3,363 matches
-
de Guvern aprobată În 1998 (transformată În lege În 2000). În concordanță cu noul statut al României, Parlamentul a aprobat În noiembrie 2004 o nouă lege a planificării apărării. Prin sistemul de planificare al NATO se urmărește dezvoltarea unitară a capabilităților militare ale aliaților pentru a răspunde cerințelor de interoperabilitate și standardelor NATO. În cadrul procesului de planificare, au loc consultări periodice privind armonizarea cu cerințele NATO a planurilor și politicilor naționale În domeniul apărării. În acest fel, se realizează o concordanță
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
planificarea apărării la nivel național și planificarea NATO. Principalul obiectiv urmărit prin implementarea acestui sistem de planificare este de integrare a eforturilor structurilor Ministerului Apărării (MAp) pentru utilizarea resurselor disponibile Într-un mod cât mai eficient cu putință, În vederea realizării capabilităților militare planificate. Sistemul cuprinde un set de măsuri și acțiuni care determină, stabilește, monitorizează și evaluează activități În scopul generării capabilităților militare, În strânsă corelație atât cu misiunile stabilite, cât și cu resursele financiare alocate. Se urmărește distribuția echitabilă a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
eforturilor structurilor Ministerului Apărării (MAp) pentru utilizarea resurselor disponibile Într-un mod cât mai eficient cu putință, În vederea realizării capabilităților militare planificate. Sistemul cuprinde un set de măsuri și acțiuni care determină, stabilește, monitorizează și evaluează activități În scopul generării capabilităților militare, În strânsă corelație atât cu misiunile stabilite, cât și cu resursele financiare alocate. Se urmărește distribuția echitabilă a resurselor Între mai multe programe aflate În competiție pentru resursele disponibile, pe baza unor criterii definite de prioritățile și obiectivele de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ce evoluează În mod ciclic, așa cum se poate observa În figura 10.3. Figura 10.3. Etapele SPPBE Fazele sistemului sunt intercorelate și se concentrează asupra următoarelor aspecte: • Planificare - Care sunt cerințele militare necesare acoperirii nevoilor de securitate? • Programare - Ce capabilități sunt programate În următorii șase ani pentru Îndeplinirea obiectivelor de apărare? • Bugetare - Ce resurse financiare sunt necesare pentru realizarea capabilităților din primul an al programului? • Evaluare - Se Îndeplinesc obiectivele planificate? La nivel național, documentele care fundamentează planificarea apărării sunt Strategia
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sunt intercorelate și se concentrează asupra următoarelor aspecte: • Planificare - Care sunt cerințele militare necesare acoperirii nevoilor de securitate? • Programare - Ce capabilități sunt programate În următorii șase ani pentru Îndeplinirea obiectivelor de apărare? • Bugetare - Ce resurse financiare sunt necesare pentru realizarea capabilităților din primul an al programului? • Evaluare - Se Îndeplinesc obiectivele planificate? La nivel național, documentele care fundamentează planificarea apărării sunt Strategia de Securitate Națională, Strategia de Apărare Națională a Țării și Carta Albă a Apărării. Pe baza prevederilor acestor documente la
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
stabilește distribuția echitabilă a resurselor Între mai multe programe aflate În competiție pentru resursele disponibile, pe baza unor criterii definite de prioritățile și obiectivele de atins În orizontul de timp analizat. Se pot dezvolta planuri detaliate privind structura de forțe, capabilitățile, pregătirea și capacitatea de luptă, precum și planuri de alocare a resurselor financiare necesare implementării lor. Obiectivul final al acestei etape a procesului constă În programele multianuale, Încadrate În limitele financiare stabilite, În concordanță cu obiectivele stabilite În faza de planificare
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
trei pentru categoriile de forțe (Forțe Terestre, Aeriene și Navale), patru pentru sprijin și auxiliare (Sprijin Logistic, Statul-Major General/Conducere Strategică, Informații pentru Apărare, Administrație Centrală/Pensii) și programul Reprezentare Internațională. Programele majore au ca obiectiv principal generarea și menținerea capabilităților militare prevăzute În documentele de planificare. Spre exemplificare, aceste documente definitorii ale fazei de programare urmăresc: implementarea obiectivelor forței stabilite În cadrul procesului de planificare al NATO; continuarea procesului de restructurare și modernizare; pregătirea structurilor subordonate pentru Îndeplinirea misiunilor și participarea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de fișe care detaliază problemele În discuție. După o analiză la nivel de experți, problemele rămase În litigiu sunt prezentate În cadrul Consiliului de Planificare a Apărării pentru o decizie finală privind modul de rezolvare. Figura 10.4. Translatarea obiectivelor În capabilități Pentru fiecare obiectiv stabilit În cadrul fazei de planificare există diferite opțiuni referitoare la modul de implementare, ținând cont de restricțiile obiective ce pot să apară (orizontul de timp, nivelul de resurse alocate anual, posibilitatea de achiziționare a sistemelor de armament
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
bugetul total, soluția ș...ț constă ș...ț În Îmbunătățirea procesului de alocare a resurselor”. Programul permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă pentru realizarea obiectivelor și reprezintă baza pentru Întocmirea bugetului. Sunt elaborate și selectate alternative pentru obținerea capabilităților militare planificate să se realizeze În limitele resurselor financiare alocate. Fiecare alternativă detaliază capabilitățile militare care se pot realiza cu un anumit nivel al resurselor, Într-un anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
resurselor”. Programul permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă pentru realizarea obiectivelor și reprezintă baza pentru Întocmirea bugetului. Sunt elaborate și selectate alternative pentru obținerea capabilităților militare planificate să se realizeze În limitele resurselor financiare alocate. Fiecare alternativă detaliază capabilitățile militare care se pot realiza cu un anumit nivel al resurselor, Într-un anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă În funcție de restricțiile existente. În faza de programare sunt elaborate și selectate alternative pentru obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
militare care se pot realiza cu un anumit nivel al resurselor, Într-un anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă În funcție de restricțiile existente. În faza de programare sunt elaborate și selectate alternative pentru obținerea capabilităților stabilite prin DPA, cu Încadrarea În limitele financiare stabilite. Fiecare alternativă cuprinde capabilitățile militare care se pot realiza cu un anumit nivel al resurselor, Într-un anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă În funcție de restricțiile existente. În faza de programare sunt elaborate și selectate alternative pentru obținerea capabilităților stabilite prin DPA, cu Încadrarea În limitele financiare stabilite. Fiecare alternativă cuprinde capabilitățile militare care se pot realiza cu un anumit nivel al resurselor, Într-un anumit orizont de timp și permite personalului de decizie să aleagă alternativa optimă În funcție de restricțiile existente. În aceasă etapă au loc analize detaliate cost - eficiență pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pentru a oferi decidenților, În mod sintetic, toată informația necesară pentru a selecta cea mai bună alternativă realizabilă, ținând cont de criteriile de Îndeplinit. Figura 10.5. Selectarea alternativei preferate Figura 10.5. prezintă un exemplu de analiză a raportului capabilități/costuri. Prezentarea sintetică a raportului cost - eficiență pentru fiecare alternativă, așa cum se poate observa și din figura de mai sus, reprezintă un suport real În vederea stabilirii de către decidenți a alternativei optime de urmat În funcție de restricțiile existente. De asemenea, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
restricțiile existente. De asemenea, se poate analiza și modul În care schimbarea nivelului de resurse prognozat poate influența realizarea obiectivelor planificate. Faza de bugetare are ca obiectiv Întocmirea unui plan financiar viabil care să asigure resursele necesare realizării și menținerii capabilităților prevăzute În primul an din program. Obiectivele de urmărit pe parcursul acestei faze a sistemului sunt sintetizate de următoarele Întrebări: - Bugetul reflectă prioritățile Ministerului Apărării? - Este În sprijinul politicilor guvernamentale? - Este În concordanță cu prevederile documentelor de planificare? - Sunt programele finanțate
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
tradiționale, Într-un context politico-strategic global și regional radical modificat. Transformarea NATO este un proces complex și cuprinzător care include și revizuirea planificării apărării. Miza finală o reprezintă creșterea capacității NATO de a proiecta și susține un număr sporit de capabilități militare pe teatre de operații aflate la mii de kilometri distanță. Transformarea forțelor armate române este parte integrantă a acestui proces de transformare a Alianței, iar obiectivele de atins pe termen mediu și lung nu pot fi Îndeplinite fără o
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Figura 13.1. Gestionarea crizelor În structura instituțională și politică a UE Cele mai importante decizii cu privire la componenta militară a gestionării crizelor au fost adoptate la Consiliului European de la Köln (1999)1 și la Consiliul European de la Helsinki (1999). Comparând capabilitățile existente cu obiectivele ambițioase ale misiunilor Petersberg, șefii de stat și de guvern prezenți la Helsinki au adoptat o listă cu 144 de domenii În care UE avea nevoie să dezvolte capabilități și resurse (Helsinki Headline Catalogue). Printre principalele angajamente
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și la Consiliul European de la Helsinki (1999). Comparând capabilitățile existente cu obiectivele ambițioase ale misiunilor Petersberg, șefii de stat și de guvern prezenți la Helsinki au adoptat o listă cu 144 de domenii În care UE avea nevoie să dezvolte capabilități și resurse (Helsinki Headline Catalogue). Printre principalele angajamente asumate se numărau: - punerea la dispoziție de către statele membre a unui personal militar de 50 000 - 60 000 de persoane, disponibil În 60 de zile, cu posibilitatea de susținere a acestuia pe
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de cooperare cu NATO și state terțe. Următoarele Consilii Europene au contribuit și mai mult la politica UE de gestionare a crizelor, În special În privința componentei civile. Consiliul European din 2000 de la Feira a stabilit patru arii prioritare pentru Îmbunătățirea capabilităților Uniunii În ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor: - forțe de poliție (desfășurarea unui efectiv de până la 5 000 de persoane, precum și instruirea forțelor locale); - consolidarea statului de drept (identificarea a 200 de experți disponibili rapid În situații de criză și dezvoltarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a crizelortc "13.2. Dezvoltarea sistemului de gestionare a crizelor" Lordul Robertson, secretar general al NATO, sublinia În octombrie 1999, la scurt timp după numirea sa În funcție, că cele mai importante trei elemente pentru asigurarea securității viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
crizelortc "13.2. Dezvoltarea sistemului de gestionare a crizelor" Lordul Robertson, secretar general al NATO, sublinia În octombrie 1999, la scurt timp după numirea sa În funcție, că cele mai importante trei elemente pentru asigurarea securității viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Dezvoltarea sistemului de gestionare a crizelor" Lordul Robertson, secretar general al NATO, sublinia În octombrie 1999, la scurt timp după numirea sa În funcție, că cele mai importante trei elemente pentru asigurarea securității viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de gestionare a crizelor" Lordul Robertson, secretar general al NATO, sublinia În octombrie 1999, la scurt timp după numirea sa În funcție, că cele mai importante trei elemente pentru asigurarea securității viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sa În funcție, că cele mai importante trei elemente pentru asigurarea securității viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare (fig 13.2.)1. Figura 13.2. Problema capabilităților În cadrul UE În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În funcție, că cele mai importante trei elemente pentru asigurarea securității viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare (fig 13.2.)1. Figura 13.2. Problema capabilităților În cadrul UE În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cele mai importante trei elemente pentru asigurarea securității viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare (fig 13.2.)1. Figura 13.2. Problema capabilităților În cadrul UE În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au urmat summitului de la Köln
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]