6,940 matches
-
ce s’ar cuveni lucrătorilor români de aceeași categorie. Din această sumă se va pune la dispoziția comandantului de detașament cota respectivă, pentru hrana și solda evreilor, iar restul va fi vărsat armatei pentru plata soldelor ofițerilor, subofițerilor și oamenilor concentrați, precum și pentru dotarea detașamentelor cu cele necesare (cazan pentru mâncare, veselă, lemne, săpun, mese, scaune, etc.). Toți evreii, fără excepție, vor mânca dela cazan, fiind obligați a-și aduce numai vesela necesară. Cheltuielile de încadrare ale detașamentelor ce lucrează în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi suportate din taxele plătite de bolnavi și titrați. - TIMP DE LUCRU După cum se arată mai sus, adică: - Tot timpul anului, pentru cei din contingentele 1940, 1941, 1942, 1943 și 1944. - Un număr egal de zile cu numărul de zile concentrate făcute de românii de aceeași vârstă pentru toți ceilalți evrei. - SANCȚIUNI a/. Cele prevăzute în legile și regulamentele militare. Să se aplice în special bătaia în fața întregului detașament. Zilele de închisoare să se execute în plus ca zile de muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de rezervă comandant; - 2 ofițeri de rezervă subalterni; - 3 subofițeri de rezervă subalterni; - 1 medic evreu; - 1 fost subofițer de adm-ție evreu (în lipsă, un subofițer combatant de rez. din cei 3 de mai sus) cu aprovizionarea. - 10 grade inferioare concentrate (câte 1 la 50 de evrei). Foștii ofițeri, subofițeri de rezervă evrei sau T.T.R. evrei, vor putea fi folosiți ca ajutoare sau comandanți de subunități în lipsa comandanților români. b) - Ofițerii și subofițerii de rezervă, necesari încadrării au fost repartizați pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vesela, îmbrăcămintea, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articole de toiletă. IV. - Drepturile detașamentelor - Ofițerii și subofițerii români din cadre, vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană), prin organele care au organizat detașamentele de evrei. - Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile în aceleași condițiuni ca ostașii dela Bat. de drumuri. - Evreii vor primi drepturile de hrană, soldă și întreținere (aceleași ca pentru soldați) dela Direcția Generală a Drumurilor, prin serviciile de drumuri respective. - Gestiunea Detașamentelor va fi verificată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Detașamentului. Evreii sunt obligați să-și aducă vesela, îmbrăcămintea, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articolele de toaletă. IV. - Ofițerii și subofițerii români din cadre vor primi drepturile bănești (solda, alocația de hrană) prin C. R. respectiv. Gradele inferioare concentrate, vor primi drepturile în aceleași condițiuni ca ostașii dela Batal. de Drumuri și anume: 35 lei pe zi hrană și întreținere plus solda gradului. În acest scop C.R. va întreba și Batal. de Drumuri asupra exactități acestor cifre. Evreii vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cuvenită acestora, se suportă de Ministerul Apărării Naționale, din fondul ce se va alimenta din taxele de la evreii scutiți. b) Gradele inferioare care încadrează detașamentele de evrei. Au toate drepturile legale (hrană, soldă, întreținere, ajutor de familie) care se cuvin concentraților și care se suportă tot de Ministerul Apărării Naționale din același fond arătat mai sus. Fac excepție convențiile încheiate cu instituțiile care își iau în sarcină achitarea drepturilor gradelor inferioare (exemplu C. F. R.). c) Evreii. Au drepturi de soldă, întreținere și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau bani. Pentru uzajul efectelor, se va plăti evreilor o cotă de 15 lei pe zi, socotită numai pentru zilele de lucru efectiv prestate, pe șantier. Ajutorul de familie se va acorda în condițiunile fixate în Decretele Legi referitoare la concentrați și mobilizați, reducându-se la jumătate, cotele lunare. Toate drepturile cuvenite evreilor, se suportă de către instituția care-i folosește la muncă. Drepturile pentru uzajul efectelor și ajutorul de familie, se vor acorda numai evreilor lipsiți de mijloace și care depun
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cuvenite evreilor, se suportă de către instituția care-i folosește la muncă. Drepturile pentru uzajul efectelor și ajutorul de familie, se vor acorda numai evreilor lipsiți de mijloace și care depun sârguință la lucru. d) Drepturi suplimentare. Ofițerii, subofițerii și trupa concentrată, din cadrele detașamentelor exterioare, când se deplasează izolat, în interes de serviciu, în afara garnizoanei de lucru a șantierului respectiv, au dreptul la indemnizația de misie prevăzută pentru gradele respective, conform Deciziei Ministeriale în vigoare. Numărul zilelor cu drept de misie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii suspecți, internabili; ei vor fi folosiți la munca obligatorie în detașamentele respective, fiind însă supravegheați îndeaproape. VI. - Drepturi. 1. Pentru evreii repartizați la dispoziția comandamentelor, unităților sau forma țiunilor militare (detașamente de lucru cu evrei, detașamente de lucru cu concentrați, lagărele de prizonieri, etc.), precum și pentru evreii repartizați la instituțiile civile (Stat, județ și comună): a) Evreii cu titluri universitare (medici, ingineri, arhitecți sau alte specialități, posedând titluri academice sau similare) sunt obligați să presteze, anual, 90 de zile muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
480 de evrei, 300 în satul Străjescu și 180 în satul Ciușlea. Cantonarea evreilor s’a făcut de către Comandanții detașamentelor respective pe la casele locuitorilor și în mai multe cazuri prin casele femeilor văduve sau ale căror bărbați sunt mobilizați sau concentrați. Ținem să relevăm faptul, că organele comunale nu au fost întrebate sau consultate atunci când se făcea cantonarea evreilor (cazul petrecut în com. Vulturul) în comunele Sureaua și Ciușlea, cantonarea s’a făcut în contra voinței organelor comunale neținându-se seamă de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de lucru și durata necesară, verificându-se periodic activitatea echipelor de meseriași, la fața locului; - pe cât posibil, unitățile și formațiunile militare, care vor utiliza un număr mai mare de 10 meseriași evrei, vor lăsa la vatră un număr egal de concentrați români (în special plugari). 2. Corpurile de armată (teritoriale), vor putea aproba ca evreii conductori auto, repartizați la instituțiile civile și militare, să poată conduce autovehicule numai în raza orașelor de reședință a cercurilor teritoriale respective. Aceste aprobări se vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va depăși 30 minute și va fi în afara orariului stabilit mai sus. 2. - Evreii care prestează munca în detașamente exterioare și care sunt lipsiți de mijloace, vor primi o indemnitate în bani/ajutor de concentrare/egală cu ½ din ajutorul cuvenit concentraților români. Această indemnitate se va achita după apariția D.L. întocmit în acest sens. 3. - Drepturile de hrană, soldă și întreținere cuvenite evreilor aflați la munca obligatorie în detașamente locale sau exterioare, se achită în aceleași condițiuni ca pentru trupă. Prezentul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a materialelor de care au nevoe. 2) Asistența medicală: a) evreii bolnavi aflați la muncă în detașamente exterioare încadrate militar, vor fi tratați pe loc, scutirile medicale putând fi acordate în mod excepțional, de către medicii detașamentelor respective (evrei sau creștini concentrați); b) evreii din detașamentele exterioare fără încadrare militară, în caz de boală vor fi tratați ca și evreii din detașamentele locale: - la infirmeriile corpurilor de trupă unde sunt repar tizați, sau la infirmeriile Cercurilor Teritoriale (acei repartizați la instituțiile civile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
s’a prevăzut că evreii cari prestează munca obligatorie în cadrul armatei au următoarele drepturi bănești: a) Hrană, soldă și întreținere, ca și trupa; b) Ajutor uzaj de efecte = 15 lei pe zi; c) Ajutor de familie = ½ din cota prevăzută pentru concentrați (numai evreilor săraci). 2) Ulterior, întrucât nu s’a dat nicio D.M. în acest sens, prin anexa - 2 - Nr. 98.500 din 28 Septemvrie 1942, s-a prevăzut că nu se vor mai achita până la noui dispozițiuni, drepturile dela punctele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
s’a prevăzut că evreii cari prestează munca obligatorie în cadrul Armatei au următoarele drepturi bănești: a) Hrana, solda și întreținerea ca și trupa. b) Ajutor uzaj de efecte - 15 lei pe zi. c) Ajutor de familie - ½ din cota prevăzută pentru concentrați (numai evreilor săraci). 2) Ulterior, întrucât nu s’a dat nici o D.M. în acest sens, prin anexa 2 Nr. 98500 din 28.IX.1942 s’a prevăzut că nu se vor mai achita până la noui dispozițiuni drepturile de la punctele b
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la No. 2140/1944, avem onoare a vă aduce la cunoștiință următoarele: Un număr de 11 studenți, menționați în alăturatul tabel nominal, cari nu și-au putut termina studiile la facultățile unde au frecventat până în preajma războiului, se află actualmente concentrați - ca salahori - la diferite detașamente exterioare. Acești 11 tineri, sunt singurii studenți cu studiile neterminate din motive independente de voința lor, cari se află în exterior dela 15 mai 1942. Deși sunt absolvenți a mai multor ani de studii universitare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
deși sunt în detașamente locale sunt chemați în alte localități pentru judecare; 3) - Corpurile de Armată (Teritoriale), cercurile teritoriale și detașamentele de evrei vor restitui imediat citațiile sau mandatele (astfel cum se procedează și cu elementul etnic românesc mobilizat sau concentrat) instanțelor respective, cu mențiunea că evreul nu se poate prezenta. Rugăm dispuneți de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, semnătură indescifrabilă Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu Comunicat: Corp. 1-7 Terit. st/z 28.4 *Adnotare: B
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MAJOR SECȚIA II-a Nr. 21.807 Din 29 Iunie 1944 ARMATA I-a către CORPUL 4 TERITORIAL Cu onoare vă facem cunoscut că, în ultima vreme, cu ocazia raziilor făcute de către organele polițienești s’au găsit foarte mulți evrei concentrați circulând pe străzile orașelor, în timpul programului, fără acte militare asupra lor. Unii dintre ei nu au livrete militare și poartă asupra lor o simplă dovadă că sunt concentrați, dovadă ce nu conține nici un fel de mutație și care poate fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de ajutor, pentru familiile trupei de origină etnică-Evrei, în aceleași condițiuni ca și familiilor trupei de origină etnică-Română, a aprobat modificarea Art. 16. din Instr. No. 12500/1943, după cum urmează: „Restricțiunile prevăzute în legătură cu ajutorul de familie acordat până în prezent trupei concentrată de origină etnică-Evrei, se anulează; aceștia urmând a se bucura, pe timpul concentrărei sau serviciului în termen sub arme, de aceleași drepturi și în aceleași condițiuni ca și restul trupei de origină etnică-Română.” Această diferențiere de tratament nu-și mai avea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și timbrul specific. Dacă, din culegerile anterioare (Murmurul străzii, 1955, Soarele și liniștea, 1958,Voci puternice, 1962), cu un anume tribut plătit convențiilor epocii, sunt puține lucruri de reținut (imaginea unui pastelist suav, predispoziția către rostirea sceptic-surdinizată, cultivarea notației simple, concentrate, ușor reflexive), în Revers citadin, apoi în Omul modern (1967), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), poemele au, tot mai elocvent, „expresia esențializată, marcată de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție din versurile de
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
emulsii uleioase cu uleiuri vegetale și untură de pește. Unguent din extract eterat. Se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20-30 g propolis la 100 ml eter) se evaporă eterul la jumătate și apoi cei 25 ml de extract concentrat se amestecă cu 100 g vaselină, adăugând treptat și vaselina și propolisul în mojar. Amestecând bine, într-un singur sens se obține un unguent omogen de culoare gălbuie-închisă, cu miros de propolis și eter. Extractul eterat se va manipula cu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
primitiv” nu înseamnă numaidecât nedezvoltat sau naiv. Clasicii nutreau aspirația declarată de a descoperi în individ universalul; D. are în vedere un uomo particolare, inflexibil, instinctual, concret, de unde insistența într-un anumit „detectivism”. Prozele sale, vizând stări de spirit dense, concentrate, sunt mai puțin nuvele cât povestiri, texte apropiate basmului, având analogii cu folclorul și pretându-se la analogii cu Ion Creangă. Pledează în acest sens și farmecul regional, amestecul inextricabil de adevăr și irealitate. Caracterele sunt puternic marcate; orice individ
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
îi apare maculată și metafora ei este „zăpada ca un câine mort / călcată de mașini pe stradă” (Epitaf). Poemele din Visul și veghea (1972) ilustrează și o sensibilă primenire formală. Locul vechilor compuneri narative și declamative e luat de piese concentrate și elaborate (rondele, de exemplu), corectând, uneori bacovian, fostele elanuri juvenile. D. își ia dreptul de a-și revizui conștiința moral-poetică și de a prefera alinierii nonsubordonarea: „Să sfărâmăm, / din când în când, / formulele de-a gata, blestematul / lanț al
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
utilizând detalii neobișnuite, autorul își exprimă însă și disponibilitatea spre fantastic și irațional, ca alternativă la alunecarea în patetism. Conținutul epic aduce elemente de suprarealitate, prin introducerea unor personaje secundare din alte epoci. Antractele reprezintă elemente de meditație, hibride și concentrate, cărora diversitatea le conferă valoare de informații insolite. SCRIERI: Omul dublu, București, 1980; Povestiri, Timișoara, 1987; Într-o singură dimineață, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, Proză scurtă, O, 1981, 1; Voicu Bugariu, A privi cu răbdare lumea, LCF
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
temelor, cercetarea și evaluarea internă (a poeziei în cadrul operei) cu raportarea la ceilalți mari poeți români interbelici, urmărește să identifice constantele tematice ale întregului liricii lui Voiculescu (uneori relevate încă în primele ei manifestări) și evoluția expresiei către forme progresiv concentrate, esențializate. Pledoaria lui G. continuă în studiile introductive la edițiile Poezii (I-II, 1983) și Poezii alese (1996), îndeosebi aceasta din urmă recuperând o parte notabilă din lirica religioasă scrisă de V. Voiculescu după 1944. St. O. Iosif. Doinirea ca
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]