7,605 matches
-
Aceste metode ajută pacientul să facă față emoționalității exprimate de anturaj și să trăiască în comunitate cu o mai bună adaptare. Toate studiile au fost efectuate pe pacienți care primeau un tratament neuroleptic a la longue și la care terapiile comportamentale adaugă o mai bună funcționare socială. Terapii cognitive. Trei metode au fost propuse până în prezent. Este vorba de terapii scurte având durata de o oră și care se derulează pe o durată de la 10 la 25 ședințe. 1. Terapii cognitive
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt factorii de mediu care declanșează și mențin simptomele psihotice. Se stabilește o colaborare în scopul diminuării simptomelor și consecințelor lor prin diferite tehnici particulare. Strategii de adaptare pot fi dezvoltate ulterior, în special strategii cognitive: modificarea atenției, autoverbalizare; strategii comportamentale (creșterea sau diminuarea interacțiunii sociale de exemplu); modificări fiziologice (strategii de relaxare, exerciții respiratorii). Alte alternative de terapii asociate 1. Programe speciale pentru intervenție precoce Intervenția precoce la apariția simptomelor prodromale pote fi eficientă în prevenirea recăderii și a respitalizării
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pentru protejarea familei și a comunității. Calitatea tratamentului oferit în aceste unități variază, studiile au sugerat că pacienții cu schizofrenie rezistentă la tratament, care necesită spitalizare de lungă durată, profită mai ales de programele de tratament, care accentuează pe tehnicile comportamentale bine structurate incluzând sistemul jetoanelor, sisteme de punctaj și training-ul abilităților, care pot îmbunătăți funcționarea pacienților (Huberschmidt, 1993; Kestrup et al. 1993; Jakubaschk et al., 1993, Scherbaum, 1992; Gralnick & Caton, 1992). 4. Facilități rezidențiale (alternative de spitalizare) Facilitățile rezidențiale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de alta, această relație triangulară este, în general, mai bogată decât o relație duală. Altfel spus, cele două relații cu intervenanții terapeuți sunt, fiecare în parte, mai elaborate și mai bogate decât dacă ar exista un singur terapeut. - Implantarea terapiilor comportamentale și cognitive pentru pacienții psihotici este în faza de pionierat. Câteva încercări sporadice pentru programele de economii de jetoane a dezvoltării abilităților sociale. Ele par să suscite o serie de rezistențe, cu toate că studiile controlate au subliniat efectul favorabil iar OMS
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Rezultatele “Studiilor Finlandeze pe Copiii Adoptați” sugerează că în egală măsură un mediu înconjurător disturbat și o vulnerabilitate înnăscută pentru maladie sunt necesare pentru a genera schizofrenia 1. Este general admis astăzi faptul că la vârste diferite și la parametri comportamentali diferiți, aspecte variate ale mediului vor crește sau descrește în importanță. Astfel a devenit evident că natura relațiilor dintre mediu și dezvoltarea individuală nu este unidirecțională, ci mai degrabă este bidirecțională sau tranzacțională, nu numai în influiențarea individului de mediul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1983) 1.4. Acțiuni vizând factorii de mediu. Este dificil de apreciat în ce măsură modelul unei vulnerabilități individuale într-o determinare bio-psiho-socială, poate fi susținută atunci când ne referim la modelul schizofreniei. în prezent nu există markeri clari și cerți, biologici sau comportamentali, capabili să indice riscul pentru schizofrenie și care să fie aplicabili indivizilor permițând o analiză clară a modificărilor cursului vieții prin eventuali factori protectori sau dimpotivă agravanți. Predispoziția psihopatologică pentru o vulnerabilitate de tip "endogen" pare a fi din ce
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ale indivizilor, sau ale mediului lor imediat înconjurător, și care par să joace un rol în debutul, evoluția și tratamentul afecțiunii schizofrenice. Cele mai multe cercetări contemporane investighează variabilele psihosociale în contextul modelelor de vulnerabilitate /stres. (Zubin & Spring, 1977), în care markerii comportamentali ai vulnerabilității individuale sunt studiați în contextul stresorilor din mediul înconjurător: familial și extrafamilial. Așa cum afirmă și Ciompi, 1990, nici un factor unic, fie el biologic sau psihosocial nu poate explica variația simptomatologiei și evoluției schizofreniei. Pe de altă parte, procesualitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenie de sex masculin. Marea controversă In acest gen de studii constă în interpretarea datelor si implicarea lor relativ la direcționarea efectelor. În studiile inițiale ale lui Brown, o serie de relaționări au fost găsite între rata pacienților considerați cu "disturbanțe comportamentale" în ultimile trei luni care au precedat spitalizarea sau recăderea. Dar cînd aceste atribute au fost introduse într-o ecuație predictivă cu statusul EE, ele nu au mai adăugat nimic nou. Ar fi de așteptat ca istoricul premorbid al pacienților
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acumularea de stres pe care respectivul o poate tolera,înainte ca simptomatologia să apară. Asemenea factori psihotraumatizanți își exercită efectele destabilizatoare pe un "teren premorbid", vulnerabil (caracterizat printr-o vulnerabilitate particulară, care s-ar situa mai degrabă la nivelul "programelor comportamentale ", sau sistemelor de referință afective și cognitive defectuoase). Vulnerabilitatea se traduce, în special, prin acea dificultate crescută de manipulare adecvată a informațiilor complexe în sens larg, adică a situațiilor de încărcătură afectivă sau cognitivă deosebite, observate la acest tip de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în cazul pacienților cu schizofrenie. In fapt reabilitarea este o realitate în permanentă schimbare, în care legătura între nevoi, resurse și mediu de asistență nu e niciodată definitivă. 1.Antrenarea abilităților sociale.Antrenarea abilităților sociale este definitivă prin utilizarea tehnicilor comportamentale sau activităților de învățare, care dau posibilitatea pacientului de a-și forma abilități instrumentare și de afiliere în domeniile cerute de viața comunitară (Liberman, 1989). Scopul antrenării abilităților sociale este de a ameliora deficitul funcțional al unor pacienți. Antrenarea se
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în ochii românilor de la est de Prut se desfășoară extrem de anevoios. Basarabeanul ar vrea, desigur, să-și însușească standardele de viață din SUA sau din spațiul Uniunii Europene, dar să nu schimbe nimic în mentalitatea lui, în ticurile și habitudinile comportamentale la care ține atât. Cu alte cuvinte, el ar vrea să profite de contactul cu Apusul, adică să-și adauge în exterior - bunuri, servicii, comodități -, nu să sporească pe dinăuntru, modelându-și ființa, adoptând regulile și criteriile lumii democratice. Intelectualii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
când se raportează la partea nocturnă a realității, la spațiul Întunecat al unui psihic profund vulnerabil. E o sensibilitate care pune la Îndoială totul. Distructivă În plan existențial, Sylvia Plath e și de-constructivă În planul culturii. Dacă, obstinat, codul comportamental comun e pentru ea doar o sursă de revoltă, repertoriul cultural obișnuit e departe de a-i satisface spiritul de contradicție. Multe rânduri ale ei sunt fragmente dintr-un posibil Dicționar de simboluri În răspăr: Luna e, după capriciile mele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
esențială a creației. A ascunde de tine și de alții a devenit, Încetul cu Încetul, dacă nu scopul, În orice caz natura inevitabilă a intimității. „Jurnalul numai pentru mine” al lui Tolstoi e un exemplu aproape tautologic al unei serii comportamentale mult mai ample. Diversele titulaturi care, prin exhibare excesivă mai degrabă escamotează cuvântul intim, punându-l Între niște paranteze pline de sensuri și subtexte, vorbesc, la modul psihanalitic, despre raporturile inconștiente ale scriitorului cu textul său și, mai ales, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și explicit solicitată spre rememorare este transferabilă în registrul convingerilor, al atitudinilor, al sentimentelor de apartenență și de auto-situare în cuprinsul unei comunități mai mult sau mai puțin "imaginate". Am încercat deci să ne apropiem de acele mecanisme cognitive și comportamentale care permit cunoașterii raționale, impersonale, abstracte să alimenteze ulterior recunoașterea afectivă și reacții în consecință. În cursul investigației noastre, am observat că atașamentul identitar cere, de regulă, simplificarea informației, diminuarea și ignorarea rezultatelor cercetării istorice, de la care se revendică, totuși
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
act de amenințare a feței interlocutorului (E. Goffman, 1971). În schimb, gluma suspendă relațiile tensive între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1971). În schimb, gluma suspendă relațiile tensive între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea vizînd o normă comportamentală) și glume lingvistice (bazate pe demontarea convențiilor lingvistice). Față de prima categorie, mai ușor traductibilă (și receptabilă), glumele lingvistice sînt strict circumscrise unui anumit univers lingvistic (poanta fiind efectul unor demontări-remontări idiomatice). Glumele lingvistice acționează fie la nivelul de suprafață, manifest
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată la cea literală (infra iv, v, vi). Glumele extralingvistice pun în evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și mie puțin". Profesoara care tocmai trece pe acolo o corectează: "Lasă-mă și pe mine"; această glumă axată pe o perturbare sintactică antrenează de fapt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3. pragmatice II. EXTRALINGVISTICĂ 4. logice (false argumentări) 5. praxiologice(deconstruirea convențiilor comportamentale) 7.4. Sens fundamental. Sens contextual Diferitele tentative de definire a umorului, ironiei, au evidențiat contrastul aparență/realitate (Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens fundamental al structurii și chief
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la mine?" Din cele prezentate pînă acum reiese pregnant faptul că gluma dispune de un inventar de structuri și teme greu de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că gluma dispune de un inventar de structuri și teme greu de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii, gluma poate fi considerată o replică antifascistă, un refugiu al libertății. Deși structurile și mecanismele glumei sînt destul de greu de categorizat, se pot decela totuși regularități conform cărora convențiile lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite atît tentația unei definiții generale valabile în toate contextele, cît și presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
precis valoarea simbolică și diferențială a diverselor tipuri de spații și distanțe. 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări Proxemica reprezintă în viziunea creatorului său antropologul american E.T.Hall "studiul perceperii și utilizării spațiului de către om" (1981:191), domeniu corelabil activităților comportamentale legate de teritorialitatea etologilor. De-a lungul dezvoltării sale, pro-xemica a fost numită și "topologie umană", "oriologie sau studiul frontierelor", "spațiu social ca biocomunicare" sau "microspațiu al întîlnirilor interpersonale", reținîndu-se în final termenul de pro-xemică. Proxemica investighează deci modul în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
multe certitudini: ideologii, sisteme, doctrine, dogme. În formula lui Alexis de Tocqueville trecutul nu mai luminează viitorul; trăim o perioadă de tranziție, mai bogată în aporii și incertitudini decît în evidențe. 10.2. Mass-media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale Model comportamental, spațiu de evaziune, instrument al afilierii (profesionale, etnice, de gen etc.), mass-media confirmă identitatea contribuind la (sau distrugînd) sănătatea mentală a individului și societății. "Activismul consumatorului, unitatea lumii islamice, entuziasmul olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte lipsite de sens (fonemele c, a, s, ă în cuvîntul "casă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]