25,745 matches
-
hârtie pline de formule matematice. Hainele Îi miroseau a mosc, a fum și uneori a ceva dulceag. Acum, În oglindă, chipurile lor alăturate nu puteau ascunde realitatea separării lor crescânde. Bunica mea, a cărei melancolie Înnăscută răbufnise În plin tumult cardiac, se uita la fratele ei așa cum se uita cândva la propria umbră și simțea că lipsește ceva. ― Ei, unde te duci așa ferchezuit? ― Unde să mă duc? La Koza Han. Să vând gogoși de mătase. ― Ai fost ieri. ― E sezonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
despre cum să scape de aceste categorii. În ședințe cu mulți nervi și Înghesuială, analfabeții Învățau să mimeze că știu să citească; bigamii să spună că au o singură soție; anarhiștii să nege că l-ar fi citit pe Proudhon; cardiacii să simuleze vigoarea; epilepticii să Își inhibe crizele; iar purtătorii de boli ereditare să omită să le menționeze. Bunicii mei, neștiind de mutația lor genetică, se concentrară pe lucrurile mai evidente care Îi descalificau. O altă categorie restricționată: „Persoanele condamnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
citați de Mihai Moronescu 1982, (19)) constată tulburări audiografice și limitări ale câmpului vizual, la bolnavii de oxicarbonism cronic. J. Paris (citat de Mihai Moronescu, 1982, (19)) consideră că intoxicația cronică cu oxid de carbon poate sta la originea tulburărilor cardiace și neurologice. Apocalipsa se derulează prin intoxicarea și îmbolnăvirea oamenilor. Este posibil ca în viitor să fie necesar ca oamenii să umble cu recipienți de oxigen în spate și să inhaleze oxigen din recipientul de oxigen, în locul aerului atmosferic poluat
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
în stație. Pentru că oprise de mult timp, am ieșit și eu în stație, să văd ce se întâmplă. O persoană era prăbușită la pământ. Era un bărbat. Stătea cu fața în sus, perfect întins. Echipa de medici îi făcea masaj cardiac, de parcă făcuse infarct. Se strânsese o mulțime de oameni. Doar unul leșinase, dar erau mulți cărora li se făcuse rău și stăteau ghemuiți. Apoi s-a auzit un anunț în metrou: «În stația din apropiere, un călător a vărsat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cam asemenea moduri de investire a banilor picați pe capul lor: mașini, excursii în Tahiti, vile, gagici. Acestea de când am împlinit cu succes 12 ani de la ieșirea la pensie și am intrat cu toată zestrea mea de tuse tabagică, insuficiență cardiacă și respiratorie, combinată cu un emfizem pulmonar de toată frumusețea, în anul al 13-lea, au devenit cam toate inoperante, mai ales chestia cu gagicile. Dar pot măcar să dau sfaturi celor tineri dacă li se întâmplă așa ceva. De exemplu știu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de civilizație...! În momentul când realiză situația de fapt, Tony Pavone izbucni În plâns. Un plâns În care lacrimele curgeau șiroaie, care nu mai putea fi oprit. Capul Îi vâjâia, inima Își mărise pulsul atingând vibrațiile periculoase a unui eretism cardiac, simțind o stare de leșin datorită fierbințelii În timp ce Încă mai plângea!! Tony Pavone, Își acoperi ochii Înlăcrimați exclamând. „Cu ce am greșit eu oare...? Dece sunt atât de aspru pedepsit...!? În mod sigur, zilele mele sunt numărate, la ce bun
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dar, surprizele emoționale pentru Tony Pavone Încă nu se terminaseră.Approximativ, după cinsprezece minute de zbor, Comandantul anunță o aterizare forțată de câteva minute pe aeroportul din Timișoara...! De data aceasta Tony Pavone era pe punctul de-a face infarct cardiac, inima lui pulsând sângele prin artere cu cel puțin trei sute de pulsații pe minut, Încât era În pericol de explozie. Era mai mult ca sigur, Lct.Col.Tudose Ion aflase de fuga lor și acum la Timișoara vor fi predți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să ocupi cumva vreun loc de muncă acolo. Am văzut șefi de promoție brilianți, repartizați în sate fără lumină electrică, cu prima șosea sau cale ferată la zeci de kilometri, absolvenți de medicină străluciți, care ar fi putut face chirurgie cardiacă, îndobitociți într-o circă de întreprindere, alcoolizați, cu mâinile tremurânde, contemplându-și ratarea lentă în rotocoale de fum de țigară. Mă întâlneam cu foștii mei colegi, rar, în vacanțe. Îi vedeam chinuiți, cu fața trasă, îmbătrâniți... Mă luau fiori reci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
gândesc, mă gândesc... bun, știu! A pocnit din degete. Când ajung la biroul lui, o să-i spun că nu ești și tu cu mine pentru că ești infirmieră și te-ai oprit să ajuți un bărbat care a făcut o criză cardiacă în față la Macy’s. Mda, a dat din cap, pe gânduri, asta o să-i spun. O să-l facem să se simtă vinovat și să ne dea apartamentul. Sper că nu îți descoperi instinctul ucigaș, am zis, alarmată. Doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de asta, domnule. Dar odată ce începu, ultima parte a frazei sale - cea cu „imediat, domnule“ - uimită și șocată de cuvintele de dinainte, deveni nesigură și pluti ușor înspre tavanul înalt al încăperii, unde ventilatorul se rotea asimetric, asemeni unui ritm cardiac neregulat, căci palele prinseseră între ele pânze de păianjen. Toți se întoarseră și îl priviră surprinși. Nu îl mai auziseră niciodată rostind o astfel de frază. Era deosebit de neobișnuit. Realizând el însuși ce ciudat sunaseră vorbele sale, cu fața arzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și am descoperit că o fată se așezase lângă mine la bar. A cerut un pahar de vin alb cu o voce hotărâtă. Eu lărgisem gama cu un Manhattan. New York-ul e plin de fete care pot provoca un stop cardiac cu tenul lor sănătos, dinții strălucitori și țâțele mari cu care sunt prevăzute. Și totuși, undeva e o chichiță. (Există. Cele mai multe din ele sunt nebune. E un lucru pe care merită să-l țin minte.) Fătuca de pe scaun - semăna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pic cam tare de urechi, așa Încît să-i vorbești tare, răspicat și murdar, ștrengărește, cum știi tu, dar să nu sari peste cal, că nu-i nici cazul să-l expediem În Împărăția cerurilor Înainte de vreme printr-un stop cardiac. Stai liniștit, iubițelule, că io mi-s profesionistă. L-am găsit pe beneficiarul acestor amoruri de Împrumut Într-un ungher de la primul etaj, un pustnic Înțelept ascuns Îndărătul unor ziduri de singurătate. Și-a ridicat privirea și m-a contemplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cât pe ce să treacă peste picioarele mele goale Înainte de a dispărea sub bibliotecă. Tremuram, dar m-am forțat să pun În aplicare respirația chakra pe care o Învățasem În timpul săptămânii petrecute cu părinții mei Într-un ashram. Ritmul meu cardiac a scăzut puțin după câteva respirații concentrate, cu inspirație la „rela“ și expirație la „xează“ și În câteva minute eram suficient de funcțională ca să iau câteva măsuri de precauție necesare. Mai Întâi am salvat-o pe Millington (care se chircise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
scris că Laura și-o punea cu Jerry Dunleavy, un coleg de la Omucideri, și cu Buzz Meeks, un polițai corupt de la Narcotice aflat în solda lui Mickey Cohen. Iar în San Francisco tatăl său, reverendul Liam Considine, murea de insuficiență cardiacă, trimițându-i zilnic telegrame prin care îl implora să se închine lui Iisus înainte ca el să moară. Mal îl ura prea mult ca să-i dea satisfacție și era prea preocupat să se roage pentru o moarte fulgerătoare și lipsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o doză, l-a dus în apartamentul din Hollywood, l-a injectat și cu celelalte trei doze și i-a îndesat în gură gluga unui halat de baie, ca să nu vomite sânge pe el când aveau să-i plesnească arterele cardiace. Inima lui Marty a explodat puternic. Coleman l-a strangulat, golindu-l și de viața care mai rămăsese în el, i-a crestat spatele cu bățul zoot și i-a scos ochii, așa cum încercase să facă și cu colecționarul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Gheorghe Ionel C. Brătianu, stabilită la Paris. Ne-au pus într-un fel de cușcă de sticlă, să ne poată supra veghea din toate părțile. Era un loc strâmt, unde nu puteai respira. Ion Ghica protesta cu vehemență: „Eu sunt cardiac!“ Îl scot pe Ion și îl pun în camera de alături. Eu, de colo: „Și eu sufăr de inimă!“ „Dumnea voastră rămâneți pe loc.“ Ne-au ținut vreo trei ore. Noi râdeam, făceam haz de necaz. Când ne dau drumul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
închipui tu! Ne-au dus la comisariat. Ne-au pus într-un fel de cușcă de sticlă, să ne poată supra veghea din toate părțile. Era un loc strâmt, unde nu puteai respira. Ion Ghica protesta cu vehemență: „Eu sunt cardiac!“ Îl scot pe Ion și îl pun în camera de alături. Eu, de colo: „Și eu sufăr de inimă!“ „Dumnea voastră rămâneți pe loc.“ Ne-au ținut vreo trei ore. Noi râdeam, făceam haz de necaz. Când ne dau drumul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mai află la mine, punând ordine, că așa e bine ca totul să fie în ordine... Nimic deosebit de semnalat, până la 1930 când s-a anunțat că a murit Octavian Paler (parcă îl văd la unele apariții televizate), în urma unui stop cardiac. S-a stins un om, emblemă a publicisticii române, s-a mai pierdut un om de o valoare rară. Păcat! În ziua următoare am telefonat în legătură cu verificarea obligatorie a funcționării centralei termice instalate acum doi ani, iar la știrile TV
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
însă eu am gândit în sinea mea că „operația vine cam târziu și e și riscantă”. Inițial știrile privind operația sunt optimiste, dar situația se complică și, ulterior, se anunță că Patriarhul a murit la ora 17, în urma unui stop cardiac. Spera să trăiască până la 97 de ani, vârsta la care a murit mama sa, dar n-a fost chip. Până aici i-a fost dat să trăiască! Copiii finei au reglementat situația juridică a casei rămase prin act încheiat cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
recentă, fiind prea recentă, nu consemnează câte lacrimi a vărsat dom’ fost ministru, când a dat cu mâna tremurândă, șovăitoare, acești bani, dar se crede că și-a rupt direct din inimă această sumă, ceea ce se poate lăsa cu sechele cardiace, Doamne ferește... Deocamdată, în combaterea crizei, între vorbe și fapte, există un imens decalaj. Se vorbește, mult prea mult, mai ales la televizor despre acest fenomen economic și de cele mai multe ori problemele sunt dezbătute de niște ciumeți, care nu au nimic
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
găsit nu poate fi găsit. Prin urmare, Tolea incearca numărul miracol. Miercuri la prânz, seara, noaptea, dimineața, să zăpăcim adversarul. În orele amnezice, încolăcite, lenevoase, când vântul țiuie, neauzit, prin spații confuze și plesnesc capacele ceasornicelor și se înmulțesc stopurile cardiace. Într-o astfel de gaură a timpului, dom’ Dominic avu, brusc, iluminarea: dacă am întrebat a mia oară la informații și ni s-a comunicat că telefonul nu e defect, nici pe alt nume, nici blocat, desființat, codificat înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
terminal. Tom a tăiat contactul și a încercat din nou, dar a doua rotire a cheii nu a mai produs decât un geamăt stins. A treia a produs o tăcere. Simfonia se terminase, iar Oldsmobilul meu otrăvit era în stop cardiac. Cred că nu mai avem benzină, a zis Tom. Era singura concluzie logică, dar, când m-am aplecat spre stânga și m-am uitat la indicatorul de combustibil, am constatat că arată cam o optime plin. Am întins mâna către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
viața mea a ajuns la sfârșit. Ambulanța m-a dus la Spitalul Metodist de pe Sixth Street colț cu Seventh Avenue și, pentru că toate paturile de la etajele superioare erau ocupate în clipa aceea, m-au băgat într-una din rezervele dedicate cardiacilor din camera de gardă de la parter. O perdea verde, subțire, mă separa de recepție (asta când asistentele își aminteau să o tragă) și, cu excepția unei vizite la radiologie, care era la capătul culoarului, tot timpul cât am stat acolo n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
când asistentele își aminteau să o tragă) și, cu excepția unei vizite la radiologie, care era la capătul culoarului, tot timpul cât am stat acolo n-am făcut decât să zac în patul îngust. Corpul îmi era conectat la un monitor cardiac și, cu un ac de perfuzie înfipt în braț și tuburi de plastic pentru oxigen vârâte în nări, nu aveam de ales, trebuia să stau întins pe spate. Mi se lua sânge o dată la patru ore. Dacă aș fi suferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
spus că murea să fumeze o țigară. Ce părere am, dă de bucluc dacă se duce la toaletă și își aprinde o țigară? N-o să știi până nu-ncerci, i-am răspuns și a șters-o, deconectându-se de la monitorul cardiac și ducându-și perfuzia cu el pe coridoare. Când s-a întors, câteva minute mai târziu, mi-a zâmbit și mi-a spus: — Misiune îndeplinită. La ora două, asistenta a tras perdeaua și l-a informat că urmau să îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]