3,274 matches
-
a nenumărate exegeze. Filosofia Unu-lui național nu poate să interzică însă obsedanta reluare a întrebărilor privind mișcarea istoriei. "MIORIȚA" Romanticul Vasile Alecsandri a comentat această baladă. Exista în acest text un decor (colinele), actorii (trei ciobani), o dramă (doi ciobani complotează pentru a-1 asasina pe al treilea), o organizare a dramei (o oiță clarvăzătoare anunță tînărului cioban, ales de ucigași drept victimă, amenințarea care apasă asupra lui) și o victimă (ciobanul acceptă să moară în fundul unei vîlcele înflorite). Alecsandri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istoriei. "MIORIȚA" Romanticul Vasile Alecsandri a comentat această baladă. Exista în acest text un decor (colinele), actorii (trei ciobani), o dramă (doi ciobani complotează pentru a-1 asasina pe al treilea), o organizare a dramei (o oiță clarvăzătoare anunță tînărului cioban, ales de ucigași drept victimă, amenințarea care apasă asupra lui) și o victimă (ciobanul acceptă să moară în fundul unei vîlcele înflorite). Alecsandri insistă asupra frumuseții peisajului evocat în poem și a caracterului tragic și vrednic de milă al hotărîrii: punerea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decor (colinele), actorii (trei ciobani), o dramă (doi ciobani complotează pentru a-1 asasina pe al treilea), o organizare a dramei (o oiță clarvăzătoare anunță tînărului cioban, ales de ucigași drept victimă, amenințarea care apasă asupra lui) și o victimă (ciobanul acceptă să moară în fundul unei vîlcele înflorite). Alecsandri insistă asupra frumuseții peisajului evocat în poem și a caracterului tragic și vrednic de milă al hotărîrii: punerea la cale a unei morți acceptate. Într-o scrisoare din 1861, Alecsandri arată că
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Eliade este recucerit de tentația sublimului filosofic al Mioriței. Rămîne însă problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate se realizează de-a lungul unui spațiu aproape blestemat de soartă. Miorița, care pune în scenă acceptarea sorții de către cioban, este o formă de răspuns colectiv la teroarea istoriei: "Eroul mioritic a reușit să găsească un sens nenorocirii sale, asumîndu-și-l nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus, prin urmare, un sens
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dacia, ei au fost singurii care au lucrat pămîntul, fiindcă barbarii nici măcar nu atingeau plugul. Cînd, mai tîrziu, obligați fiind să ducă o viață rătăcitoare în munți, au început să se ocupe de creșterea animalelor, atunci ei s-au numit ciobani sau păstori. Pe barbari îi urau, instinctul strămoșilor întreținîndu-le această ură. În aceste condiții, nici goții, nici gepizii și nici hunii nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1969; Bertolt Brecht, 1 om = 1 om, București, 1969 (în colaborare cu Mircea Șeptilici); Eugen Ionescu, Setea și foamea, în Eugen Ionescu, Teatru, II, pref. B. Elvin, București, 1968, Amedeu sau Cum să te descotorosești, Improvizație la Alma sau Cameleonul ciobanului, Delir în doi, în trei....în câți vrei..., în Eugen Ionescu, Teatru, I-II, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970; V. Voiculescu, Magische Liebe, București, 1970; Gândirea lui Goethe în texte alese, I-II, îngr. trad., București, 1973; M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei adăpostesc texte puternic polemice, conforme unei atitudini antimoderniste: „Vitrina cărții”, „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Bibliografie”, „Proză științifică”. În consonanță cu judecățile de valoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
să găsesc nici măcar o pară ca să mestec ceva, nici țipenie de om pe poteci. Pustiul, iată ce mi s-a arătat mereu înaintea ochilor, simțeam pur și simplu că mi se taie respirația. Chiar n-ai văzut pe nimeni? Călători, ciobani, vagabonzi, pustnici, cerșetori, smintiți? Acele povârnișuri nu sunt ca străzile din Napoli. Sunt locuri unde puiesc șerpii și unde, așa cred, stăpâne sunt tăcerea și sărăcia. Mi-au ieșit în cale, ca să fiu cinstit, câțiva bărbați scheletici, niște arătări de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fuseseră puse la cale acuzațiile, pregătiți martorii, născocite minciunile înspăimântătoare pentru a-l face să apară drept un monstru, dușman atât al Spaniei cât și al Bisericii. Voiau să facă din el un individ abject care a profitat de ingenuitatea ciobanilor și a țăranilor, a meșteșugarilor analfabeți și a altor oameni sărmani. Dar dacă era cu neputință să deposedezi Spania de puterea ei, atunci care erau intențiile lui? Există în creierul tău un șarpe, fra' Tommaso, ce te-mboldește și te
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vine la ora aceea, dar el nu scotea o vorbă și încasa palmele fără să crâncească. Într-o zi însă prinse din zbor o conversație. Geronimo le spunea prietenilor lui: Nu prea mai există câini pe-aici, nici măcar cei ai ciobanilor. O bandă de tâlhari omoară orice animal ce îi iese-n cale și vinde carnea. S-a reclamat faptul ăsta poterei militare? Ăia nu văd și nu aud, dacă li se dă partea lor. Giandomenico îi mărturisi totul lui don
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
șerpii, înebuniți și ei, se adunau în convoaie pe ulițe. Soarele fusese o lipitoare lacomă, dar perceptorii se făceau că nu-nțeleg, pretinseseră taxele ca și anul trecut și astfel cleștele datoriilor strânsese bietele inimi ale țăranilor și meșteșugarilor, ale ciobanilor și ale culegătoarelor. Numai broscoii avuseseră puterea și îndrăzneala să protesteze, ieșiseră grămadă din găurile unde stăteau ascunși, de prin crăpăturile brazdelor, din scobiturile stâncilor și din gorgane și luară calea câmpurilor țopăind și orăcăind. Niciodată nu se mai pomenise
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Crataegus oxyacantha (frunze și fructe de păducel). Se utilizează ca infuzie cu o linguriță de flori sau fructe la 200 ml apă în clocot, iar după 15 minute de fiert se strecoară și se bea fracționat. Capsella bursa pastoris (traista ciobanului). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Viscum album (vâsc de măr, păr, mesteacăn, stejar, brad. Atenție! Vâscul de salcie este contraindicat fiind toxic). Două lingurițe de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
g Flores crataegi (flori de păpădie) 10 g Bulbus allii (bulbi de usturoi) 10 g Se bea 2-3 căni pe zi. Rp.2/Folium visci (frunze de vâsc) 30 g Folium, flores, fructus Crataegi (păducel) 20 g Herba bursa-pastoris (traista ciobanului) 10 g Folium cynarae (frunze de anghinare) 20 g Folium betulae (frunze de mesteacăn) 20 g Se bea două căni pe zi, dimineața și seara dintr o infuzie cu o linguriță din acest amestec la cană. Infuzia de usturoi cu
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
mese, neîndulcit. Folium juglandis (frunze de nuc). Se bea 2 căni pe zi, dintr-o infuzie cu o linguriță la cană sau se bea 3 linguri pe zi dintr-o infuzie cu 4 linguri la cană. Flores bursae pastoris (traista ciobanului). Se administrează 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la cană. Flores rosae (petale de trandafir). Se folosesc mai ales în formele cronice ale diareei. Se prepară o infuzie cu 12 lingurițe la cană, din care se
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
scurgere cu aspect murdar sau alb, cenușie sau verzuie, în stările de infecții date de diverși agenți patogeni, protozoare și ciuperci: Trichomonas vaginalis sau Candida albicans, cel mai frecvent. Se indică: ceaiuri, spălături și irigații. Ceaiuri: Herba Bursae pastoris (traista ciobanului) și Herba Lamii albi (urzică moartă albă). Se folosesc câte 100 g din fiecare plantă. Se prepară o infuzie dintr-o jumătate de linguriță din amestec la o cană. Se bea două căni pe zi, dar în curs de 4-5
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
7.5. METRORAGII Sunt scurgeri sanguinolente prin vagin, de proveniență uterină produse în afara fluxului menstruației. Se indică ceaiuri. Folium Urticae (frunze de urzică). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o lingură la cană. Herba Bursae-pastoris (traista ciobanului). Infuzie cu 23 linguri la 200 ml apă. Se iau 4-5 linguri pe zi. Herba Salicarie (răchitan). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță la cană. Rp./ Flores Millefolii (coada șoricelului) 20 g Herba Bursae-pastoris
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cu 23 linguri la 200 ml apă. Se iau 4-5 linguri pe zi. Herba Salicarie (răchitan). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță la cană. Rp./ Flores Millefolii (coada șoricelului) 20 g Herba Bursae-pastoris (traista ciobanului) 30 g Herba Equiseti (coada calului) 10 g Herba Polygoni avicularis (troscot) 20 g Cortex Quercus (coajă de stejar) 10 g Strobuli Lupuli (conuri de hamei) 10 g Se folosește ca decoct prin fierbere timp de 10 minute, cu 1-2
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cană ce se bea în cursul unei zile. Tinctură din 20 g flori de gălbenele macerate opt zile în 100 ml alcool etilic 70%. Se iau de trei ori pe zi câte 30 picături în puțină apă. Herba Bursae-pastoris (traista ciobanului). Conține amine cu efect de calmare al durerilor și antihemoragic. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la cană sau infuzie cu două linguri la cană, din care se iau 4-5 linguri pe zi. Tinctură
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista ciobanului, troscoțel, urzică moartă, vâsc de măr, cozi și frunze de vișin, volbură. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită. Se fierbe un minut. Se bea la fiecare oră câte 3-7 linguri timp de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
strecura neobservată în codru, spre a-și preveni fratele asupra primejdiei ce îl așteaptă. Miu nu se sperie și plănuiește, la rându-i, atragerea domnului, prin viclenie, într-o cursă și pedepsirea lui. Îndelung comentat este episodul travestirii haiducului în cioban, motiv larg răspândit în literatura populară balcanică. Haiducul așteaptă la răspântia drumului sosirea alaiului domnesc. Acțiunea se precipită, intervine nota senzațională, menită să stârnească interesul crescând al ascultătorilor. Întâlnirea dintre domn și Miu este un moment esențial, care evidențiază istețimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
În orice caz, primul punct din definiție este unul negativ. Proprietatea comună nu este cea întâlnită la Garret Hardin (1968). "Tragedia bunurilor comune" la acest autor se referă la faptul că pășunile colective din Anglia medievală erau supra-exploatate, pentru că fiecare cioban încerca să aducă un număr cât mai mare de oi care să pască pe acest teren; de fapt, aceasta nu este proprietate comună, ci o resursă cu acces liber (The Ecologist 1993:13). Bunurile comune nu sunt "anarhice" în sensul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ele: „Cine schimbă stăpânii slugă Îmbătrânește”.) Orice defect care place sultanului devine calitate. (Nu este de mirare, de vreme ce În jurul său tronează frica și slugărnicia.) „Poți să te Închini, fără să te pleci.” (T. Mușatescu) Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi. („Jugul când ți l-ai prins de gât - spune un alt proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cunoaștem din cronici: " Printre felii de argint/ Iată eu mă trec citind/ cu un ochi înmărmurind/ la ce-a fost călătorind." La Marin Tarangul formula este folclorică, când vorbește despre descălecatul țării, dar când invocă "Rugăciunea lui Brâncoveanu" și odihna ciobanului revine la versificația cultă, fără să ne mai convingă. Poetul rămâne undeva în exterior, contemplând fapte, date și oameni. Ciclul "Învățăturile lui Neagoe către fiii țării sale" încearcă inefabilul despre suflet și gând, despre tinerețe și bătrânețe, despre moarte: "Tremură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
E un sicriu închis creionul mut" sau "Atât de ostenită că-mi vine să surâd." Sunt observații subtile ale unei sensibilități la care visul se desface ca o floare într-o dulce exultanță. Peisajul citadin este surprins în transformările lui, ciobanii mână turmele prin oraș și se lovesc de tramvaie, pentru că nu înțeleg limba vatmanilor. Provincia îi creează o stare de spleen: "Ah, orașul, mizerabil colorat de vreun incendiu/ cu seratele în tobe, cu misterele în centru! cât să mai evoc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cantitativ era submediocru spre neglijabil, iar calitativ era anacronic, misionar pe toată linia; cât despre muzică, nu ne potriveam chiar deloc, închipuiți-vă că insista să mă iubească pe Macarena. Cred că știu și de ce, semăna leit cu unul dintre ciobanii care o cântă... Și asta nu e totul: piesa durează vreo patru minute, dar el era cu mult mai rapid. Avea niște finish-uri de o precocitate înspăimântătoare, nici nu mă mira că nevastă-sa apelase la altul. Recunosc totuși că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]