5,159 matches
-
ambientul modificat le-ar deschide sufletul spre cele mai mari speranțe pentru împărăția lui Cristos. 100. «In caritate Christi!» Atunci când Don Orione a aflat că slujitorul carității Don Guanella era pe punctul de a pleca la cer, a alergat la Como într-un suflet, pentru a-l prinde în viață și a-i primi binecuvântarea. Întâlnirea celor doi oameni ai lui Dumnezeu a fost mai emoționantă ca niciodată. La un moment dat, Don Guanella și-a îndreptat privirea slăbită către Don
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a avut de îndurat un război greu, care a lăsat urme adînci. România este acum obligată să importe cereale din alte țări, cu toate că este o țară agricolă. Cred, am adăugat, că Argentina ar fi cea mai indicată în acest scop. "Como no", mi-a răspuns, și a telefonat, imediat, în fața mea lui Miranda, președintele Băncii Centrale, spre a satisface cererile României. După această audiență lungă și folositoare, am fost condus, cu același ceremonial, la hotelul la care locuiam. Generalul Juan Peron
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
prins fără voia lui în acțiune. Itul a fost mutat pe 27 aprilie 1950 într-o cameră de la etajul II, unde Păvăloaie a încercat să îl tragă de limbă. Aurel Tacu l-a prevenit că a stat două luni în comă ca urmare a bătăilor și l-a sfătuit să se roage lui Dumnezeu să reziste. A scăpat de torturile din Pitești datorită transferului la Târgu Ocna, din mai 1950, însă a cunoscut în sanatoriu încercările celor din jurul lui Pătrășcanu și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de Toldișan, Roșca, Bordeianu, Holdevici și Juberian. A fost desfigurat în bătăi și a făcut pneumotorax spontan, încât, ajuns în infirmerie, se plângea că se sufocă. După o noapte în care a gemut de durere fără încetare, a intrat în comă și a murit. Mihai Livinschi Născut la 26 iunie 1926 în Bucium, județul Iași, era student la Drept și primise o condamnare de 7 ani de detenție. I s-a alăturat lui Țurcanu încă de la Suceava, iar în Pitești i-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă la puțină vreme. Pătrășcanu și Gherman, foști studenți la medicină, au încercat să îi facă respirație artificială, dar, realizând că decedase, au început să șteargă sângele și urmele de violență din celulă, ajutați de Gheorghe Roșca. Țurcanu a anunțat calm
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mîini, de picioare, nici nu știu cum se numește, s-a adus scaunul ăsta, dar trebuia omul care să folosească de... ... Exista unul Banu, un deținut de drept comun, care era incurabil, și nici nu mai era conștient, și era și-n comă. Și a zis că-l sacrificăm pe ăsta să-mi arate mie cum să dau loviturile cu creionul. Un creion lung neascuțit, cu care loveam peste testicule. Îmi arătau cum să lovesc, să bat în dreapta, să lovesc numai un pic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a penitenciarului. Dimineața venea garda la 6, se schimba cu adevărat, venea garda penitenciarului, și nu era o gardă stabilă, unii nu-i mai vedeai. Primul om la care am experimentat a trăit puțin după aceea. Dimineața a intrat în comă, n-a mai vorbit nimic. I s-au umflat testiculele, s-au înnegrit, s-au umflat extraordinar, n-am cum să vă spun. A doua seară ăsta tot mai trăia, dar l-au luat de aici, că trebuia să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nasul. Mă seceră cu privirea. Și transpiri. Sarah mă trase din nou de mână - Pentru că mă simt bine. - Și privește în jurul nostru, jumătate din facultate e aici și s-a îmbătat deja rangă, mai are un pic și intră în comă. - Iubito, trebuie să te ocupi de fiica ta - păpușa ei o înnebunește. - Oamenii se plâng că muzica e prea tare, zise Jayne. - Numai prietenii tăi, chica. Pauză. În plus, te-aud perfect. - Chica? Mi-ai spus chica? - Ascultă, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
echilibrată am sorbit din nou din suc și mi-am dres glasul. - Deci ți-ar plăcea să mă tratezi ca la poliție? am oftat eu. - Ce rost ar avea? zise ea înțepată, întorcându-se cu spatele. Încă mai ești în comă. - Presupun că vom discuta asta la ședințele de terapie a cuplurilor. N-a zis nimic. M-am hotărât să schimb subiectul, în speranța unei reacții mai blânde. - Și cine era tipul care a venit costumat în Patrick Bateman noaptea trecută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o lună, are nevoie de oarecare reparații. Ea a străbătut ca vehicul cât și ca... dormitor, următoarele țări: Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Germania (D. și F.), toată valea Rinului, Franța, Olanda, Belgia, tot sudul Franței, Elveția cu Zürich, Geneva, Berna, lacul Como, Lucerna, nordul Italiei, Veneția etc. Încât mă mir că au putut ajunge cu ea și În starea În care se găsește (...). M-au rugat să am răbdare pentru altă ocazie din toamna aceasta. Ca să vin cu trenul, eu singură cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon și Neftalim [...] (Matei, IV, 12-13) Cu cercul său albastru, cu oleandrii și cu pensionarii săi, acest oraș-stațiune balneară ar fi putut fi ceva cam ca Garda sau Como din nordul Italiei. În sfârșit, așa îmi imaginam eu Tiberiada. Orașul lui Maimonide și al Berenicei are, de fapt, aspectul cam tâmp pe care-l poți remarca la Saint-Raphaël și vulgar cam ca al Coastei de Azur. Un fel de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a te rata ca și la București. Ce carte din literatura lumii ai fi vrut să scrii...? Ce ai fi făcut după scrierea ei? Desigur, Iscusitul Don Quijote de la Mancha. După aia m-aș fi retras la Curtea de Argeș să mor în comă alcoolică, să mor de beția elogiilor celor din jur și celor din lumea largă. Cu ce scriitor din lume ai fi vrut să fi băut un șpriț? Cam ce ați fi discutat la acel șpriț, băut undeva la o terasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la 21 octombrie 1979. A petrecut cele două decenii în închisoarea din Insula Pinilor, acolo unde în 1953, după atacul eșuat al cazărmii Moncada, a fost deținut câteva luni și tânărul Fidel. Despre "experiența" cubaneză Matos a scris o carte "Como llega la noche" Cum se lasă noaptea, de la "eliberare" trăind în exil. După douăzeci de ani de închisoare, în Cuba, ca "trădător", apreciez că Matos nu ar fi avut nici un motiv să-și absolve foștii "camarazi de arme" și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
statale în Florența renascentista. Este autorul unor prestigioase studii despre viața și opera lui Machiavelli. A realizat o nouă traducere a lucrării Îl principe Niccolò Machiavelli: The Prince with Related Documents (2005). Între lucrările personale: Giannozzo Manetti: Historia Pistoriensis (2011), Come ho imparato l'italiano (2007), La città dei crucci: fazioni e cliente în uno stato repubblicano del' 400 (2000). În colaborare cu Giles Constable a publicat: Sacrilege and Redemption în Renaissance Florence: The Case of Antonio Rinaldesch (2008). A editat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Princeton, 1970. Terza, Dante della, "The Most Recent Image of Machiavelli: The Contribution of the Linguist and the Literary Historian", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 91-113. Theseider, Eugenio Dupré, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, Carlo Marzorati, 1945. Tully, James (ed.), Meaning & Context: Quentin Skinner and His Critics, Princeton University Press, Princeton, 1988. Teneti, Alberto, Stato: un 'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987. Vettori, Francesco, Sommario della storia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di perdere anche quelli già avuți ... Possiamo chiamarla forza, mă non sarà sgradita alla fanciulla: Quello che a loro piace, spesso vogliono darlo forzațe. Chiunque sia vinta da un improvviso assalto di Venere Ne è compiaciuta, e riguarda l'immoralità come un complimento. Mă colei che potendo essere presă, sfugge intatta, Sarà triste per quanto simuli gioia nel volto]. Se va lupta poate-ntâi: "Îndrăznețule!" are să spună, Totuși, luptând, va dori că pân'la urma s-o-nvingi. După întâiul sărut
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
havendo cosa alchuna da scriverti, ne adviso da alchuna bandă. Fu l'ultima nostră de' x et l'ultime che habbiamo da te sono de' v, et non havendo dipoi altro da te stimiamo che non habbi havuto che scrivere, come non habbiamo anchor noi. Pure non și vogliono obmettere le buone consuetudini di scrivere spesso, et quando bene non accaggia cosa che imporți, scrivere almeno de' 3 o 4 di una volta, che serviva questo offitio almeno a' privați che
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
che connumera questa tra l'altre sciagure di Prato. Partitomi del bosco, io me ne vo a una fonte, e di quivi în un mio uccellare. Ho un libro sotto, o Dante o Petrarca, o un di questi poeți minori, come Tibullo, Ovvidio et simili: leggo quelle loro amorose passioni, et quelli loro amori, ricordomi de' mia, godomi un pezzo în questo pensiero. Transferiscomi poi în sulla stradă, nell'hosteria, parlo con quelli che passono, dimando delle nuove de' paesi loro
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
io ho notato quello di157 che per la loro conversazione ho fatto capitale, et composto uno opuscolo De principatibus, dove io mi profondo quanto io posso nelle cogitationi di questo subietto, disputando che cosa è principato, di quale spetie sono, come e' și acquistono, come e' și mantengono, perché e' și perdono. Et se vi piaccque 158 mai alcuno mio ghiribizo, questo non vi doverrebbe dispiacere; e a un principe, e maxime a un principe nuovo, doverrebbe essere accetto 159: però
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di157 che per la loro conversazione ho fatto capitale, et composto uno opuscolo De principatibus, dove io mi profondo quanto io posso nelle cogitationi di questo subietto, disputando che cosa è principato, di quale spetie sono, come e' și acquistono, come e' și mantengono, perché e' și perdono. Et se vi piaccque 158 mai alcuno mio ghiribizo, questo non vi doverrebbe dispiacere; e a un principe, e maxime a un principe nuovo, doverrebbe essere accetto 159: però io lo indirizzo alla
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
alla tornata mia io non credessi scavalcare a casă, et scavalcassi nel Bargiello; perché, ancoră che questo stato habbia grandissimi fondamenti e gran securità, tamen egli è nuovo, et per questo sospettoso; né ci mânca de' saccenti, che per părere, come Pagolo Bertini, metterebbo'160 altri a scotto, e lascierebbono el pensiero a me. Pregovi mi solviate questa paura, e poi verrò infra el tempo detto a trovarvi a ogni modo. Io ho ragionato con Filippo di questo mio opuscolo, se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 218-228 (Charles Taylor) și pp. 246-273 (partea centrală a răspunsului lui Skinner). 2 Friedrich Meinecke, Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, München & Berlin, 1924; Eugenio Dupre Theseider, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, 1945, îndeosebi pp. 197-204 asupra relazioni venețiene; Federico Chabod, Scritti șu Machiavelli, Torino, 1964; Sergio Bertelli, "Machiavelli e la politica estera fiorentina", în Studies on Machiavelli, (ed.) Myron P. Gilmore, Florența, 1972, pp. 31-72. 3 Hans Baron, "Machiavelli: The Republican
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Princeton, 1998, p. 258, 288. 53 Discorsi, îi. 4, p. 154: "La quale potenza e gloria... fu tanto spenta, che... al presente non ce n'e quasi memoria." Și, din nou, în următorul capitol, Discorsi, îi. 5, p. 155: "Talche, come și e detto, di lei ne rimanere solo la memoria del nome". 54 Prezentarea pe care o face Machiavelli modurilor atenian și spartan de expansiune este derutant, întrucat ambele cetăți grecești au fost capete de "ligi" cu mulți ani înainte de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unui parte de către un cetățean ambițios în Discorsi, iii. 28, p. 235. 70 Discorsi, i. 3-7, p. 81-88; Istorie, iii. I, p. 690-691. 71 Istorie, îi. I5, p. 668. Nu doar o armată populară, ci și "tutta la Toscana, parte come subietta, parte come amica" s-a supus Florenței. [ș.a.] 72 Discorsi, i. 4, p. 82. 73 A se compară, de exemplu, critică deliberărilor îndelungate în republică în Discorsi, îi. I. 5, pp. 164-166. 74 Vezi Rubinstein, "Florentina Libertas". 75 Discorsi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un cetățean ambițios în Discorsi, iii. 28, p. 235. 70 Discorsi, i. 3-7, p. 81-88; Istorie, iii. I, p. 690-691. 71 Istorie, îi. I5, p. 668. Nu doar o armată populară, ci și "tutta la Toscana, parte come subietta, parte come amica" s-a supus Florenței. [ș.a.] 72 Discorsi, i. 4, p. 82. 73 A se compară, de exemplu, critică deliberărilor îndelungate în republică în Discorsi, îi. I. 5, pp. 164-166. 74 Vezi Rubinstein, "Florentina Libertas". 75 Discorsi, i. 4, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]