7,311 matches
-
moderni comprehensiune, iar de către logicieni, cunoașterea cu terțul inclus, cum propunea Ș. Lupașcu prin 1960, a tetradei care exclude sinteza hegeliană producătoare de moarte; tetrada este al patrulea termen, pe lângă teză, antiteză și mediatorul ce menține unitatea primelor două, adică coerența antagonismelor). Paracelsus a extins similitudinea în medicină, punând în evidență influența "astrală" a mineralelor, a aerului în vindecarea rănilor, precum și a factorilor psihosociali (ens spirituale). Ca hermetist, el a pledat pentru medicul inițiat și inițiator; ca mag, considera corpus siderum
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
politice și culturale internaționale apărute după al Doilea Război Mondial navighează printre victorii și eșecuri pentru menținerea echilibrelor domeniilor pentru care au fost create. Ele preiau părți din funcțiile statelor și le îndeplinesc, condiționate de conjuncturi, de pregătirea personalului, de coerențele vederilor generale asupra problemelor de rezolvat. Atacurile unor edificii-simbol pentru civilizația americană de la 11 septembrie 2001, continuarea altor atentate pe Glob indică amenințările omenirii atât din interiorul, cât și din exteriorul ei. Sunt aspectele imediate ale relațiilor modernității cu tradiția
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Spania, decât emisarii României. La noi, entuziastul obiectiv al demonstranților din decembrie 1989, rezumat în lozinca "Vrem să intrăm în Europa!", s-a diminuat pe măsura accentuării declinului economic, social și a calității tot mai scăzute a vieții. Lipsa de coerență și de continuitate a reformelor politice și culturale a întârziat peste așteptări tranziția de la autoritarism la democrație și de la economia centralizată la una bazată pe regulile pieței. O anumită influență asupra evoluției lente a țării au avut-o cetățenii, dar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sowohl aufzuheben wie zu verklären.“ Fantasmagoria astfel precizată induce o imagine dialectică, tradusă acum în percepția obiectelor-marfă și a artefactelor lumii urbane. Mecanismul celor două fenomene este același, anume dia lectica reprezentărilor istorice, eliberată de iluzia „păcii“ conceptuale și de coerența unui act reflexiv intențional. Fixa rea prin gândire a unei constelații eterogene de determinații este metoda de cunoaștere prin care Benjamin recunoaște formele materiale ale secolului al XIX-lea și care, pe de altă parte, este reflectată în jocul percepției
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Național de Artă al României) a lui Michel Simonidy. Tema circulă în epocă și este proiectată fie asupra lumii romane, fie pe baza unei tradiții romantice orientalizante asupra unor civilizații dispărute, exotice. Moreau se detașează de pictura istorică a cărei coerență o subminează și, după Rodolphe Rapetti, aici se află punctul de articulație al unei mutații profunde în tablourile sale. Punctul de dispersie al acestei coerențe îl constituie un sincretism stilistic care se face ecoul unui mixtum compositum mitologico-esoteric. Pictorul nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romantice orientalizante asupra unor civilizații dispărute, exotice. Moreau se detașează de pictura istorică a cărei coerență o subminează și, după Rodolphe Rapetti, aici se află punctul de articulație al unei mutații profunde în tablourile sale. Punctul de dispersie al acestei coerențe îl constituie un sincretism stilistic care se face ecoul unui mixtum compositum mitologico-esoteric. Pictorul nu este interesat de construcția minuțioasă a unor scene istorice, ci de spații exotice, imaginare, întrebuințând elemente disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Circe, 10 ale Medeei, 5 ale Dalilei și 18 ale Salomeei. Ceea ce probează și o transpunere aproape muzicală a operei sale, într-o armonie care se bazează pe o serie de recurențe, pe diferite tonuri, dar care dau operei sale coerența compozițională dorită. II.2. Pierre Puvis de Chavannes O pertinentă punere în ecuație simbolistă a picturii lui Puvis de Chavannes (1824 -1898) o face criticul român Virgil Cioflec într-un articol publicat puțin timp după moartea pictorului. Virgil Cioflec evidențiază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alegorie spre simbol nu se realizează pe deplin. Serafina Brukner sesizează decantarea compoziției de orice reper istorist, subliniind această îmbinare a fabulei cu alegoria, un ezoterism asumat al compoziției, care ar solicita o lectură simbolică, în afara contextului stilistic. Stilurile oferă coerență pe un alt plan, ele nu rămân în afara semnificației pe care Cecilia Cuțescu-Storck dorește s-o confere picturii sale, pentru că sensul spiritual se regăsește în opțiunea pentru un anumit stil. Stilul bizantin edificat în jurul picturii hieratice aduce cu sine un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
European Organisation for Testing in Certification), structurată pe comitete sectoriale p entru a putea răspunde diferitelor cerințe de evaluare a conformității. Toate demersurile menționate atestă promovarea unei politici unitare în materie de certificare și acreditare la nivelul UE, asigurarea unei coerențe generale în ceea ce privește evaluarea conformității, perfecționarea legislației, mecanismelor și procedurilor specifice, în scopul eliminării obstacolelor tehnice din calea schimburilor comerciale.
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3156]
-
După ce revedeți un film, la o vreme, după un an, doi, trei, după ce ascultați diverse opinii, ați avut vreodată sentimentul că ar fi fost bine să-l fi făcut altfel? Da. Sigur, primele documentare sunt oarecum stângace, nu au o coerență estetică, deși au și acum o anumită prospețime, până și abordarea aceea stângace are farmecul ei. Da, sigur că aș vrea să montez cu totul altfel. În ce măsură ați căutat imagini sau secvențe cu valori simbolice? Doriți ca filmul să fie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
iar alteori nu? Greu de zis, poți să spui, pe de o parte, că e vorba de o poveste cu cap și coadă, deși în contextul ultimelor zeci de ani, nu mai are neapărat cap și coadă, ci are o coerență narativă. Atunci când simți intenția unui autor de a spune o poveste. Că povestea asta nu mai este după standardele narative clasice de la Cehov sau de la Flaubert, este altceva, dar este o poveste. Există un alt tip de narațiune în filmul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce se separă se autonomizează, și odată pierdut Dumnezeu, Fundamentul fundamentelor, tot ceea ce se autonomizează își caută și își închipuie a-și afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de a explica lumea. Natura îl va afla în propriile-i legi, care se supun Legii supreme a determinismului. Știința îl va așeza pe verdictul irefutabil al experiențelor sale. Omul îl
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de o parte, o natură constructivă manifestată în elaborarea sistemelor de idei sau teorii; pe de altă parte, o natură critică, manifestată în aptitudinea sa de a respinge orice concepție care nu respectă dialogul cu realul, fie prin lipsa de coerență a gîndirii, fie prin neluarea în seamă a faptelor. Prin urmare, raționalitatea nu trebuie definită ca o esență, ci ca un dialog între spirit și real: spiritul vrea să se afle în corespondență cu lumea, elaborînd concepții care să îi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
menită să justifice în mod coerent orice credință sau idee care vrea să eludeze critica rațională. Freud a utilizat cu pertinență termenul de raționalizare pentru a da seama de un delir mult mai puțin vizibil decît cel al incoerenței: delirul coerenței. Astfel, scolastica medievală era de fapt o raționalizare care, sprijinindu-se în același timp pe autoritatea indiscutabilă a lui Aristotel și pe autoritatea indiscutabilă a Scripturii, justifica Credința în mod coerent. În Renaștere, revenirea la izvorul grec redă filozofiei și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
știința este o dezbatere ce tinde să elimine deopotrivă imprecisul și supranaturalul și care cunoaște un verdict implacabil, cel al verificării și al refutației logico-empirice. Știința este, în ea însăși, propulsată de o dialogică permanentă între raționalism, care acordă întîietate coerenței teoretice și care tinde să raționalizeze Universul înglobîndu-l în teorie, și empirism, care acordă întîietate datelor și faptelor și care se arată neîncrezător față de sisteme. De aici rezultă o stimulare permanentă a dialogului rațional-real în detrimentul raționalizării. De această primă dialogică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și Scully (1995) susțin că instituționalizarea este procesul prin care o practică sau o organizație se încetățenește și devine cunoscută la scară largă, dacă nu chiar universal acceptată. Referitor la instituționalizarea partidelor, Huntington identifică patru dimensiuni: adaptabilitatea, complexitatea, autonomia și coerența. Adaptabilitatea se referă la capacitatea unui partid de a rezista în timp și de a supraviețui liderilor fondatori. Complexitatea organizațională vizează numărul de subunități. Autonomia se referă la nivelul de diferențiere dintre partid și comportamentul altor subgrupuri sociale. Coerența vizează
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și coerența. Adaptabilitatea se referă la capacitatea unui partid de a rezista în timp și de a supraviețui liderilor fondatori. Complexitatea organizațională vizează numărul de subunități. Autonomia se referă la nivelul de diferențiere dintre partid și comportamentul altor subgrupuri sociale. Coerența vizează capacitatea de a ajunge la consens și de a rezolva disputele din interiorul unui partid. Panebianco (1988) vede instituționalizarea ca pe o "solidificare" a unei organizații politice, care devine "valoroasă în sine", iar supraviețuirea acesteia devine "scopul" adepților săi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sine", iar supraviețuirea acesteia devine "scopul" adepților săi. Același autor folosește conceptele de autonomie și systemness (sau interdependență între subunități). Randall și Svasand (1999) consideră că termenul de systemness despre care vorbește Penabianco se suprapune cu conceptele de complexitate și coerență despre care vorbea Huntington, în timp ce autonomia este privită la fel de ambii autori. Janda (1980) nu consideră autonomia ca fiind un aspect esențial al instituționalizării partidelor, aducând ca exemplu Partidul Laburist din Marea Britanie, care există în strânsă legătură cu federațiile sindicale. Conceptul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
târziu, alți autori recunosc conceptului de "clasă politică" potențialul său paradigmatic chiar dacă accentele cad diferit. De pildă Mattei Dogan (1995) considera că, deși din punct de vedere sociologic, al stratificării sociale, clasa politică nu este o clasă socială, lipsindu-i coerența internă, totuși, clasa politică continuă să aibă rolul cel mai important, aceasta fiind cea care coordonează activitățile unui stat și face ca sistemul politic în ansamblul său să funcționeze. Și Marx (1958) pare să înțeleagă elita ca fiind o clasă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de măsuri.2 În ceea ce privește dinamica legislativă, analiza pune în evidentă două aspecte relevante pentru prezentul capitol. În primul rând, o instabilitate legislativă destul de mare 12% din legile adoptate sunt modificate și 7% abrogate până la sfârșitul primei legislaturi. Această lipsă de coerență decizională poate fi explicată inclusiv de factorii politici, cu atât mai mult cu cât există acele tensiuni între reformatori și gradualiști. Și aceasta cu atât mai mult cu cât Guvernul este unicul inițiator al legislației, de-a lungul întregii perioade
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
baroniada", "revolta agamanilor" (a parlamentarilor aflați în adunările generale ale acționarilor la diverse companii de stat) și cultul persoanalității lui Adrian Năstase (Radu 2003, 11-13). La acestea aș adăuga și solidarizarea cu deputatul Gabriel Bivolaru. Astfel de fenomene au afectat coerența guvernării, aruncând o puternică îndoială față de intențiile de europenizare a României. Exploatând aceste teme, opoziția a câștigat alegerile, lupta împotriva coruției fiind prezentată ca singura cale de europenizare a României. Cu toate aspectele negative apărute în actul de guvernare, putem
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cercetată pentru realizarea lucrării. Între meritele generale ale lucrării reține atenția preocuparea pentru analiza modernității urbane la nivelul orașelor mici și mijlocii din Moldova secolelor XIX-XX, omise ca fenomen general în abordările istoriografice de până acum. Autorul este interesat de coerența unui proces de modernizare, de transformarea unor realități rurale sau de mici târguri în orașe sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că autorul refuză metodologic abordarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de instalarea armatelor austriece (1854-1857), efectele dezastruoase ale numeroaselor epidemii de holeră ș.a. Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a adus societății românești o binevenită stabilitate. Pe acest fond, procesul de modernizare a căpătat, treptat, o coerență tot mai fecundă, cuprinzând toate domeniile de activitate. Ritmul schimbării a fost deosebit de intens. Statul român, de pildă, a cunoscut în decursul a numai 23 de ani (1858-1881) o evoluție pe care nici cei mai optimiști politicieni autohtoni nu au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
coloniale din Bacău” în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea -, care, după decesul părintelui, „s-a retras din comerț absolut sărac, dar cu cinstea nepătată, și a reînceput cariera obținând o slujbă la finanțe”. Lipsa de coerență a comunității românești din Bacăul de altădată se poate observa și la nivelul activităților culturale. Cu trei ani înainte de trecerea sa în neființă (1939), după o viață de muncă depusă în slujba comunității locale, profesorul Grigore Tabacaru făcea următorul bilanț
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în funcție de particularitățile: de vârstă, de sex, de greutate, motrice. Valoarea acestei programe este dată de capacitatea mare de realizare a modelelor din punct de vedere calitativ și cantitativ, cuprinde elemente esențiale ale domeniului (mijloace eficiente și variate), conținutul are o coerență logică, cursivă, se încadrează în strategia dezvoltării mișcării sportive, posibilități maxime de realizare a obiectivelor propuse. Conținutul programei a ținut cont de nivelul creșterii și dezvoltării fizice a elevilor, nivelul stării de sănătate, volumul și calitatea cunoștințelor, temele de lecție
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3023]