11,711 matches
-
verificată, iar modelele polifactoriale: ipoteza 318 transmiterii poligenice prin intermediul unui mare număr de gene minore care au efect "de prag" prin acțiune aditivă și ipoteza interacțiunii unui mecanism poligenic cu factori negenetici, exogeni devin cvazi inoperante pentru un sfat genetic cert. O serie de alte particularități contribuie la limitarea utilității sfatului genetic: - Conjuncturile particulare ce derivă din mariajul asortativ, și care echivalează cu instituirea unui climat nefavorabil întreținut de starea patologică a genitorilor. - O serie de boli psihice (psihoze afective, psihoze
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofreniei (Gottesman & Propping, 1983) 1.4. Acțiuni vizând factorii de mediu. Este dificil de apreciat în ce măsură modelul unei vulnerabilități individuale într-o determinare bio-psiho-socială, poate fi susținută atunci când ne referim la modelul schizofreniei. în prezent nu există markeri clari și cerți, biologici sau comportamentali, capabili să indice riscul pentru schizofrenie și care să fie aplicabili indivizilor permițând o analiză clară a modificărilor cursului vieții prin eventuali factori protectori sau dimpotivă agravanți. Predispoziția psihopatologică pentru o vulnerabilitate de tip "endogen" pare a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fi din ce în ce mai mult acceptată în psihiatrie chiar dacă factorii care o condiționează rămân neclari. Există numeroase studii teoretice și practice în ultimii ani care încearcă să explice vulnerabilitatea unei persoane prin condiționarea prin factori genetici (biologici), lucru cert demonstrat pentru toate psihozele endogene clasice, dar și pentru o serie de alte entități clince psihiatrice. Pe acest suport Boală monogenetică + aberații cromozomiale Afectare genetică majoră + ereditate + mediu Moștenire genetică + mediu Etiologie exogenă clară biologic acționează influiențele modulatoare psiho-sociale (Perris
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau care prezintă o recădere sunt tratați în secțiile pentru pacienții acuți și apoi, pe măsura stabilizării, transferați în secțiile de reabilitare. Pacienții cu debut precoce și/sau cei ce prezintă tulburări severe la nivel cerebral (evidențierea unui substrat anatomic cert) sunt asistați la nivelul secțiilor pentru pacienți cu evoluție prelungită. Facilitățile pentru pacienții externați și/sau aflați în regim ambulator includ servicii (secții de zi), unități de reabilitare/resocializare, precum și un serviciu de dispensarizare activă continuă. O serie de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
80 din România), atunci vor apare și diferențele, polemicile cu toate consecințele ce decurg de aici. Deocamdată, această promoție, sensibilă la noutate și experiment, are meritul de a fi revigorat procesul literar din Basarabia, scoțând pe scena literaturii protagoniști de certă valoare. Lor le revine misiunea importantă de sincronizare cu literatura română contemporană. octombrie, 1994 -----------------------În timpul scurs de la publicarea acestui text, „Generația ’80” din Basarabia și-a completat, cum era și firesc, rândurile. Au debutat editorial și și-au confirmat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
intim”. Ar Însemna să rămânem la nivelul simplei factologii și al exteriorității Întâmplărilor. Mai corect ar fi să spunem că intimitatea este sinteza unor stări indecise, o coborâre În necunoscutul propriei sensibilități. Sondarea intimului are, Însă, fie și inconștient, o certă propensiune auto-constructivă. Adică sondarea sistematică a teritoriului infinit pe care-l descoperă cu fiecare rând scris. Nu există, deci, pentru scriitor decât intimitatea scrisă, urma pe cât de fragilă, pe atât de puternică a inspirației și a memoriei scriitorului. Între alte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dicteul automat, rescrierile, parodia și celelalte Încercări din domeniul paraliteraturii trec și ele prin același purgatoriu al pre-literaturii. Oricât ar părea de depășită (ba chiar reacționară!) teza funcției emoțional-cognitive a ficțiunii, ea rămâne, dincolo de metode și de mode, un element cert de identificare a literarității. Auto-suficiența, adică expresivitatea care se dispensează de context, instituie un câmp comunicațional În care literatura ocupă locurile din avanpost. În acest caz, intimitatea, departe de a fi o barieră a constituirii textului literar, devine Însuși elementul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a inovației care nu suportă fireștile determinări cauzale și temporale. Care nu acceptă decât Începutul de drum, Începutul de lume. De altfel, jurnalul intim Își are orgoliile sale. Orgolii de parvenire. Odată cu ivirea În lume, el aspiră la un statut cert. Dorința de lămurire, de mărturisire, de autocunoaștere l-a premers, dorința de clarificare estetică Îl Împinge pe căi imprevizibile. Prin faptul că spune, Într-un limbaj propriu, o istorisire, jurnalul intim acoperă un spațiu Încă nelocuit al imaginarului. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Moldova a cunoscut o epocă de mare înflorire culturală sub domnia lui Ștefan cel Mare". Interpretarea istorică pe care autorii o asociau ctitoriilor sale a rămas totuși neașteptat de îngustă, căci "construcțiile din vremea lui Ștefan" au avut în mod cert și alte roluri în afară de a ilustra "dezvoltarea statului moldovean" și "lupta împotriva păgânilor otomani"98. Tocmai plasarea excentrică a unui astfel de comentariu ne îngăduie să apreciem remarcabila atractivitate a istoriografiei "tradiționale" centrată pe descrierea evenimentului politic și militar (histoire-bataille
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost oficializat începând cu anul 1975, când propaganda național-comunistă a impus celebrarea cu fast a victoriei de la Podul Înalt, inclusiv printr-un grandios film istoric 167. Este interesant de remarcat că nu biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din orașul Vaslui ctitoria certă a domnitorului domină harta locală a "locurilor memoriei", ci presupusa locație a bătăliei de la Podul Înalt (unde se află un monument ecvestru) și legendara "Movilă a lui Burcel", din apropiere. Aici s-a construit o mănăstire (închinată lui Ștefan cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la Palatul Copiilor, care să întrețină publicul cu sârbe tradiționale. Ei au constituit "succesul serii", și nicidecum tinerii care încercaseră să reamintească, pe un ton reținut, adevărul istoric. Serbarea pe care tânărul autor o incriminează aici nu este, în mod cert, o specie pe cale de dispariție. La 1 decembrie 2007, în Școala de Arte și Meserii din Târlungeni (județul Brașov), elevii și profesorii urmau cu destulă fidelitate modelul clasic al unei astfel de ceremonii, după cum se poate vedea într-o înregistrare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a diminuat drastic, refugiindu-se spre alte momente de celebrare, mai ales "Ziua Armatei"129, dar și 23 August (1944) sau 9 Mai (1945), ziua "victoriei împotriva fascismului". În plus, actul comemorativ s-a deplasat pe nesimțite de la o dimensiune certă, temporală, legată strict de morții Marelui Război, spre o alta mai difuză, spațială, grupând eroii tuturor războaielor păstrate în amintirile omului obișnuit. Nu era o inovație proprie epocii comuniste, de vreme ce perioada interbelică excelase în omagieri ale celor căzuți în luptă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manualul a derapat inevitabil spre locurile comune ale discursului public antisau postcomunist: "măsuri cu caracter populist" (despre "destinderea" din primii ani ai regimului Ceaușescu), "valul reformist ce cuprinsese Cehoslovacia", "cultul personalității", "inducerea în eroare a opiniei publice"20. În mod cert, toate erau prea puțin cunoscute elevilor. Ca în majoritatea cazurilor, titlul lecției nu era, de fapt, explicat, deși existase o anume intenție, eșuată însă într-o informație irelevantă: "șirul de domnitori români era amintit doar pentru a fi pus în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
versiuni ale memoriei colective care animă, la un moment dat, societatea. În ceea ce ne privește, fără a analiza un repertoriu complet de manuale, putem considera că demersul nostru nu și-a pierdut astfel consistența, fiecare dintre volumele selectate având o certă reprezentativitate pentru cultura istorică la care se raportează. Urmând regula "o țară, un manual", respectăm o schemă epică tradițională care, de mai bine de două secole. modelează narațiunea istorică după tiparul statului-națiune conferindu-i, chiar cu ajutorul școlii, rațiuni identitare inalterabile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
însoțit de măsuri abuzive, a fost scutit de orice acuzații. El contribuise efectiv la edificarea unei noi realități, la construcția de șosele, căi ferate, întreprinderi, rețele electrice și telefonice. Din această perspectivă, chiar și agricultura cunoscuse, în acei ani, o certă dezvoltare și modernizare. Povestirea degajă o clară simpatie pentru un trecut constructiv compromis, din păcate, printr-o serie de erori cunoscute și celorlalte țări socialiste, mai ales în anii '80: proiecte prea ambițioase de extindere a industriei grele, creșterea aparatului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
25 octombrie, în amintirea datei când, în 1944, fusese eliberată ultima localitate transilvană (Carei), de sub ocupația maghiară horthystă (vezi http://ro.altermedia. info/calendar/ziua-armatei-romane-2 7858.html; accesat la data de 26.12.2010.); încă se celebrează, bucurându-se de o certă popularitate. 130 Au existat, chiar înainte de încheierea definitivă a luptelor, rememorări publice ale unor secvențe din acest război, dar ele nu au avut niciodată un caracter atât de cuprinzător și de regulat precum "Ziua Eroilor". Locațiile (Mărășești, Oituz) sau momentele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
133 Tendința lor se explică poate și prin aceea că subiecții erau avizați asupra intențiilor istoricului. Mai mult, majoritatea lor sunt cel puțin pasionați de istorie, dacă nu chiar profesioniști ai acestui domeniu. Dar, o anume presiune mediatică și o certă raportare la atitudinea de "political corectness" se pare că a fost de neevitat, chiar și pentru cercetători. 134 Fără a intra în prea multe detalii, amintim că stereotipurile în sine nu se referă la neadevăruri sau denaturări (istorice) voite. Dimpotrivă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și totdeauna îmbrăcată bizar nu era unul cu care să farmeci pe cineva ca Fraigneau. Așa cum își amintește într-un fel tulburător: "Fizic, o găseam destul de urâtă... Înțeleg de ce a reușit să atragă femei care iubesc femei, dar în mod cert ele trebuie să fi fost singurele care vedeau frumusețea în ea". Yourcenar a încercat să-i dedice lui Fraigneau cartea pe care o punea cap la cap o colecție de nouă poeme în proză bazată pe personaje din miturile grecești
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Unii cercetători au demonstrat că termenul este de origine semitică și că înseamnă stăpân bogat și arogant. După alte mărturii, malchio ar echivala cu basileus (în limba greacă, rege)". Pentru oricare explicație am alege să optăm însă, un lucru este cert: portretul fizic devine complementul celui moral sugerat prin nume, la care contribuie și porecla de Maecenatianus (fost sclav al lui Maecenas), aluzie ironică la pretențiile de protector al culturii pe care le manifestă, cu orice prilej, sus-numitul. Totul ține, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asumarea sa de către cititor prin raportarea la textul parodiat, recunoașterea are loc numai după ce vor fi fost luate toate precauțiile. Altfel spus, hipertextul nu trebuie să se solidarizeze (întrucât s-ar confunda) cu hipotextul, față de care manifestă discursiv o opoziție certă, chiar dacă opoziția nu antrenează întotdeauna polemica. De multe ori, "parodierea este atât de evidentă încât pentru stabilirea ei este de ajuns o simplă așezare în paralel a textelor"289. Tocmai opoziția planurilor permite citirea "romanului în patru părți" ca parodie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vocea", căreia îi relevă specificul de emisie, conținutul ideatic și afectiv, dar și strategia de a se raporta la alte voci și de a se articula cu acestea într-un dialog deschis sau ascuns, textual, extratextual și supratextual. O reușită certă a autoarei este identificarea, pe baza manifestărilor vocii, a ideologemelor pe care aceasta le emite și le construiește, contribuind la logica compozițională a textului, concurând și uneori depășind întru aceasta chiar rolul discursului narativ auctorial. Este ceea ce a urmărit în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mitice în zei, interpretând reprezentările singulare ale zeilor ca personalități eminente ale trecutului cărora li s-au atribuit puțin câte puțin onoruri divine, transfigurându-i în amintire, contribuia la deprimarea ulterioară a sensului divin din lumea religioasă greacă. În mod cert, susținătorii unei asemenea idei se aflau inițial în cercurile clasei culte; succesiva lor divulgare prin disputa cinico-stoică a avut efecte distructive asupra credinței altor medii mult mai populare; decadența religiei clasice grecești a fost facilitată și extinderile politice din bazinul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
apartenență, cum nu era nici pentru ierarhii lor. Dimpotrivă, era o mai mare bucurie pentru toți creștinii dacă se auzea că ar fi suscitat credincioși tocmai din categoria brută și violentă a războinicilor, atrăgându-i la lumina Evangheliei. În mod cert, comunitatea era mult mai indulgentă față de soldații care nu-și ascundeau credința, decât de față ceilalți: pentru moment era suficientă și împlântarea steagului lui Cristos în castrele păgâne, mai precis răspândirea Evangheliei. Aceste considerații explică motivul pentru care lipsește aproape
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Constantius Chlorus contra creștinilor a fost acela de a fi doborât templele pe care aceștia le-au înălțat. În atitudinea sa, cezarul Occidentului nu a întâlnit lamentațiile, dezaprobările și nici interferențele colegilor săi de domnie, care au observat în mod cert simpatiile acestuia față de creștinism ori dezinteresul aplicării edictelor persecutoare ale lui Dioclețian. Să fi fost oare teama lui Dioclețian de a nu isca o lupta în cadrul tetrarhiei ori aplicarea edictelor mai mult silită (de Galerius) decât voită? Ori să fi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la Arad; - centrul contrainformativ Transilvania avea sediul la Cluj. Misiunile centrelor constau în a raporta în orice moment „stadiul tuturor problemelor cu caracter contrainformativ” asupra teritoriului, pe care îl aveau în raza lor de acțiune. Studiile conțineau date și informații certe, verificate pe mai multe „canale informative” care erau înaintate structurilor abilitate ale statului, în principal Marelui Stat Major, și permiteau luarea tuturor „măsurilor necesare pentru combaterea și reprimarea imediată a oricăror acțiuni cu caracter militar (de valoare politico-strategică, operativă sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]