3,886 matches
-
cruzi și neînsemnați. Când Cesare a luat în cele din urmă puterea, el a fost privit de către cetățeni ca o mare îmbunatățire. Cesare a fost numit comandant al armatelor papale cu un număr de mercenari italieni, susținut de 300 de cavalerie și de 4000 de infanterie Elvețiană trimiși de regele Franței. Prima sa victimă a fost Caterina Sforza (mama lui Giovanni dalle Bande Nere, un condottiero al familiei Medici) conducătoare de Imola și Forlì. În ciuda faptului că a fost defavorizat de către
Cesare Borgia () [Corola-website/Science/321728_a_323057]
-
Joseph Hooker, care avea o reputație de om agresiv și care se comportase bine în posturile anterioare. Hooker a demarat o reorganizare a armatei, eliminând sistemul lui Burnside cu câteva mari divizii, pe care Hooker îl considera greoi. A transformat cavaleria într-un corp separat, sub comanda generalului de brigadă George Stoneman (care comandase Corpul III la Fredericksburg), și a avut grijă să se asigure că soldații sunt bine aprovizionați, domeniu neglijat de Burnside. Fostul comandant al armatei a fost trimis
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
Lee, a organizării lor și a locului unde se află. Pe lângă folosirea surselor clasice de informații (interogarea prizonierilor, dezertorilor, sclavilor fugari și refugiaților), biroul coordona pentru prima oară informații din alte surse, printre care operațiuni de recunoaștere ale infanteriei și cavaleriei, posturi de semnalizare și un corp ce se ocupa cu observații aeriene din balon. Col. Sharpe a recrutat și iscoade din rândul armatei și spioni din rândul populației locale pentru a infiltra armata lui Lee și a raporta direct biroului
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
compus din conacul familiei Frances Chancellor și câteva alte căsuțe, la intersecția dintre bariera Orange și Orange Plank Road. Între timp, a doua forță de peste 30.000 de oameni, conduși de general-maiorul John Sedgwick, a traversat Rappahannockul la Fredericksburg, iar cavaleria lui Stoneman și-a început deplasarea către ariergarda lui Lee. La sud de Rapidan se afla o pădure deasă denumită de localnici "Wilderness" („sălbăticia”). Zona fusese înainte o pădure de foioase deschisă, dar în perioada colonială copacii fuseseră tăiați treptat
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
lemne a fost întreruptă, turnătoriile au fost abandonate și pădurea crescuse din nou, formând desișuri de tufe, plante agățătoare și arbuști. Turnătoria Catherine, abandonată în anii 1840s, fusese recent reactivată pentru a produce fier în sprijinul efortului de război confederat. Cavaleria confederată condusă de gen.-mr. J.E.B. Stuart avea să joace un rol important în campania ce avea să urmeze oferindu-i lui Lee un flux constant de informații, împiedicând parvenirea de informații similare lui Hooker din partea cavaleriei sale. Până la 1
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
de război confederat. Cavaleria confederată condusă de gen.-mr. J.E.B. Stuart avea să joace un rol important în campania ce avea să urmeze oferindu-i lui Lee un flux constant de informații, împiedicând parvenirea de informații similare lui Hooker din partea cavaleriei sale. Până la 1 mai, Hooker avea circa 70.000 de oameni concentrați în Chancellorsville și în preajma sa. Din cartierul său general de la Fredericksburg, Lee a hotărât să încalce unul din Principiile Războiului general acceptate și să-și divizeze forța în fața
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
că Hooker va sta în defensivă. În al treilea rând, Early trebuia să-l țină pe Sedgwick cantonat în Fredericksburg. Iar când Jackson își lansa atacul, trebuia să spere că unioniștii vor fi nepregătiți. Toate aceste condiții s-au îndeplinit. Cavaleria confederată condusă de Stuart a împiedicat forțele unioniste să observe mișcările lui Jackson în lungul său marș, care a durat întreaga dimineață. Singura dată când a fost văzut a fost la scurt timp după retragerea corpului lui Jackson din calea
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
a durat întreaga dimineață. Singura dată când a fost văzut a fost la scurt timp după retragerea corpului lui Jackson din calea forțelor unioniste de la sud de Chancellorsville, iar aceasta a fost în avantajul confederaților—Hooker credea că Stoneman și cavaleria sa tăiaseră linia de aprovizionare a lui Lee și că acesta este pe cale să se retragă. De aceea, el a rămas exact acolo unde era și nu a încercat un contraatac cu toate forțele. Între timp, generalul Daniel Sickles, comandantul
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
după câteva zile. Infanteria care urmărea trupele inamice ajungea să fie rapid epuizată din cauza efortului fizic, iar artileria, proviziile și întăririle nu puteau fi aduse pe front destul de rapid pentru a menține presiunea asupra inamicului care se regrupa. Trupele de cavalerie erau mult prea vulnerabile pentru a fi folosite împotriva tranșeelor, a sârmei ghimpate sau a mitralierelor. Infanteria motorizată putea ține pasul cu mișcările rapide, însă camioanele acestor trupe necesitau o rețea de drumuri bună sau teren propice (precum deșertul din
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
Imperiul Roman, buzduganul (care purta denumirea de "clava") a fost întrebuințat pe scară largă în sec. II d.Hr. Avea un corp metalic pe care sunt montate vârfuri masive ascuțite cu înmănușare tubulară. De formă mai, mică era întrebuințat de cavalerie la sfârșitul Imperiului. În Dacia este cunoscut buzduganul descoperit la Romula. În secolul al XV-lea, pentru buzdugan se folosea forma cilindrică, întarită cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu șase până la opt fasete arcuite. Capul
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
dat de Cezar, legiunea a zecea a început să împingă forțele lui Pompeius. Conștient de pericol, Gnaeus Pompeius a scos o legiune din flancul său drept pentru a-l întări pe cel stâng. Imediat ce flancul drept pompeian a fost slăbit, cavaleria lui Cezar a lansat un atac decisiv care a întors soarta bătăliei. Regele Bogud al Mauretaniei cu cavaleria sa, aliată cu Cezar, au atacat spatele taberei pompeiene. Titus Labienus, comandantul cavaleriei pompeiene, a văzut manevra și s-a deplasat pentru
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
a scos o legiune din flancul său drept pentru a-l întări pe cel stâng. Imediat ce flancul drept pompeian a fost slăbit, cavaleria lui Cezar a lansat un atac decisiv care a întors soarta bătăliei. Regele Bogud al Mauretaniei cu cavaleria sa, aliată cu Cezar, au atacat spatele taberei pompeiene. Titus Labienus, comandantul cavaleriei pompeiene, a văzut manevra și s-a deplasat pentru a-i intercepta. Din păcate pentru Pompeius, legionarii lui au înțeles greșit situația. Desa presați puternic pe flancurile
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
cel stâng. Imediat ce flancul drept pompeian a fost slăbit, cavaleria lui Cezar a lansat un atac decisiv care a întors soarta bătăliei. Regele Bogud al Mauretaniei cu cavaleria sa, aliată cu Cezar, au atacat spatele taberei pompeiene. Titus Labienus, comandantul cavaleriei pompeiene, a văzut manevra și s-a deplasat pentru a-i intercepta. Din păcate pentru Pompeius, legionarii lui au înțeles greșit situația. Desa presați puternic pe flancurile stâng (Legio X) și drept (șarja de cavalerie), ei au crezut că Labienus
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
taberei pompeiene. Titus Labienus, comandantul cavaleriei pompeiene, a văzut manevra și s-a deplasat pentru a-i intercepta. Din păcate pentru Pompeius, legionarii lui au înțeles greșit situația. Desa presați puternic pe flancurile stâng (Legio X) și drept (șarja de cavalerie), ei au crezut că Labienus se retrage. Legiunile pompeiene au rupt rândurile și au fugit în dezordine. Deși unele au reușit să se refugieze între zidurile cetății Munda, mulți alții au fost uciși. La sfârșitul bătăliei, 30.000 de pompeieni
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
erau hippeis-cavalerii, cei care aveau 200 de medimni erau zeugitai (hopliții sau cetățenii care aveau cel puțin o pereche de boi) și cei care aveau sub 200 medimni erau thetes. Stabilește o corespondență strictă între obligațiile militare-primele două clase formau cavaleria, zeugitii-infanteria, iar thetii serveau că trupe auxiliare sau vâslași; și drepturile politice-toate clasele puteau participa la adunarea poporului și să voteze, dar numai indivizii din primele trei pot fi alese, și numai primele două pot exercită funcții majore de arhonte
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
din Tracia, între adversari s-a încins o luptă crâncenă. Caii ușori ai nomazilor îi salvau pe aceștia de lăncile lungi ale kataphrakților, pecenegii și-au împrejmuit tabăra cu căruțe și se refugiau fulgerător în spatele lor, îndată ce Ioan, în fruntea cavaleriei grele a romeilor, îndrepta lovitura asupra dușmanilor. Cavalerii și-au irosit forțele timp îndelungat, fără vreun rezultat vizibil, până când, în cele din urmă, pedestrimea varegă a sfărâmat căruțele cu securile. Tabăra nomazilor a fost cucerită, majoritatea acestora au căzut în
Ioan al II-lea Comnenul () [Corola-website/Science/315281_a_316610]
-
tot felul de capcane, preferând tactica hărțuielii unei lupte deschise. În apropiere de Dorileea, atacuri scurte, repezi s-au succedat zi și noapte neîncetat, fără ca mai înainte cruciații să prindă de veste din ce direcție venea inamicul. Avantajele infanteriei, ale cavaleriei ușoare, față de cavaleria grea începeau să se vadă. Nobilii apuseni însă târziu și-au dat seama de aceasta. Acoperiți de fier se credeau mai la adăpost. În plus, lor le lipsea instrucția corespunzătoare tacticii adversarului, armamentul și mai ales mobilitatea
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
capcane, preferând tactica hărțuielii unei lupte deschise. În apropiere de Dorileea, atacuri scurte, repezi s-au succedat zi și noapte neîncetat, fără ca mai înainte cruciații să prindă de veste din ce direcție venea inamicul. Avantajele infanteriei, ale cavaleriei ușoare, față de cavaleria grea începeau să se vadă. Nobilii apuseni însă târziu și-au dat seama de aceasta. Acoperiți de fier se credeau mai la adăpost. În plus, lor le lipsea instrucția corespunzătoare tacticii adversarului, armamentul și mai ales mobilitatea. De aceea, în
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
o distanță de mai mulți Kilometri. Ariergarda se afla la o depărtare de 4 ore de mers pe jos de avangardă. La mijloc, apărând convoiul, se găseau mercenarii, în frunte cu cumnatul împăratului Balduin, și cele mai bune unități de cavalerie grea grecească. detașamentele din frunte erau conduse de Ioan și AndronicAngelos, precum și de unul dintre cei mai norocoși generali ai basileului, viteazul Andronic Lapardas. Spatele era acoperit de Marele Duce Contostepfanos. La amiază, oștirea a ajuns la psul Myriokepfalon. Împăratul
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
fratele său mai mare, Prințul William, a evitat să urmeze universitatea preferând să urmeze pașii unor numeroși bărbați din familia regală prin înrolare în armată. El a fost pus în funcție ca locotenent secund în Albastru și Regal din cadrul Regimentului Cavaleriei servind temporar alături de fratele său și terminăndu-i antrenamentul ca șef de tanc. El a fost militar timp de 77 de zile pe linia frontului în Războiul Afghan, deși a fost luat de acolo după ce massmedia americană a făcut publică prezența
Prințul Henry de Wales () [Corola-website/Science/315321_a_316650]
-
fost cunoscut ca Ofițer Cadet Wales, și s-a alăturat Companiei Alamein. După un an, în aprilie 2006, Henry și-a terminat antrenamentul ca ofițer și a fost pus în funcție ca Cornet în Albastru și Regal, un regiment al Cavaleriei Household în Armata Britanică. În aprilie 2008, după ce a avut doi ani vechime, Henry a fost promovat la rangul de locotenent. Ministerul Britanic al Apărării și Clarence House au făcut un anunț împreună în 22 februarie 2007 că prințul Henry
Prințul Henry de Wales () [Corola-website/Science/315321_a_316650]
-
reconstitui o forță militară viabilă, astfel că, neamenințată, Prusia se pregătește de război și se alătură Coaliției. Campania se desfășoară în Saxonia, debutând pe 28 aprilie 1813 la Saale și apoi la Weissenfels, în urma căreia Mareșalul francez Bessières, comandant al cavaleriei, este ucis de o ghiulea. Urmează, pe 2 mai, o victorie franceză importantă la Lützen, care însă nu poate fi exploatată, din lipsă de cavalerie. Lipsa cailor, consecință a dezastrului din Rusia, va marca profund soarta acestei campanii. Urmare a
Războiul celei de-a Șasea Coaliții () [Corola-website/Science/315388_a_316717]
-
aprilie 1813 la Saale și apoi la Weissenfels, în urma căreia Mareșalul francez Bessières, comandant al cavaleriei, este ucis de o ghiulea. Urmează, pe 2 mai, o victorie franceză importantă la Lützen, care însă nu poate fi exploatată, din lipsă de cavalerie. Lipsa cailor, consecință a dezastrului din Rusia, va marca profund soarta acestei campanii. Urmare a victoriei de la Lützen, regele Saxoniei se poate întoarce în capitala sa, Dresda, în timp ce Imperiul Austriac dă semne că s-ar putea alătura Coaliției. Napoleon învinge
Războiul celei de-a Șasea Coaliții () [Corola-website/Science/315388_a_316717]
-
Mareșalul Oudinot la Gross Beeren, iar Blücher îl bate pe Mareșalul MacDonald la Katzbach. În acest timp, Napoleon atacă "Armata Boemiei" la Dresda, învingând-o și producându-i pierderi grele. O stare proastă de sănătate a Împăratului și lipsa unei cavalerii suficiente permit armatei lui Schwarzenberg să se retragă, evitând distrugerea. Pe 30 august, armata franceză suferă un dezastru, generalul Vandamme fiind învins și capturat, împreună cu două treimi din corpul său de armată la Kulm. În timp ce Napoleon îl bătea pe Blücher
Războiul celei de-a Șasea Coaliții () [Corola-website/Science/315388_a_316717]
-
pășeau deja pe strada Mese. Ajungând autocrator, Andronic III a dat frâu liber înclinațiilor sale. În ciuda unei anumite culturi și a inteligenței sale, el era un om nestăpânit și violent. Fiind un spirit războinic, el a condus personal în luptă cavaleria nu o singură dată, iar pe mopnedele sale a poruncit să fie reprezentat în armură. Andronic III se simțea stingherit de eticheta curții, era foarte înfumurat și credea în bunăvoința lui Dumnezeu față de dânsul până într-atât, încât, lăsându-se
Andronic al III-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317271_a_318600]