6,690 matches
-
nu există de obicei factori psihologici și beneficii secundare; tratament eficient prin proceduri de reducere a anxietății și relaxare; durerea cronică, periodică (de ex. migrenele, nevralgia de trigemenă: apare intens și intermitent; probabilitate crescută de factori psihologici; tratamentul se poate centra pe ameliorarea simptomelor; durerea cronică, constantă și benignă (de ex. durerea de spateă: prezentă în cea mai mare parte a timpului; factorii psihologici și beneficiile secundare pot fi importante, inclusiv factorii interpersonali și financiari; strategiile de tratament trebuie să ia
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
includ durerea de spate și cefaleea, problemele gastrointestinale și dermatologice, durerea asociată cu procedurile medicale (cum ar fi schimbarea pansamentelor și puncția lombarăă și cancerul. Durerea de spate Abordarea prin „noua hipnoză” dezvoltată de Aaroz (1985Ă încurajează pacientul să se centreze pe durerea de spate lombară și să experiențieze ce gânduri, sentimente și imagini apar. Sunt încurajați să permită minții raționale să stea deoparte și să lase „orice” „să apară”. Adesea apar amintiri, expresii psihosomatice și imagini neobișnuite. Prin discutare, retrăire
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mici care au fost considerabil stresați ca rezultat al suferinței familiale majore. Nici unul dintre copii nu fusese diagnosticat cu vreo problemă psihiatrică, dar cu toții aveau un număr de dificultăți legate de somn, relații, școală și comportament social. Studiul s-a centrat pe patru itemi din Programul Southampton de Gestionare a Somnului (Bartlet și Beaumont, 1998Ă: dificultăți de adormire, numărul de nopți în care s-au trezit în cursul ultimelor șapte zile, timpul necesar pentru a se instala în proriul pat și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ultradiene (Rossi și Nimmons, 1991Ă, în care membrii familiei devin mai conștienți de indiciile minții celuilalt în ce privește stresul ultradian și intră împreună în ritmurile lor circadiene și ultradiene. Indiferent de felul în care este condusă terapia, ea tinde să se centreze pe individ, indiferent dacă persoana este tratată de una singură sau în grupul familial. Este important de reiterat că hipnoza este adesea înțeleasă ca strategie facilitatoare sau catalizatoare, care asigură un „context terapeutic” în care sunt introduse strategiile primare de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asupra cărora s-a căzut de acord. Joanne a fost de acord să țină un jurnal al acestor activități. Ședința 3 După discutarea aspectelor rezultate din temele de casă realizate în timpul celor două săptămâni anterioare ședința de terapie s-a centrat pe dinamica aflată la baza problemei Joannei. Au fost utilizate tehnici hipnoanalitice, respectiv abordarea prin semnalizarea ideodinamică cu ajutorul degetului (Rossi și Cheek, 1988Ă. După trei cicluri recursive inconștientul Joannei a indicat (prin mișcarea unui degetă că putea să se îndrepte
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de realitate. Dacă în planul psihologiei generale putem accepta teza statisticii că o abatere individuală de la regulă (respectiv, de la tendința centrală) este nesemnificativă, rezultat exclusiv al hazardului, și la nevoie se poate renunța la ea, în planul psihodiagnosticului, care se centrează pe individ (persoană), aceasta trebuie considerată semnificativă și legică, urmând a fi analizată și explicată printr-un alt cadru referențial, și anume prin compararea subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp. Preocuparea dominantă pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Cognitrom, ci echipei de elaborare a PO. În consecință, profilul aptitudinal individual va fi comparat cu profilul aptitudinal al ocupațiilor așa cum a fost stabilit anterior prin Profilurile Ocupaționale, publicate de MMSS, din ianuarie 2003. 4) Utilizarea BTPAC trebuie să fie centrată pe client. În mod automat aplicația BTPAC compară profilul aptitudinal individual cu profilul oricărei ocupații. Utilizatorul profesionist al BTPAC (consilier, psiholog, pedagog etc.) trebuie să ia în considerare și faptul că unii clienți pot solicita evaluarea pentru satisfacerea altor trebuințe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mediul universitar este aceea că potențialul uman poate fi dezvoltat numai într-un mediu organizațional definit de încredere și integritate, demnitate, participare, împuternicire și angajament. Încrederea de a canaliza schimbarea spre oportunități vine prin aplicarea tehnicilor de conducere care sunt centrate pe principii corecte și legi naturale. Schimbările continue vor fi marca Universităților de succes din secolul XXI. Pentru a rămâne deschise la schimbările socioeconomice și politice ale societății actuale, Universitățile, la fel ca alte organizații, ar trebui să renunțe la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prevenție a terorismului. Menționăm că studiul din 1994-1995 a cuprins un lot de 100 de persoane de ambele sexe cu vârste cuprinse între 33 și 62 de ani. Pentru această investigație am imaginat și aplicat un chestionar cu răspunsuri deschise, centrat pe următoarele teme: ierarhizarea însușirilor necesare în activitatea diplomatică; modalități de percepere a problematicii diplomației românești în exterior și virtualele „capcane” în acest domeniu; relațiile în echipă cu persoanele din consulate și ambasade, cu partenerii străini, cu românii din diaspora
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Aceștia proiectează o serie de priorități socioeconomice și politice în însăși activitatea lor, a MAE, a României. Global, din clasificarea rezultatelor la chestionarul completat de lotul II sesizăm introducerea unor itemi de mare complexitate și responsabilizare. Sintetic, acești itemi sunt centrați în jurul foarte multor răspunsuri care se pot „condensa” astfel: legătura politică externă - politică internă; cunoașterea „urgențelor” în politica externă în 2004; integrarea României în Uniunea Europeană; necesitatea formării profesionale a viitorilor specialiști în diplomația românească. Totodată, trebuie să aducem în discuție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
curent cinci tipuri de astfel de documente (încadrare personal contractual, încadrare agent de poliție/subofițer, admitere instituții de învățământ, atestarea dreptului de a conduce autovehicule din dotare, încadrare ofițer/promovare în funcții de conducere). În ultimul timp studiile s-au centrat în principal pe adaptarea unor instrumente de evaluare (Liță, Stoian, 2003; Liță, Turc, 2003), pe dezvoltarea unor instrumente indirecte de evaluare (Ionescu, Ungureanu, Liță, 2002; Liță, 2002; Roerich, Liță, 2003; Liță, 2004) și, în secundar, pe analiza unor diferențe individuale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dintre acestea, creată de mediul socioprofesional și competiția economică acerbă, este stresul ocupațional, care are repercusiuni asupra sănătății și performanței în muncă. „Privatizarea, una dintre orientările fundamentale ale economiei capitaliste...”, a impus „problema adoptării unor stiluri manageriale noi, care sunt centrate pe profit și productivitate...” (Pitariu, 2003, passim; 2004, p. 94). Managerul este o categorie socioprofesională importantă într-o societate modernă (prin funcțiile și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp este o persoană expusă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
învățării” (ibidem, p. 516). Restrângând și mai mult aria investigațiilor pe care ni le-am propus, am avut în vedere în primul rând învățarea cognitivă de la nivel universitar și sistemul de relații interumane direct implicat în desfășurarea ei. Ne-am centrat cu precădere pe sarcinile de învățare. În înțelesul cel mai simplu, sarcina este „ceea ce revine subiectului din activitatea desfășurată, ce are el de făcut, ce este impus din afară sau asumat” (Popescu-Neveanu, 1978). G.W. Allport precizează că angajarea activă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tipologie care, după părerea noastră, le nuanțează și le completează pe cele existente: modelul personal sau modelul trăsăturilor: promovează „doctrina” potrivit căreia liderii sunt, principial, născuți și nu formați, iar conducerea constă în anumite calități intrinsece sau trăsături ale personalității; centrează atenția pe persoana în funcție (Dashiell, 1930; Middleton, 1941; Cattell & Stice, 1954 ș.a.); modelul funcțional; este focalizat pe funcțiile și responsabilitățile conducerii, pe ceea ce face liderul actualmente în raport cu necesitățile grupului; abilitățile liderului pot fi învățate și dezvoltate (Kretch, Crutchfield, Ballachey
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este sub forma unor cercetări publicate în reviste de specialitate sau rapoarte. Dar practicienii nu sunt, de cele mai multe ori, interesați în argumentele științifice prezentate de astfel de publicații și sunt mult mai orientați pe realitățile practice. Atitudinea psihologilor practicieni este centrată direct pe aplicații: de exemplu, „OK, dar ce fac acum?”. Este o întrebare pe care fiecare tânăr psiholog și chiar unul cu experiență și-o pun în momentul angajării într-o companie. Dezorientarea nu trebuie să dureze prea mult, el
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și teoria asupra practicii. Altfel spus, este necesar să încerci înțelegerea dezvoltării comunitare stând de vorbă cu teoreticienii domeniului, cu practicienii și cu cei care fac cercetări asupra acțiunilor de dezvoltare comunitară, cu practici și practicieni; promovarea unei mișcări sociale centrată pe dezvoltarea comunitară, ca efect cumulativ al practicilor din domeniu, a dezbaterii publice, a susținerii acestui gen de inginerie socială la nivel guvernamental, academic, prin comunități epistemice și de putere. Ținta schimbărilor poate fi foarte diferită, de la infrastructură la organizare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitară în afara FRDS este, de asemenea, prezentă în societatea românească a anului 2000. Ceea ce o caracterizează este o mai mare diversitate asociată cu diversitatea finanțatorilor și a ONG-urilor sau agențiilor care o promovează. În condițiile în care volumul este centrat pe experiența FRDS, se pune, firesc, întrebarea dacă o astfel de experiență poate fi relevantă și pentru structuri instituționale diferite, mai puțin dependente de modelul Băncii Mondiale sau de contextul guvernamental de acțiune. Sau cu sferă de impact redusă la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În fapt, capitolele semnate în volum de către cei patru specialiști ai Fondului - Cosmin Câmpean, Lucian Marina, Mihaela Peter și Vasile Șoflău - sunt o probă de practică reflexivă la nivelul principalului agent de dezvoltare comunitară din Romania anului 2000. Deși este centrat pe activitatea Fondului Român de Dezvoltare Socială, volumul nu constituie o monografie a acestei instituții, ci o introducere în practica dezvoltării comunitare, adaptată spațiului românesc de intervenție. Comparațiile multiple, conceptualizările, evaluările și interogațiile ce apar în legătură cu practica specifică a Fondului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Un bun public care ar acoperi mai multe comunități sau ar presupune sisteme de cooperare extinse și complexe este mai bine gestionat de autoritățile centrale sau locale. De asemenea, bunurile private sunt adesea mai bine create/oferite utilizând o abordare centrată pe ideea de „piață” și „afacere individuală”. Cu toate acestea, abordarea orientată comunitar (community driven development) poate umple golurile apărute în urma lipsei sau funcționării imperfecte a pieței sau din cauza ineficienței instituțiilor și autorităților locale (World Bank). Fără a fi o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
forma de organizare a supervizării și perspectiva de abordare a realității. În funcție de primul criteriu, am avea supervizarea internă și externă, conform celui de-al doilea, supervizarea individuală și de grup, iar în funcție de-al treilea criteriu avem supervizarea clasică centrată pe problemă și supervizarea apreciativă. În privința tipurilor analizate remarcăm că unele dintre ele sunt datorate existenței unor regulamente organizaționale, altele sunt influențate de modalitățile de instruire ale supervizorilor, iar altele, cele mai greu de previzionat, sunt datorate stilurilor de personalitate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care se focusează fie pe sarcină, fie pe persoană. Prin urmare, eram interesați de felul în care se concretizează, la nivelul percepției beneficiarilor, cele patru tipuri de supervizare rezultate din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
concretizează, la nivelul percepției beneficiarilor, cele patru tipuri de supervizare rezultate din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali („cuvintele supervizaților”) au fost uniformizați
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
din combinația celor două orientări: 1. supervizarea care controlează și este centrată pe sarcină, 2. supervizarea care controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali („cuvintele supervizaților”) au fost uniformizați, determinând atributele care se încadrează fiecărui tip de supervizare. Am procedat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
structurare a acțiunilor de dezvoltare comunitară durabilă în România anului 2000. O ipoteză în care locul central îl ocupă ideea de practică reflexivă, aptă să se autocorecteze prin evaluarea critică făcută de către cei care o susțin. Asupra acestei idei voi centra discuția din capitolul de față (se mai putea numi „în loc de concluzii”) conceput ca „închidere-deschidere”, reflexie pentru „pe mai departe”. Dintre multiplele fațete ale dezvoltării comunitare aleg, pentru detaliere facilitarea și evaluarea. Referirea la Fondul Român de Dezvoltare Socială este ilustrativă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
membri ai comunității. Pasul 3. Mergi și bate la ușa celor listați. Găsește timp de discutare a problemei și fii clar în legătură cu interesul manifestat de fiecare persoană. Observă modul în care aceștia se exprimă despre problemă, pe ce aspecte se centrează și dacă sunt alte probleme pe care le percep ca fiind foarte importante. Pasul 4. Evaluează întreaga informație. Notează, reflectează și revină la cei care inițial au furnizat listele. Discută cu ei modul în care poate fi constituit grupul. Discută
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]