3,128 matches
-
fost, pe rând, bibliotecar al Casei Bisericii, secretar și apoi secretar-director al Comisiunii Monumentelor Istorice, unde s-a făcut remarcat cu deosebire. A fost, alături de Nicolae Iorga, Nicolae Ghica-Budești, Alexandru I. Lapedatu, unul dintre cei mai fecunzi redactori ai Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice, unde a publicat articole însemnate cu privire la domeniile sale de expertiză: începuturile Evului Mediu românesc, monumentele istorice medievale și moderne sau epoca lui Constantin Brâncoveanu. Reținem, dintre articolele și notele sale: Curțile domnești brâncovenești: Doicești, în BCMI, an II
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
O ctitorie mitropolitană. Biserica din Râmeștii-Vâlcei, BCMI, an IV, 1911, pp. 130-132. O tocmeală a lui Matei Basarab, BCMI, an IV, 1911, p. 148. O Biserică Domnească, BCMI, an IV, 1911, p. 149. Mormintele din Biserica Precista, Bacău. Raport adresat Comisiunii Monumentelor Istorice, BCMI, an IV, 1911, p. 152-159. Inscripțiile bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș,în BCMI, V, 1912, p. 95. Inscripții: Biserica domnească din Ocnele Mari, Vâlcea, în BCMI, V, 1912, p. 132. Biserica din Corbii Mari (Vlașca),în
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
George Ostrogovich”, din 17.05.2008, Societatea de Chimie din România i-a oferit Facultății de Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest din Timișoara "Medalia „Constantin I. Istrati”" pentru merite deosebite în formarea de tinerilor chimiști. În Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) nr. 41 din 1924, editura Ramuri, Craiova, la pagina 143 apărea următorul necrolog: Un bust al doctorului Constantin Istrati, realizat de sculptorul Raffaello Romanelli, îi străjuiește mormântul din Cimitirul Bellu din București.
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
al inspectorului seminarului din Chișinău. Și-a adus o contribuție substanțială și în domeniul arheologiei. Ion Halippa este autorul mai multor hărți arheologice ale Basarabiei. În calitate de șef al Comisiei Guberniale Științifice a Arhivelor din Basarabia (fondate în 1898 sub titulatura „Comisiunea savantă a arhivelor din Basarabia”), a fost coautor al lucrării monumentale în trei volume "Trudi Bessarabskoi guvemskoi ucionoi arhivnoi komissii" (Lucrările Comisiei Guberniale Științifice a Arhivelor din Basarabia, 1900, 1902, 1907), o compilație științifică în care date istorice despre Basarabia
Ion Halippa () [Corola-website/Science/308018_a_309347]
-
de pe placa aplicată pe un perete al bisericii după finisarea renovărilor din anul 1925:<br> "Renoitu-sa și lărgitu-sa acest vechi sfânt locaș cu hramul “Adormirea Născătoarei de Dumnezeu” cu cheltuiala credincioșilor și ajutorul ministrului culturii Al. Lăpedatu și al comisiunei din Cluj în anul Domnului 1925 sub stăpânirea Majestății Sale regele unirii tuturor românilor Ferdinand I." <br> "Mitropolit al Bisericii Unite cu Roma părintele Vasile Suciu." <br> "Protopop al districtului Ilie Dăianu din Cluj." <br> "Paroh al satului Nicolae Nicoară
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
drapelele] sunt lucrate și materialele întrebuințate lasă de dorit, căci pânza lor se taie și se rupe”, adresează un ordin generalului Ioan Argetoianu, președintele comisiei mixte și inspector general al geniului: „am onoarea a vă ruga să luați dispozițiuni ca comisiunea ce prezidați să facă o descriere detaliată asupra drapelelor și stindardelor existente, asupra materialelor din care trebuiesc confecționate, dimensiuni, etc. În lucrările de făcut se va avea în vedere și legea din 8 martie 1872 [...] prin care se hotărăște marca
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
mânăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite, în care stare am văzut-o eu la anul 1854."" La peste jumătate de secol de la momementul acestei descrieri, N.A. Bogdan găsea mănăstirea într-o stare și mai ponosită. În anul 1908, Comisiunea Monumentelor Istorice a efectuat o serie de lucrări de restaurare care au reabilitat lăcașul degradat. Mănăstirea Hlincea a fost închisă ca urmare a Decretului 410/1959, când s-au închis mai multe mănăstiri din România. Biserica mănăstirii a devenit biserică
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
din România, neexistând vreun barou în afara acesteia. Uniunea Avocaților din România, înființată prin Legea din 21 februarie 1923, ca organ general al barourilor avocaților din România, dispunea de personalitate juridică Prin Decretul-Lege din 26 octombrie 1939 pentru numirea și funcționarea comisiunilor interimare la Uniunea avocaților și la Barourile avocaților din țară, sunt dizolvate nu numai organele barourilor, ci și organele Uniunii Avocaților din România, fiind numite organe interimare de conducere de ministrul justiției (art. I), iar Legea din 28 decembrie 1931
Uniunea Națională a Barourilor din România () [Corola-website/Science/302223_a_303552]
-
a devenit biserică parohială a satului Aroneanu. Distrugerea mănăstirii a continuat, astfel că în preajma anului 1885 din întregul complex mănăstiresc nu mai tămăsese decât biserica, restul fiind distrus, chiar și gardul. Această biserică a fost restaurată în 1907, prin grija Comisiunii Monumentelor Istorice. Atunci au fost înlocuite majoritatea pieselor ceramice care decorau fațada. În anul 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, a ars în urma unui incendiu provocat de apropierea frontului. Atunci au ars mobilierul, catapeteasma și vechile obiecte de
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
turla de pe naos era pe jumătate descoperită. Aceasta este starea în care o găsea arhitectul Constantin Băicoianu, sub coordonarea căruia s-au efectuat reparații la biserică în 1896. Noi lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1910-1911, la inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. În octombrie 1911, lucrările au fost finalizate, iar mănăstirea a putut fi vizitată de delegații universităților străine veniți la sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În aceeași zi, aviatorul Aurel Vlaicu a zburat deasupra orașului Iași cu avionul construit
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
aici călugări de la alte mănăstiri din Moldova și astfel mănăstirea s-a redeschis. În timpul primului război mondial, clădirile din incinta mănăstirii au servit ca spital militar, aici fiind îngrijiți ostașii răniți. În anul 1930, la inițiativa lui Nicolae Iorga, președintele Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost refăcute biserica și încăperile mănăstirii, după cum atestă o placă memorială amplasată pe clădirea Egumeniei. Lucrări importante de restaurare s-au efectuat în perioada 1964-1971, în urma cărora turnul clopotniță și-a recăpătat forma sa originară, cuhnea, zidurile
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de ocnițe din cărămidă aparentă), s-au construit două foișoare cu scări de acces la cele două intrări principale și s-au efectuat unele reparații interioare. Istoricii Dan Bădărău și Ioan Caproșu, analizând articolul publicat de arhitectul restaurator în "Buletinul Comisiunii monumentelor istorice" din 1913 în care apar numeroase ilustrații de mare interes, au constatat o serie de intervenții care au denaturat aspectul inițial al clădirii și anume: Pe peretele nordic al acestei clădiri a fost amplasată în 1930 o placă
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
1892. După acea s-a retras din politică. A luat de asemenea o parte însemnată la reîntemeierea și organizarea Mitropoliei de dincolo, sub arhiepiscopul Andrei Șaguna, fiind unul din sprijinitorii de frunte ai acestei idei. Tot dânsul a fost referentul comisiunii, care s-a dus la Karlowitz pentru aplanarea neînțelegerii dintre românii și sârbii din Ungaria, privitor la fondurile și averile bisericilor și mănăstirilor, iar in sinoadele și congresele bisericii ortodoxe române, a avut totdeauna un loc de vază și o
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
rezultat pozitiv. Ministrul cultelor, Mihail Ralea, l-a informat la data de 8 aprilie 1946 pe nunțiul apostolic Andrea Cassulo cu privire la faptul că guvernul comunist nu-i putea acorda lui Marcu Glaser recunoașterea legală până la "procurarea unui aviz favorabil din partea Comisiunii Aliate de Control", el invocând pretextul că episcopul era născut în Ucraina și că ar fi activat până la 23 august 1944 pe teritoriul sovietic. ""Or pentru bunele raporturi cu marea aliată din răsărit, nu putem săvârși acte care să ne
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
construită după bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467 dintre oștile moldovenești conduse de domnitorul Ștefan cel Mare și oștile ungurești conduse de regele Matia Corvin. Deteriorată de-a lungul timpului, a fost salvată de la dispariție prin restaurarea sa de către Comisiunea Monumentelor Istorice între anii 1907-1914. În aceeași perioadă arhitectul Nicolae Ghica-Budești a realizat la București o copie a monumentului, concretizată în edificiul Bisericii Sf. Vasile cel Mare din strada Polonă. Biserica "Sf. Gheorghe" - Albă din Baia a fost inclusă pe
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
asupra prețului vânzării, iar astfel cumpărătorul Alexandru Cantacuzino-Pașcanu a depus suma de 100.000 mii lei. Contribuția debitorului nu a fost suficientă și a fost nevoie de intervenția instituțiilor statului. Pentru a salva Biserica Albă din Baia de la dispariția totală, Comisiunea Monumentelor Istorice a refăcut-o între anii 1907-1908, cu banii marchizei Luxița Palade de Bedmar, obținuți prin executarea dispozițiilor testamentului său. Lucrările au fost coordonate de arhitectul Nicolae Ghica-Budești, dar după alte surse afirmă, pe baza manierei intervenției, că ar
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale Carol I rege și domn al României sub arhipăstoria IPS Pimen mitropolit al Moldovei și Sucevei, prin purtarea de grijă a Comisiunii Monumentelor Istorice, cu ajutor dela răposata întru fericire Luxița marchiză de Bedmar născută Paladi în anii 1907-1914"". În 1932 biserica a fost trăsnită și a luat foc. Pentru repararea stricăciunilor, arhitectul Ștefan Balș a fost însărcinat în 1937 să înceapă
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
un trust de trei sau patru persoane care să administreze fondul. După ce i-a încasat, el a decis să administreze el însuși fondul. În ianuarie 1950 Cretzianu l-a informat în scris pe generalul Rădescu că va da periodic socoteală Comisiunii Financiare a Comitetului asupra modului în care utilizase fondurile. . Cu câțiva ani mai târziu, afirma că fondurile îi fuseseră încredințate de guvernul român și că va da socoteală guvernului, în momentul în care va fi instalat un guvern democratic în
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
piatra de mormânt a Doamnei Oltea, mama fostului domnitor. În anul 1925, un călugăr care a vrut să curețe pictura din pridvor a șters cu cârpe ude picturile bolții, distrugând unele chipuri și alterând tonurile altor picturi. Între anii 1934-1937, Comisiunea Monumentelor Istorice a efectuat unele lucrări de restaurare a bisericii și clisiarniței, sub coordonarea arhitectului Horia Teodoru. S-a decapat tencuiala exterioară care acoperise ferestrele din pridvor și pronaos, s-au reconstruit muluerile gotice ale ferestrelor din pridvor, s-a
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
circa 100 specii. Prima menționare a insulei Sacalin, cu un singur nucleu, a fost într-o hartă rusească întocmită în anul 1771 în timpul confruntărilor cu Imperiul Otoman pentru impunerea supremației la gurile de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Sub egida Comisiunii Europene a Dunării, în anul 1856 căpitanul Thomas Spratt a realizat a nouă hartă, în care insula Sacalin apărea cu două nuclee submerse. În anul 1924, cercetătorii români au efectuat noi măsurători și au constatat că lungimea insulei a ajuns
Insula Sacalin () [Corola-website/Science/305939_a_307268]
-
Tribunalul Lăpușna. Pe 7 feb. 1930 este delegat să exercite în mod temporar funcția de "magistrat asistent" la secțiunea I a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din 20 aug. 1935 este numit supleant pe termen de 2 ani în Comisiunea locală de disciplină Chișinău. Pe 2 aug. 1937 prin D.R. 2529 este delegat "consilier la Curtea de Apel" Chișinău, iar pe 1 aug. 1940 este încadrat definitiv pe acest post, fiind apoi pe 12 august 1940 cu D.R. 2688 numit
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
Sibiu în 1806. La 12 septembrie 1931 o furtună puternică a doborât turnul și a distrus acoperișul bisericii. În 1932, după temeinice lucrări de reparații, întreprinse sub auspiciile Muzeului Bănățean, biserica de lemn a fost declarată monument istoric. Președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice în acea perioadă era Nicolae Iorga. În prezent biserica este într-o stare avansată de degradare putând să se prăbușească în orice moment. În urmă cu câțiva ani Muzeul Țăranului Român a dorit să cumpere această biserică, care
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
în 1891, s-au fisurat pereții, iar pictura a căzut în mare parte. Lăcașul de cult a fost reparat în perioada septembrie 1941 - mai 1945 prin purtarea de grijă a episcopului Grigorie Leu (1940-1949), fiind resfințit la 29 iunie 1945. Comisiunea Monumentelor Istorice a oferit bani pentru reclădirea turlei și restaurarea picturii (între 1943-1945), iar Episcopia Hușilor a suportat cheltuielile executării unei catapetesme noi din stejar masiv și a mobilierului interior de stejar, precum și pentru modificarea cafasului și a pridvorului. După
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
fiind sprijinită pe arcuri dublou și coloane adosate. Deasupra altarului și absidelor laterale sunt bolți semicilindrice. Pictura murală a fost realizată de pictorul Gheorghe Tattarescu între anii 1890-1891. Ca urmare a faptului că a fost înnegrită de fum în timp, Comisiunea Monumentelor Istorice l-a desemnat pe pictorul Gh. Tomescu pentru a o spăla. Această acțiune s-a derulat în anul 1935, iar pictura și-a recăpătat frumusețea și strălucirea inițială. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a deteriorat clădirea bisericii, turla
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
inițială. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a deteriorat clădirea bisericii, turla construită de episcopul Silvestru Bălănescu s-a prăbușit, zidurile s-au crăpat, iar pictura a căzut în mare parte. Ca urmare, ea a fost refăcută între anii 1943-1945 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. După reînființarea Episcopiei Hușilor (1996), s-a realizat o refacere a picturii între anii 1997-1998 de către pictorul Dumitru Bănică. Printre odoarele de preț de care dispune menționăm următoarele: În biserică, lângă strana arhierească, se află mormintele episcopilor Inochentie
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]