KorAP: Find »[drukola/base=cancelarie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...122 123 124 ...471 >

11,767 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

printre altele, ștergerea unei datorii de 2 miliarde ruble către URSS). Negocierile economice au fost completate cu un acord privind staționarea trupelor sovietice `n Polonia și un statut special prin care se reglementa acest lucru. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 135/1956, f. 4. Nu au participat ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii și Franței. Ambasadorul francez a fost totuși la recepția organizată `n aceeași seară la Ambasada RPR din Moscova. Ambasadorul Israelului a fost la ambele ceremonii (vezi ibidem, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
al trupelor sovietice aflate temporar pe teritoriul României (ibidem, pp. 246-253). Maurice Pearton, „The Romanian Leadership and its Problems, 1956-1957-1958, `n vol. Romania Observed. Studies in Contemporary Romanian History, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 249. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 135/1956, f. 12. Ibidem, ff. 19-20. `n evaluările inițiale ale diplomaților americani de la Moscova și București concesiile făcute de sovietici României erau considerate „mult mai puțin avantajoase” dec`t cele acordate Poloniei, iar oficialii români de rangul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
per total beneficii mai mari dec`t Polonia”, iar `ntr-o telegramă a Legației către Departamentul de Stat se arăta că „favorurile sovietice acordate României, așa cum a dezvăluit recent primul-ministru, arată bine acum” (ibidem, pp. 111-112). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 135/1956, f. 22. Ibidem, f. 24. Ibidem, ff. 24-25. Sergiu Verona, op.cit., p. 112. Vezi tentativa reluării relațiilor diplomatice cu RFG (Dan Cătănuș, „Relațiile externe ale României și influența factorului sovietic asupra acestora `n primele două decenii

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
al RPR. Pentru mai multe amănunte despre această dispută din PMR, vezi volumul editat de Alina Tudor și Dan Cătănuș, O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi, 1956-1961, Editura Elion, București, 2001. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 4. Ibidem, f. 9. Ibidem, f. 9 verso. Ibidem, f. 10. Ibidem, ff. 10v-13v. Ibidem, f. 11v. Ibidem, f. 15. Ibidem, f. 15v. Ibidem, ff. 22v-23v. Ibidem, ff. 23v-24. Ibidem, f. 5v. Ibidem, f. 19

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Council, de `ncurajare a dezvoltării „național-comunismului” ca un pas pozitiv `n `ndepărtarea de dominația sovietică (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXV, Eastern Europe, United States Government Printing Office, Washington, 1990, p. 693). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, ff. 22-22v. Ibidem, ff. 7-7v. `n scrisoarea pe care Tito i-a transmis-o lui Hrușciov la 3 decembrie 1956 era menționată campania de presă antiiugoslavă `n care erau angrenate conducerile PC Francez, PC Cehoslovac, PC

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cu Bucureștiul, atunci c`nd Gheorghiu-Dej nu făcea parte dintr-o delegație, `nclinăm să credem că de fapt Chivu Stoica nu a spus nimic pentru că nu a știut ce poziție să adopte. Ibidem, ff. 1-2. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 17. Ibidem, f. 18. Ibidem. Cf. Maurice Pearton, art.cit., p. 251. Ibidem; de asemenea, ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a știut ce poziție să adopte. Ibidem, ff. 1-2. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 17. Ibidem, f. 18. Ibidem. Cf. Maurice Pearton, art.cit., p. 251. Ibidem; de asemenea, ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. Maurice Pearton, art.cit., p. 253. Ședința Prezidiului CC al PCUS av`nd ca obiectiv `nlăturarea lui Hrușciov a `nceput `n data

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 17. Ibidem, f. 18. Ibidem. Cf. Maurice Pearton, art.cit., p. 251. Ibidem; de asemenea, ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. Maurice Pearton, art.cit., p. 253. Ședința Prezidiului CC al PCUS av`nd ca obiectiv `nlăturarea lui Hrușciov a `nceput `n data de 17 iunie 1957 și a continuat cu ședința Plenarei CC, care

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
lui Hrușciov a `nceput `n data de 17 iunie 1957 și a continuat cu ședința Plenarei CC, care s-a desfășurat `ntre 22 și 29 iunie și s-a finalizat cu `nlăturarea contestatarilor lui Hrușciov. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 28/1957, f. 377. Ibidem, dosar nr. 86/1957, f. 1. Sergiu Verona, op.cit., pp. 122-124. Verona consideră că inițiativa reluării contactelor sovieto-iugoslave i-a aparținut lui Hrușciov, și nu lui Tito, așa cum ar fi afirmat acesta `n

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
intrat cu totul pe orbita sovietică (ibidem, p. 782). Sergiu Verona, op.cit., p. 125. 1956. Explozia..., ed. cit., p. 428. Ibidem, p. 429. Cf. Maurice Pearton, art.cit., pp. 253-254. Sergiu Verona, op.cit., p. 129. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 49/1957, f. 2. Ibidem, ff. 3-4. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 88/1957, f. 21. Ibidem, f. 23. Ibidem, f. 27. Ibidem, f. 21. Ibidem, f. 23. Ibidem, f. 24. Ibidem, f. 26. Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Explozia..., ed. cit., p. 428. Ibidem, p. 429. Cf. Maurice Pearton, art.cit., pp. 253-254. Sergiu Verona, op.cit., p. 129. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 49/1957, f. 2. Ibidem, ff. 3-4. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 88/1957, f. 21. Ibidem, f. 23. Ibidem, f. 27. Ibidem, f. 21. Ibidem, f. 23. Ibidem, f. 24. Ibidem, f. 26. Ibidem, f. 25. Ibidem. Ibidem. Ibidem, f. 23. Ibidem, f. 28. Ghiță Ionescu, Comunismul `n România

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
fost folosită formula: „`ntruc`t medicii nu permit tov. Gh. Gheorghiu-Dej să se deplaseze”. Protocolul a fost semnat de Gh. Apostol, și nu de Gheorghiu-Dej, ca un semn al neparticipării acestuia din urmă la ședință (ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 49/1957, f. 2). Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 68. Aceeași interpretare o oferă și editorul volumului de amintiri al lui Novicov, Mihai Pelin, care consideră că afecțiunea gripală a lui Dej „a fost una strict diplomatică” (Moartea lui

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Aceeași interpretare o oferă și editorul volumului de amintiri al lui Novicov, Mihai Pelin, care consideră că afecțiunea gripală a lui Dej „a fost una strict diplomatică” (Moartea lui Grigore Preoteasa..., ed. cit., p. 5). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 86/1957, ff. 2-3. Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 69; ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, f. 60. Concluzia lui Novicov este că Preoteasa a murit deoarece accidentul l-a surprins `n picioare (Moartea lui

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
afecțiunea gripală a lui Dej „a fost una strict diplomatică” (Moartea lui Grigore Preoteasa..., ed. cit., p. 5). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 86/1957, ff. 2-3. Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 69; ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, f. 60. Concluzia lui Novicov este că Preoteasa a murit deoarece accidentul l-a surprins `n picioare (Moartea lui Grigore Preoteasa..., ed. cit., p. 93). `n catastrofă au pierit și trei membri ai echipajului sovietic: comandantul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
7, 13-15. Avionul IL-14 aparținea RPR, fiind livrat `n decembrie 1956 de către URSS. Echipajul era sovietic și fusese decorat `n vara lui 1957 de către autoritățile române pentru „activitate conștiincioasă și cu mult simț de răspundere” (ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 35/1957, f. 81). Ibidem, dosar nr. 57/1957, ff. 46-47. Pe larg despre aceste discuții, `n cartea lui B.T. Kulik, Sovețkogo-Kitaiskii raskol: pricin` i posledstvia..., ed. cit., pp. 209-211. Ibidem, p. 210. „Declarația Consfătuirii reprezentanților partidelor comuniste

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cit., p. 12. François Fejtö, Chine - URSS. De l’alliance au conflit, 1950-1972, Éditions du Seuil, Paris, 1973, p. 103; B.T. Kulik, op.cit., p. 212. B.T. Kulik, op.cit., p. 212. François Fejtö, op.cit., p. 97. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, ff. 59-60. Ibidem, f. 59. Ibidem, p. 59. `ntr-adevăr, interesul conducerii chineze pentru ajutorul oferit de URSS nu pierduse nimic din importanță, ba chiar s-a accentuat după lansarea de către sovietici a primilor doi sateliți artificiali

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
capitaliste, prin creșterea puterii URSS] este lucrul principal, iar toate celelalte neajunsuri dintre noi s`nt fără `nsemnătate. Lucrurile mărunte trebuie să se subordoneze celor esențiale” (Kulik, op.cit., p. 214.) Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 65. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, f. 52. Ibidem, f. 53. Ibidem, ff. 52-53. Ibidem, f. 52. La 7 iunie 1957, Polonia `ncheiase un acord comercial cu Statele Unite prin care primea mărfuri și credite `n valoare de 95 milioane dolari. `n 31

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Washington `ncepuse o nouă rundă de negocieri economice, de la care polonezii sperau, printre altele, obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXV, Eastern Europe, ed. cit., p. 684). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, ff. 53-54. Pentru cel puțin un deceniu de la instaurarea regimului comunist, statul român a mers pe principiul trimiterii ca reprezentanți diplomatici `n țările capitaliste a unor oameni necalificați, de regulă muncitori, lu`ndu-se `n calcul capacitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de trai al muncitorilor din țările capitaliste, iar a susține un lucru contrar n-ar face dec`t să dăuneze propagandei regimului, `ntruc`t „noi s`ntem comuniști și comuniștii trebuie să spună `ntotdeauna adevărul”! (ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, f. 56). Ibidem, f. 53. Ibidem, f. 54. Ibidem, f. 53. Ibidem, f. 56. Formula propusă de polonezi a fost: imperialiștii „duc `n mod sistematic o activitate ostilă, de subminare, `mpotriva țărilor socialiste” (ibidem, f. 57

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cit., p. 77), dar fără a preciza dacă este vorba despre o stenografiere la fața locului realizată de Ștefan Voicu sau despre o traducere ulterioară a textului dat publicității de sovietici `n toamna lui 1963. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, ff. 53-54, f. 73. Ibidem. Ibidem, f. 78. Ibidem, f. 79. Ripp Zoltan, Belgrad es Moszkva kozott. A jugoszlav kapcsolat es a Nagy Imre-kerdes (1956. november - 1959. februar), Budapest, 1994; Rainer M. Janos, Nagy Imre. Politikai

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nt introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, `nsemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” `n România (1969-1978), cuv`nt `nainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney, Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Frommer, art.cit., pentru o discuție asupra diferențelor de tratament din partea guvernului cehoslovac al etnicilor germani și al celor maghiari. Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 156/1950, ff. 15-20, document citat la pp. 237-241. Vezi Dennis Deletant, Teroarea comunistă `n România, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 87. Ibidem, p. 77. Catherine Durandin, Istoria Românilor, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 280. ASRI, fond

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847

Cuvânt înainte Când am cunoscut-o pe Maria Agapi, cu peste 15 ani în urmă, unul dintre primele lucruri care m-au impresionat la noua mea colegă de cancelarie, a fost atașamentul ei deosebit față de spiritualitatea satului și mai ales, față de locul natal, Delenii Hîrlăului. Vorbea cu voce tremurândă de emoție și respect, despre oamenii satului, atât de dragi ei, iar tonalitatea și dicția deveneau din ce în ce mai expresive, pe măsura

PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi (2008) [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342

estetic. Nefiind epitetic, nu place. E de lemn, pare gri. Dar este singurul tip de discurs în spatele căruia poți camufla politicile, ferindu-le de vulgarizare. În plus, este singurul tip de discurs oficial care are o traducere universală, pentru că toate cancelariile promovează același mod de comunicare. Discursul diplomatic folosește polisemia la maximum. Ajungi să te joci în funcțiunea conceptuală a cuvintelor; dacă te grăbești și identifici diplomatul cu limbajul, îți iese tot un personaj gri, fără profil, neinteresant. Fiecare diplomat capătă

Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu (2008) [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
respectiv... Mihai-Răzvan Ungureanu: Negreșit. Gabriela Vrânceanu Firea: ...sau pentru imaginea față de străinătate? Vă spun și de ce. Doar 20 de secunde să mă explic. Ieri, președintele țării a declarat: Am stat patru ore la telefon să vorbesc cu înalți responsabili din cancelariile europene, să le explic că ceea ce a făcut premierul nu e o decizie luată, că a aruncat o vorbă și că noi mergem și susținem, și suntem consecvenți, și... Bun, până la urmă, astăzi a înmuiat tonul și a spus: Avem

Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu (2008) [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]