4,620 matches
-
asigură. Tehnica ISA va lua în calcul diferitele componente ale modelului: aspirațiile în diferitele domenii ale vieții, valorizarea relativă a acestor domenii, structura schimburilor între domenii, proporția activităților efectuate în mod obișnuit în fiecare domeniu al vieții, în fine, auto-atribuirile cauzale referitoare la realizarea activităților. La acest nivel, interesul se îndreaptă către procesele intra-individuale. Dimensiunea interpersonală este evaluată prin scale de auto-plasare socială. Este vorba de un indicator al diferențierii/asimilării unui subiect față de grupuri semnificative, a cărui importanță a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu are nici o incidență în urmărirea obiectivului prioritar. Se pot evalua astfel intensitatea și natura schimburilor dintre subsisteme; • al patrulea exercițiu vizează să repertorieze proporția activităților efectuate în mod obișnuit în fiecare domeniu al vieții; • al cincilea exercițiu privește auto-atribuirile cauzale. El permite, pentru fiecare domeniu, să se repereze proporția activităților a căror realizare este pusă pe seama unor factori externi (hazardul...) sau dispoziționali (voință personală...). Procesându-se inventarul sistemului de activități, se ajunge la elaborarea unor indici care permit procesări statistice
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
1974 și 1995. 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și situaționale Brown clasează în primul rând variabilele personale și situaționale care vor fi relaționate cu implicarea în muncă. El distinge variabilele numite "antecedente" deoarece joacă un rol cauzal. Este vorba de: • variabile de personalitate. Sunt variabilele construite în timpul educației: "etica protestantă" (Blood, 1969) care dă o valoare intrinsecă muncii ca scop în sine, locus of control (cf. cap. 11), stima de sine și nevoia de dezvoltare personală; • caracteristicile
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
încărcată de sens și un feedback referitor la performanțe; • relațiile cu superiorii: considerația, participarea și comunicarea dezvoltate de către responsabili sunt dimensiuni ale relației cu ierarhia. Brown reține ulterior variabile care nu pot avea, în sensul dat de el, un rol cauzal. Se va mărgini, prin urmare, la examinarea unei simple legături statistice (la un nivel descriptiv, nu explicativ). Este vorba, în principal, de variabile demografice a căror relație cu implicarea rămâne limitată pe plan conceptual: vârsta, nivelul studiilor, sexul, situația familială
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
normelor de comportament în întreprinderi a fost așadar subliniată de mult. În prezent, mai ales normele de judecată se află în centru cercetării. Cercetătorii în psihologie socială au pus în evidență una dintre ele, norma de internalitate. Ea privește explicațiile cauzale date în viața cotidiană. Vom rezuma mai întâi aceste lucrări, înainte de a arăta aplicațiile lor în evaluarea personalului. În ultima parte a acestui capitol, vom prezenta dezvoltările actuale din cercetare. 2. Explicația cotidiană și norma de internalitate Explicația din viața
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
demonstrat că există o "înclinație" de internalitate. Aceasta constă în a pune în prim-plan mai ales explicațiile interne și a acorda mai puțin loc ponderii factorilor situaționali. Este vorba (Dubois, 1994) "de o supraestimare a ponderii actorului ca factor cauzal". Mai multe explicații au fost avansate pentru acest fenomen (vezi Dubois, 1994). Jellison și Green (1981) propun o explicație în termeni de normă socială: ar exista o dezirabilitate a explicațiilor interne, care sunt purtătoare de valoare. Această valorizare a internalității
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
largă disponibilitate de poezie rituală și un puternic trunchi totemic aproape În fiecare mit. Fenomenele naturii sunt povestite ca niște acte arhetipale (despărțirea cerului de pământ sau răpirea focului subteran, În miturile maorilor consacrate zeilor tineri Tană și Maui; raportul cauzal Între vegetație și astrul selenar, personificat de Hina; mișcarea mării reprezentată când de Tangaroa ca patron al peștilor, când de Tinirau, zeu oceanic bifacial al apei ca element calm sau dezlănțuit. Hina descinde din zeița focului vulcanic Pele și epitetul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
i se corelează cu mortalitatea la persoanele peste 60 de ani sau cu prezența stresului. În ansamblu, aceste observații susțin ideea că scurtarea telomerelor ar putea fi un biomarker de stres sau de patologie asociată vârstei, dar nu susțin relația cauzală cu îmbătrânirea (9). 2.2. Îmbătrânirea fiziologică a aparatului cardiovascular Îmbătrânirea este un eveniment complex, cu impact major asupra aparatului cardiovascular (CV), ale cărui efecte fiziologice sunt în parte controversate. Distincția normal -patologic este dificilă din cauza prezenței arteriosclerozei la majoritatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
aria hipotalamică anterioară, ca răspuns la expansiunea volemică [De Wardener et al., 1980], și ar putea genera creșterea tonusului musculaturii netede arteriolare, prin creșterea secundară a calciului citosolic [Blaustein și Hamlyn, 1983]. Până în prezent, nu a fost stabilită o relație cauzală convingătoare între o astfel de substanță și HTA din uremie. Creșterea tonusului simpatic, prin implicarea sodiului în metabolismul, stocarea și eliberarea noradrenalinei [Zucchelli et al., 1992]. Un exces hidric de peste 6% din greutatea corporală induce activarea sistemului nervos simpatic și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
mai crescută a unor afecțiuni pulmonare sau cardiovasculare. 33.4.1. Evaluarea clinică Bolile pulmonare cronice, FA, insuficiența cardiacă cu FE păstrată sunt mai frecvente la vârstnici și de aceea anamneza și examenul clinic trebuie să evidențieze atent aceste afecțiuni cauzale. Simptomele nespecifice includ dispneea, fatigabilitatea, angina, sincopa, discon fortul abdominal. Auscultația pulmonară poate fi mai frecvent afectată prin prezența bolilor respiratorii, mai ales a bolii pulmonare obstructive cronice. La auscultația cordului sunt evidente întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonarei, suflul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
deși relația este atenuată la hipertensivul foarte vârstnic. Studiul Framingham demonstrează că o creștere cu 20 mmHg a TAS este un factor de risc mai important decât creșterea cu 10 mmHg a colesterolului seric (87). HTA ar putea avea rol cauzal în apariția anginei pectorale la vârstnici, deoarece creșterea cu 20 mmHg dublează riscul de boală coronariană (88). Și în acest caz, beneficiul scăderii TA asupra incidenței anginei pectorale și infarctului miocardic (IM) este egal pentru clasele de anti - hipertensive (86
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
stângi imobilizate prin perfuzia intravenoasă continuă” Diagnosticele de îngrijire formulate ca un enunț cu trei elemente Se regăsește în formularea diagnosticelor actuale (prezente) de nursing. Formulare : -primul element este reprezentat de diagnosticul de îngrijire, -al doilea este reprezentat de factorii cauzali (etiologici), introduși prin formula de legătură “determinat/cauzat de”, -al treilea element este reprezentat de manifestările clinice majore sau minore, subiective sau obiective care susțin diagnosticul formulat, fiind introduse prin elementul de legătură “manifestat prin”, urmat de enunțul acestor manifestări
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
nu se modifică, eventual la diagnosticul inițial adăugânduse alte diagnostice medicale, în cazul apariției unor complicații ale bolii de bază sau noi îmbolnăviri asociate În formulare apare etiologia problemei de sănătate În formularea sa nu sunt de regulă incluși factorii cauzali ai bolii Nu există terminologie fixă, unanim acceptată, ci numai recomandări pentru formulare Terminologie unitară, standardizată, unanim acceptată Este utilizat pentru stabilirea tipurilor de intervenții de nursing necesare Este utilizat pentru stabilirea tratamentului medical al pacientului Determină tipul intervențiilor de
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
deseori la scăderea lactatului sanguin și muscular (Ahlborg - 1985; Richter 1988). Astfel, sistemul receptorilor badrenergici este considerat un efector major al lactatului sanguin în sânge în timpul exercițiului fizic (Stainsby și Brooks - 1990). În sprijinul acestor studii, ce sugerează o relație cauzală între sistemul receptor badrenergic și comportarea lactatului sanguin și muscular, au fost observate corelații foarte strânse între concentrațiile catecolaminei și lactatului sanguin în timpul efortului și praguri de răspuns similare pentru lactatul sanguin și pentru A și concentrația noradrenalinei plasmatice (NA
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
protocolul de testare folosit sau de starea de antrenament. Mazzeo și Marshall (1989), au raportat de asemenea că, deși există o relație între pragul lactatului și cel ventilator, ea nu este una puternică. Ei au conchis că există o relație cauzală între inflexiunea adrenalinei plasmatice și pragul lactatului în timpul unei testări cu exerciții progresive. Podolin (1991), a extins cercetările efectuate de Mazzeo și Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dovedește relația cauză - efect și în cazul în care o asemenea relație ar exista, nu s-ar putea determina care este „cauza” și care este „efectul”. Nici chiar o disociere a pragurilor nu dovedește în mod categoric absența unei relații cauzale. De exemplu, dacă adrenalina contribuie la PL, s-ar putea ca importantă să fie o A plasmatică critică și nu neapărat PA (Clutter, 1980; Sjostrom, 1983; Staten, 1987). Această A plasmatică critică poate să apară înaintea PA observat, așa cum s-
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
elementul de corelație cel mai puternic dintre catecolamine și creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului incremental. Deși A plasmatică critică poate fi atinsă înainte de PA, o disociere între PA și PL, nu subminează neapărat ipoteza că A este legată în mod cauzal de PL. Totuși, se pare că răspunsul A plasmatic în timpul efortului incremental nu poate fi răspunzător pentru întregul comportament al lactatului sanguin. III.6. Caracteristicile dezvoltării pragurilor anaerob, ventilator și al lactatului Evaluarea răspunsului lactatului sanguin la un exercițiu fizic
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
compunerilor depinde de pregătirea prealabilă, atât informațională cât și tehnică a elevilor. Pe parcursul etapei informaționale, Învățătorul trebuie să stimuleze continuu atitudinea conștientă a elevilor, să-i Învețe să vorbească să sesizeze ce este esențial, să-i ajute să găsească relațiile cauzale dintre diversele obiecte și fenomene cu care ei vin În contact. Inspirația insasi se bazează pe un suport informațional, pe capacitatea elevului de a valorifica informațiile de care dispune. Pregătirea prealabilă tehnică a elevilor se referă la ordonarea materialului Într-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
se exprimă Într-o 58 convorbire mai mult sau mai puțin desăvârșită. Învățătorul trebuie să procedeze astfel Încât, prin Întrebări care pun În mișcare gândirea elevului, să adâncească exprimarea verbală. Chiar și numai capacitatea de a deosebi Întrebările "de ce?" cu sens cauzal și "pentru ce?" cu sens final, reprezintă un câștig, formând elevilor o gândire logică ce duce la o exprimare coerentă. Prin expunerile orale sau scrise. elevii Își formează deprinderi de alcătuire corectă a propozițiilor, de Îmbinare a acestora În fraze
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
liberării provizorii din textul atacat, fiind totodată o aplicare a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora arestarea unei persoane este permisă numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege. Prin urmare, este firesc ca o identitate cauzala să producă efecte identice și nu invers, cum se susține în motivarea excepției. Curtea Constituțională constată că invocarea principiului constituțional al prezumției de nevinovăție nu are nici o legătură cu prevederile art. 160^10 alin. 1 lit. b) teza a doua
DECIZIE nr. 40 din 16 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b) teza a doua, alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124241_a_125570]
-
cultură și educație", oferindu-i însă o orientare religioasă, profund diferită de spiritul raționalist al iluminiștilor. De asemenea, romanticii se disting de iluminiști prin mefiența pe care o afișează față de raționalitate și tendința ultimilor de a explica lumea în termeni cauzali; acesteia ei îi opun o "viziune organică asupra universului" în care spiritualitatea completează și primează în raport cu cauzalitatea, iar "între subiect și obiect se constituie" astfel "o unitate organică" (Râmbu: 2001, 38). Putem distinge acest organicism în concepțiile lui Bălcescu asupra
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Magic Among the Azande (1937) de Sir Edward Evans-Pritchard, care arată că magia este parte din religie și cultură putând explica evenimentele pe care nu putem să le înțelegem și controla, în Sudan, ca exemplu, un sistem logic rațional și cauzal, parte a societății și naturii împletește magia cu vrăjitoria, oracolele și religia. Nu putem sintetiza fenomenul social pe care îl reprezintă magia, așa cum îl văd antropologii și sociologii, fără a ne opri o clipă asupra influentei viziuni freudiene. Sigmund Freud
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ca înțeles, semnificație în raport de lumea materială sau cu conștiința umană. Deci teoria freudiană, nonexistențialistă după Marx, include structuralismul, empiricismul în care credințele și dorințele își asumă rolul determinant asupra viitorului unui om. Cercetarea științifică trebuie să aducă explicații cauzale, să identifice punctul obiectiv în care acești factori pot fi recunoscuți și studiați. Dacă fenomenologiștii și existențialiștii aduc argumentele lor sprijinind poststructuralismul reprezentat de Derrida și Deleuze, după aceștia o antropologie filosofică științifică ca atare nu este posibilă. Ei bine
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este adevărată, palpabilă, filosofie desființată de teoria cuantică. Pentru spiritualiști este evident că ea marchează îndeplinirea de decrete divine și că ea servește unui plan inteligent pe care omul îl poate înțelege doar cu dificultate. Aceasta se combină cu determinismul cauzal, teoria sferelor 546. În ultimă analiză, nu este nici un dubiu că dacă omul dispune de un corp atât de bine conceput și de o inteligență de asemenea dezvoltată uniunea acestora două nu are alt scop decât acela de a sluji
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Manu are paisprezece perioade și fiecare are 306 720 000 ani. Fiecare ciclu e o renaștere, în prezent fiind într-al șaptelea ciclu. 599 Un compendiu de memorii de la începutul timpului imprimate în Akasha, lumina astrală descrisă ca fiind eterul cauzal al simțurilor umane, accesibil mediumilor spirituali puterea gândirii, simțirii, imaginației ca rezervor de putere ocultă, oceanul subconștientului ce realizează profeții și clarviziuni. 600 Christian Barnard, So Mote It Be, 2004. 601 Lonnie C. Edwards, Spiritual Lows, 2005. 602 Descartes, Vis
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]