3,298 matches
-
unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență. A fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 3 stele) la 30 mai 2006 . Generalul Secară a fost decorat cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de comandor (1 decembrie 2000). Este căsătorit și are un copil. Vladimir Secară este autor a numeroase cărți, articole și studii de specialitate, cum ar fi:
Vladimir Secară () [Corola-website/Science/311739_a_313068]
-
avansul japonez. Commodore - nu mai este astfel de rang în Marina Statelor Unite ale Americii La momentul promovării lui Nimitz la rangul de contraamiral, Marina Statelor Unite nu a menținut gradul cu o stea (Commodore). Nimitz a fost promovat astfel, direct de la gradul de comandor la gradul de contraamiral. Prin numirea de către Congresul SUA, el a sărit peste gradul de viceamiral și a fost promovat direct la rangul de amiral în decembrie 1941. Amiralul flotei - este un rang făcut permanent în Marina Statelor Unite pe 13
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
recunoașterea regimului lui Walker. Pentru a-l îndepărta, el finanțează o coaliție a celor 4 țări central-americane amenințate de Walker. În aprilie 1856 trupele costaricane pătrund în Nicaragua și îl înving pe Walker. La 1 mai 1857 Walker se predă comandorului Charles Henry Davis, din marină SUA, si este repatriat. La întoarcerea în New York este aclamat de mulțime că un erou. Șase luni mai tarziu el organizează o altă expediție, dar este arestat. În 1860 publică o carte despre expediția din
William Walker () [Corola-website/Science/311193_a_312522]
-
de divizie. Împreună cu alți ofițeri superiori români proveniți din rândurile fostei armate austro-ungare, a participat la reorganizarea armatei române din Transilvania având funcția de locțiitor al comandamentului Secției militare din Consiliul Dirigent din Sibiu. A fost decorat în rangul de comandor al Ordinului Coroana României. Paralel cu activitatea militară, Dionisie Florianu a fost membru al Comitetului de administrație al Fondului școlastic al fostului regiment orlățean între anii 1919-1921 precum și al Comitetului central al ASTRA, în 1921 fiind și președintele Comisiei de
Dionisie Florianu () [Corola-website/Science/311811_a_313140]
-
amenințată. Prima descriere științifică a vidrei de mare a fost făcută de Georg Wilhelm Steller în anul 1751. Steller a luat parte la a doua expediție în Kamceatka, aflată sub comanda lui Vitus Bering. Corabia expediției a naufragiat în preajma insulelor Comandorului și 75 de marinari au fost nevoiți să petreacă iarna 1740-1741 pe cea mai mare insulă din acest arhipelag, care a fost numită ulterior insula Bering. Vânătoarea de mamifere marine, în particular a vidrelor de mare, a ajutat o parte
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
pliocenul mijlociu. Cariotipul vidrei de mare numără 38 de cromozomi. În prezent există trei subspecii ale vidrelor de mare recunoscute unanim. Acestea sunt: În afară de acestea, mai mulți specialiști consideră că este necesar a diferenția vidra de mare obișnuită de pe insulele Comandorului de cele din Kamceatka și insulele Kurile. Pentru vidra de mare de Kamceatka au fost propuse două variante de denumiri în nomenclatură binară: "Enhydra lutris gracilis" (Bechstein, 1799) și "Enhydra lutris kamtschatica" (Dybowski, 1922). De asemenea, este întocmită o listă
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
ale Rusiei de astăzi, iar americanii malurile vestice ale Alaskăi, Canadei și Californiei. Hotarul dintre arealul vidrei de mare obișnuite și al celei nordice, însă, urmează exact linia hotarului dintre SUA și Rusia. Probabil, cercetările viitoare comune pe malurile insulelor Comandorului vor clarifica acest subiect. Vidra de mare este un animal relativ mare: lungimea sa atinge 1,5 m, iar greutatea atinge 45 kg. Forma corpului este alungită, aproape cilindrică. Masculii sunt mai mari decât femelele: de obicei, sunt cu 35
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de la mijlocul peninsulei California de Jos în Mexic (aprox. 27° lat. N) spre nord, de-a lungul țărmurilor SUA și Canadei, apoi pe paralela de 60° lat. N, de-a lungul țărmului sudic al peninsulei Alaska, insulelor Aleutine și insulelor Comandorului, mai departe spre sud de-a lungul țărmului estic al peninsulei Kamceatka și insulelor Kurile, până la partea nordică a insulei Honshū (aprox. 40° lat. N). Mai multe denumiri geografice sunt sau erau legate de numărul mare de vidre de mare
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de a cartografia țărmul estic al peninsulei Kamceatka și de a căuta o cale maritimă spre America și Japonia. În 1740, în timpul celei de-a doua expediții în Kamceatka, vasul lui Bering a suferit un accident lângă unele din insulele Comandorului și a fost nevoit, împreună cu echipajul, să petreacă iarna acolo. În timpul ei, marinarii vânau deseori „biberi de mare” care, pe atunci, nu simțeau nicio frică față de om și erau o pradă foarte ușoară. După un an, membrii expediției s-au
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
prețuite în Europa, iar vânzarea lor a compensat toate cheltuielile expediției. Unele dintre ele au ajuns să fie chiar licitate la Londra. Atunci a început exterminarea masivă și necontrolată a vidrelor de mare în toate arealele sale de viață - insulele Comandorului, Kamceatka, insulele Kurile și Alaska. În anul 1799, în scopul intensificării vânătorii și controlării veniturilor de pe urma vânzării blănurilor, a fost creată o companie ruso-americană specializată în dobândirea acestora. Compania a luat în exploatare ca teren de vânătoare țărmul vestic al
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
3 stele (prin decretul președintelui României nr.198 din 21 octombrie 1994) și general de armată - cu 4 stele (prin decretul președintelui României nr. 506 din 30 noiembrie 2000). A fost decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor (2000) și în grad de Mare Ofițer (2004), în semn de apreciere pentru vitejia și curajul de care a dat dovadă "în grelele bătălii purtate pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Mondial, făcând cinste glorioaselor tradiții
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
pe 25 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1964]] [[Categorie:Decese pe 6 iunie]] [[Categorie:Generali români din Al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Destinatari ai premiilor sau decorațiilor militare]] [[Categorie:Decorați cu „Ordinul Mihai Viteazul”]] [[Categorie:Ofițer al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Comandor al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana României]]
Vasile Atanasiu () [Corola-website/Science/311481_a_312810]
-
în care tenorul român era la apogeul carierei. În anul 2010, Vasile Moldoveanu a făcut apel la decizia de condamnare cu închisoarea și a fost achitat definitiv. În anul 2012, a fost decorat cu ordinul “Steaua României” în grad de Comandor, una dintre cele mai vechi și mai înalte distincții din România. În prezent, Vasile Moldoveanu locuiește la Monte Carlo și se dedică orelor de master class cu tineri interpreți, în special din România. Înregistrările rămase sunt puține dar există două
Vasile Moldoveanu () [Corola-website/Science/312894_a_314223]
-
revin, a fost majorată la 62 ani. Conform art. 58 din Legea 80/1995, acordarea în timp de pace, a gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană și contraamiral, are ca cerință promovarea unui examen de către colonei și comandori. Condițiile de participare la examen sunt următoarele: Acordarea gradului de general se face de către președintele României, prin decret, ca urmare a propunerii ministrului apărării naționale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului și cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării
General de brigadă () [Corola-website/Science/310944_a_312273]
-
Bucovina, fiind înmormântat în Catedrala Mitropolitană din Cernăuți, ctitorită de el. Hacman a fost și primul mareșal al Ducatului Bucovinei de la 1862 la 1864. Succesorul său în această funcție a fost Eudoxiu Hurmuzachi. Episcopul a fost purtător al Crucii de Comandor al Ordinului Franz Joseph și cetățean de onoare al orașelor Cernăuți și Siret. După el a fost denumită o stradă pe timpul monarhiei austriece: „Bischof-Hakman-Gasse“ în capitala Bucovinei.
Eugenie Hacman () [Corola-website/Science/310306_a_311635]
-
Paris și atașat cultural la Ambasada României în Franța. Este tradus și publicat în reviste literare din Franța, Belgia, Spania, SUA, Canada, Rusia, India, Bulgaria, Italia, Macedonia, Armenia, Vietnam, Peru. Este distins cu Ordinul Național „Meritul cultural” în grad de Comandor în anul 2004. T"estament - Anthology of Modern Romanian Verse / Testament - Antologie de Poezie Română Modernă" - ediția a doua (versiune bilingvă română/engleză) - antologator și traducător Daniel Ioniță, cu Eva Foster, Rochelle Bews și Prof.Dr. Daniel Reynaud - Editura Minerva, Ianuarie
Horia Bădescu () [Corola-website/Science/309209_a_310538]
-
faringian . Potrivit propriei dorințe, corpul său a fost incinerat la Crematoriul Vitan Bârzești, iar cenușa a fost aruncată în Marea Neagră. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Ilarion Ciobanu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", "„în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”". Articole biografice
Ilarion Ciobanu () [Corola-website/Science/309224_a_310553]
-
Tribunalului București Constantin Grigore C. Zotta. A fost, împreună cu Gheorghe Alexianu, director al publicației „Pandectele Săptămânale". A fost și președinte al unor comisii de examinare a judecătorilor din țară. Pentru activitatea sa, a primit ordinul „Steaua României" în gradul de comandor. În anul 1936, a devenit membru al Academiei Franceze din Aix. A scris și câteva piese de teatru, dintre care cea denumită „Necunoscuta de pe stradă" a reținut în mod special atenția publicului și a criticii. A mai scris și scenarii
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]
-
Ogasawa, după o serie de lupte dure, precum cea de la Iwo Jima. Aceste cuceriri au marcat începutul luptelor pe teritoriul național nipon. În timpul anilor 1943 și 1944, forțele aliaților, sprijinite de uriașele resurse ale SUA, avansau neîntrerupr către inima Japoniei. Comandorul Asaiki Tamai a organizat primul grup de 24 de elevi-piloți kamikaze - piloți sinucigași. Acești piloți au provocat mari pierderi de vieți omenești, americanilor și au scufundat un număr mare de nave. După cucerirea și asigurarea securității aeroporturilor din Saipan și
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
1927-1928, 1931-1932), subsecretar de stat pentru presă și informații în cadrul Președinției Consiliului de Miniștri (1931) și Ministerului de Externe (1931-1932), trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României în Spania (1938-1939) și Portugalia (1939-1940). Totodată, Jean Pangal a fost Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România [RSAAR] (1922-1937, 1944-1948) și Mare Maestru al Mari Loji Naționale din România [MLNR] (1928-1929). A fost, practic, conducătorul absolut al Francmasoneriei Române Regulare din perioada interbelică. În această calitate
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
1928-1929). A fost, practic, conducătorul absolut al Francmasoneriei Române Regulare din perioada interbelică. În această calitate, Pangal prezida atât ședințele de Mare Consiliu al MLNR, cât și pe cele ale Supremului Consiliu al RSAAR. Mai mult decât atât, Suveranul Mare Comandor al României se bucura pretutindeni, pe plan național și internațional, de recunoașterea rangului și prestigiului său. La vremea lui, Jean Pangal a făcut parte din conducerea masoneriei mondiale [de rit scoțian], formată din șapte Suverani Mari Comandori, care se reuneau
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
atât, Suveranul Mare Comandor al României se bucura pretutindeni, pe plan național și internațional, de recunoașterea rangului și prestigiului său. La vremea lui, Jean Pangal a făcut parte din conducerea masoneriei mondiale [de rit scoțian], formată din șapte Suverani Mari Comandori, care se reuneau o dată la 5 ani, pentru a hotărî asupra direcțiilor generale de urmat și directivelor de aplicat. La o asemenea reuniune masonică internațională, ținută în luna iunie 1935 la Bruxelles, a fost invitat să participe și Suveranul Mare
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
care se reuneau o dată la 5 ani, pentru a hotărî asupra direcțiilor generale de urmat și directivelor de aplicat. La o asemenea reuniune masonică internațională, ținută în luna iunie 1935 la Bruxelles, a fost invitat să participe și Suveranul Mare Comandor al României. Trebuie recunoscut faptul că influența internațională a masoneriei române și a conducătorului acesteia a crescut, în perioada interbelică, mai cu seamă odată cu punerea în adormire sau cu interzicerea reuniunilor masonice în unele state europene, care au abandonat democrația
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
Unită, în 1947. În 1950 a dus tratative cu Vaticanul pentru a produce un acord conform căruia pentru Biserica penticostală nu catolicismul, ci comunismul este dușmanul principal. Distins de Franța cu Legiunea de Onoare și de Rusia cu gradul de Comandor al Ordinului Sf. Stanislas. În anul 2014, sociologul Bogdan Bucur a găsit sute de note informative ale serviciilor secrete românești din perioada interbelică legate de Jean Pangal într-un dosar asociat Casei Regale a României. Acestea au fost adunate în
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
anul 2000. Anterior intrării în Primul Război Mondial, la 27 august 1916, cadrul legal existent permitea decorarea militarilor care se distingeau pe câmpul de luptă doar cu însemnele de război ale ordinului Steaua României în gradele de cavaler, ofițer și comandor, precum cu medalia Virtutea Militară de război. Conform reglementărilor rămase încă din perioada Războiului de Independență, Steaua României se putea acorda tuturor militarilor, Virtutea Militară fiind acordată diferențiat: clasa I ofițerilor și clasa II subofițerilor și trupei. Regula generală în
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]