrate de maică-sa, amestecată cu o dorință de a pleca departe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Nu, nici să n-audă de mânăstire. El voia să fie catârgiu. Ploaia, vântul, zăpada, oboseala nu-l speriau. Îi știa pe catârgii: soseau din te miri ce alte ținuturi, se ștergeau de sudoare, își scoteau pălăria și intrau în cârciumă să bea ca niște adevărați domni. În cele din urmă s-a destăinuit. Catarinella dăduse de mâncare la găini și la porc și se așezase pe bancă să curețe cicoare. Ochii i se luminară, se uita la el ca la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
prea multe lucruri, are prea multă putere și iese învingător în toate întrecerile cu cei de-o vârstă cu el, ba chiar și cu flăcăii mai răsăriți din tot ținutul. Un adevărat chin. Aș vrea să-i aud vorbind la cârciumă; deja nu mai au nicio stavilă, chiar în fața mesei mele de cismar. O țin tot într-o bârfă, aruncând ulei pe foc... Iar tu ți-ai dori cumva să-l vezi trăind în mizerie, ca un lup înfometat?. Sunt vremuri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
păianjeni groaznici care îl chinuie-n somn? Părintelui duhovnic îi împărtășise, după multe șovăieli, prima parte a acelui vis. Duhovnicul se apucase să-i pună o groază de întrebări, despre viața părinților lui mai ales, dacă Geronimo se îmbăta la cârciuma din sat, dacă-și cunoscuse bunicii și dacă și-i amintea cu obrajii încinși ca o roșie. I se păruse ciudat și lipsit de orice noimă acest fel de a-l ancheta, avusese îndrăzneala să întrebe motivul și răspunsul fusese
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de țară: oricând ar fi găsit un prieten care să-i dea vin în schimbul reparării unei perechi de ghete, încât n-ar fi dus lipsă de un pahar pentru oaspeți. Nu, Părinte, tatăl meu n-a băut niciodată iar la cârciumă merge când și când ca să se uite cum joacă ceilalți cărți sau zaruri. Așa se mai distrează și el, e un om cu scaun la cap și a muncit toată viața. Pentru o clipă îi trecuse prin gând să se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la un drum în pantă. Cățărându-se pe dealuri, spre nord, drumul acela l-ar fi dus la fruntariile orașului. Era drumul principal spre Napoli, pe care trăsurile, trecând în goană, ridicau nori de praf. Puțin mai încolo era o cârciumă veche din care răsunau voci agitate și puse pe sfadă; gustă în amintire un pic din viața satului său Stilo: bărbații la birt jucau cărți și fiecare partidă o însoțeau cu o înjurătură, ca și cum în felul ăla, prin aroganța vorbelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rechinilor. După căința publică, a început să colinde zilnic satele vecine cu Stilo: din Monasterace la Santa Caterina, de la Pizzoni la Davoli, la Arena se oprea dinaintea ocolurilor de vite, a grajdurilor și a teascurilor de ulei, pe ogoare, în cârciumi, în fața bisericilor. Lua pulsul revoltei celor săraci lipiți pământului, strecura câte o vorbă, îi poftea să se adune laolaltă pentru a pricepe mai bine propria lor stare. Unii păreau gata de orice, nu mai izbuteau să facă față nevoilor și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
admira? La chestii de-astea nu mă pricep, mie dacă mi se pune în față un banc cu scule, cuțite, ciocan și cuie, sfoară și smoală, mă descurc, nu mă bag unde nu-mi fierbe oala, nu merg nici la cârciumă în sat, fiindcă n-am timp și-n plus n-aș avea de unde să risipesc banii pe băutură și jocuri. Ai luat și tu parte la răscoală, așa e? Eu merg întotdeauna alături de fiul meu, el nu e un păcătos
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sosirea unui străin, sărbătorească și emoționantă. Comentariile erau contradictorii, unii spuneau că fusese o gravă eraore încredințându-se faptele cele mai delicate ale Imperiului unui om al Bisericii; confruntarea de păreri, impresii, presupuneri se răspândea din casă-n casă, din cârciumi în instituțiile publice și în micile piețe, în port, cu iuțeala vântului. Chiar numele lui spune multe: Borja! Mai trebuie adăugat ceva? Ce are un nume cu persoana și cu ceea ce aceasta reprezintă? Numele e substanța persoanelor, spuneau vechii romani
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cadrul și ambianța în care s-au consumat principalele momente ale acestei relații: într-un sat dobrogean, pe șantierul de la Mogoșoaia, la Pustnicul, pe Bărăgan, la o vânătoare neobișnuită (de câini) în Balta Brăilei. Un moment colateral, derulat într-o cârciumă din Brăila, e adus în prezent de Ramițki, scriitorul. Momentele nodale ale scenariului sunt tot atâtea ceremonialuri bahice, culminând cu o petrecere orgiastică desfășurată în noaptea de Crăciun în casa tatălui Astei Dragomirescu, un ins bizar care o dată pe an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
pe an organizează la domiciliu „spectacole fără egal în București”. Episodul generează o atmosferă asemănătoare aceleia din casa Arnotenilor. Trei, asemenea „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, personajele centrale (Radu Zăvoianu, Ramițki și Eduard Valdara) sunt duse cu sania dintr-o cârciumă situată pe una din „străzile subțiri căzând perpendicular pe Lipscani” (adică în perimetrul oficierilor mateine), undeva la periferie, într-o zonă cu grădini, fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt de lut, ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
eu la tine... Gh. P. unu: Ești culmea, zău așa! Da nu poți să te gîndești la tine... și la mine la tine acasă! Gh. P. doi: Păi nu prea..., și-ți explic și de ce... Gh. P. unu:...sau la cîrciumă..., sau pe stradă... Gh. P. doi: Ar fi plicticos... Gh. P. unu: Adică trebuie să mă vezi..., să mă auzi... Da? Gh. P. doi: Da... și tu să mă vezi... și să mă auzi... Gh. P. unu: Da, și să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poeți și pictori ai lumii: Poe, Villon, Vigny, Hoffman, Klee, Kandinsky, Miro, Goya. Portretele sunt pitorești în ideea destinului villonesc hărăzit creatorilor și poetului implicit. Înfrățit cu Pîcă, copilul bulevardului, elogiază legea prieteniei, lege nescrisă: "Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul!". "Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
numai cinci minute după ce mi-a trecut pragul casei figura deja pe lista mea de extratereștri la numărul nouă, iar eu depășisem cu brio o situație de criză înainte chiar ca aceasta să se declanșeze... Mă întorc un pic la cârciuma italianului, denumită pretențios trattoria, pentru că evenimentul organizat acolo în cinstea gospodinei din mine a fost teribil de reușit. Bucătarii au muncit ca niște eroi, i-am supravegheat personal, iar ospătarii au fost de milioane: au strâns laolaltă toate mesele ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mă priveau ca pe protejata șefului: pe față erau toți numai un zâmbet, dar pe la spate îmi puneau bețe-n roate de câte ori puteau... Constatam cu amărăciune: ce mi-e o multinațională cu trei sute de oameni supercalificați, ce mi-e o cârciumă modestă cu opt angajați cu studii cel mult medii? Aceleași jocuri murdare de culise... Mi-am încheiat jobul de o lună la restaurant într-un mod destul de rușinos, ca assistant-manager la spălat vase. M-au săpat toți colegii și n-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
a supărat, iar asta m-a cam deranjat. Îmi era tot mai clar că nu ține deloc la mine. Pe de altă parte, atât i-ar fi trebuit, să se supere! Că doar și eu îl prinsesem odată în bucătăria cârciumii cu o picoliță și avusesem bunul-simț să nu-i reproșez nimic. Iar a doua oară l-am prins cu o italiancă de-a lui... Unde credeți că erau? La mine în dormitor! ...................................................................... M-a întrerupt telefonul... Era detectivul particular care
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
m.) sînt datori a ține întotdeauna în stare bună, higienică și curată toate imobilele...” 7) La Schapira: „Hotelurile din oraș vor fi supravegheate în fiece săptămînă din punctul de vedere al higienei, - de către autoritățile sanitare ale orașului. Același lucru în ce privește cîrciumele, cafenelele, restaurantele, berăriile, cofetăriile”. Doctorul cerea și introducerea unor „reglementări” referitoare la prostituție, care exista legal („cu condicuță”), dar și clandestin, în zeci de „focare”.8). Un instrument orientativ pentru autorități, regulamentul le crea acestora posibilitatea să acționeze. Prin urmare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2. Este oprit de asemenea a se așeza pe trotuarele din fața prăvăliilor, sau gheretelor din piață, (în) oborul de cereale și (pe) toate străzile din oraș, orice alimente, fie de natură animală, sau vegetală. 3. Toți debitanții de băuturi, (din cîrciumi), bodegi, restaurante, cofetării vor avea vase cu apă, irigatoare pentru spălatul paharelor, sticlelor, ceștilor, farfuriilor, etc. 4. Toate ustensilele necesare cîntăririi substanțelor alimentare și băuturilor (cîntare, terezii, cratițe, linguri, furculițe) vor fi păstrate în cea mai mare curățenie, fără rugină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de asemenea - spun mai mulți - „Steluța”, o piesă nelipsită din repertoriul tarafurilor de lăutari. Ascultînd-o într-o cîrciumă de provincie, Dimitrie Anghel, în schița omonimă, a scris: „Nicicînd durere mai adevărată nu m-a înduioșat și nu mi-a adus lacrimi în ochi fără de voie”. Romanța pe versurile lui Alecsandri sau „Cuibul părăsit” de Eug. Ceaicovschi copleșea „sufletele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
timp, am văzut înălțîndu-se chiar unul, două palate în stilulul masiv al artei staliniste. Vestul rămînea lipsit de formă. În centrul său, Kurfürstendamm, se simțea mirosul greu al descompunerii. Prostituatele făceau trotuarul, lămpile de neon agățate de ruine semnalau prezența cîrciumilor și cabaretelor. Vedeam în toate acestea dovada corupției capitalismului, a neputinței sale de a rezolva problemele de după război, în vreme ce primele furnicare de truditori din Est ofereau dovada tangibilă a capacității socialismului de a clădi o lume nouă. Vestul a început
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
centrului comunitar din sat. Doreau acest lucru, pentru că n-ar fi vrut ca ceea ce au construit cu munca lor să se distrugă, dar și să aibă un loc în care să se întâlnească, să discute, să joace țintar, table, sah. Cârciumile din sat s-au transformat foarte mult. Înainte de 1989, acolo se întâlneau pentru a discuta, acum nu-si mai regasesc locul. La întâlnirea de rețea din martie am vorbit cu mai mulți reprezentanți de la organizațiile nonguvernamentale care au programe adresate
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
teoreticieni precum N.J.G. Pounds, Richard Bernheimer și William Anderson 51, cavalerul ar fi descendentul Omului Verde din folclorul celtic, care a supraviețuit în diferite manifestări populare, în heraldică, dar și în nume proprii (cum ar fi denumirile unor hanuri sau cârciumi). Personaj paradoxal, Omul Verde a fost imaginat ca o combinație de bine și rău, de înțelepciune și prostie, de curaj și lașitate, de adevăr și înșelăciune. Reprezentările au variat de la imaginea unui om cu pielea verde la un personaj cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Și în relația cu George Bulbuc, Ion va reacționa cu violență, potrivit firii sale impulsive (scena confrun tării violente dintre cei doi rivali, la cârciuma lui Avrum, de exemplu). După moartea Anei, conflictul cu George este disimulat sub aparența prieteniei, dar viclenia proce durală a eroului va fi denunțată de Savista, oloaga. Pentru toate aceste carențe morale și afective, Ion va plăti cu viața, devorat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]