8,042 matches
-
indexicalitate/ nivelul meta-metaformei sau simbolicitate/ nivelul metasimbolului. Explicăm fluxul de la obiect prin semn către producția de semne prin analiza spațiilor mentale pe care obiectul "țeapă", de exemplu, ar trebui să le activeze pentru spațiul cultural românesc: Rețeaua dinamică a domeniilor conceptuale care sunt activate cuprinde trei spații mentale, iar la intersecția acestora se conturează un spațiu implicit: * spațiul senzorial. Printr-o asociere bazată pe inferența sau primitate, se ajunge la iconicitate sau nivelul metaformei. Trăsături precum "metal" și "ascuțit" activează simțul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
discursiv al lui Courtine (1981), oferind, de fapt, o modalitate mai detaliată de analiză a secvențelor discursive de referință (sdr) printr-o anumită "cronologie" necesară a unor scheme. Având în vedere efectele intenționate ale unui mesaj/ unei promisiuni (electorale), conținutul conceptual este compus, după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
între obiectele, persoanele și acțiunile specifice sistemului. De asemenea, o valoare este judecată (Jackendoff 2007: 279) în funcție de două dimensiuni: * valentă, termen provenit din chimie și care ilustrează numărul de legături chimice formate de atomii unui anumit element. Desemnează diverse asocieri conceptuale (bun vs rău) ale unor diferiți subiecți pentru anumite obiecte. În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându-se la o potențializare a obiectului care va permite subiecților să privească lumea ca valoare. * magnitudinea sau mărimea, care indică gradul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și consumul se află într-o relație de interdependenta. Dar în același timp, imaginile semnificante transmit anumite valori printr-un limbaj cultural care conduce către o anumita reprezentare/ identitate construită sau către ceea ce Daniel Bougnoux (2006: 9) numește "un cameleon conceptual". Această modelare se bazează pe relația dinamică între ego/ sine altul celălalt (Baudrillard, Guillaume [1994] 2002), între care se observă o relație continuă și permanentă de inter/ transrelaționare, guvernată de tensivitate (Moscovici, apud Markova [2003] 2004: 216-217), pe care am
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se bazează de asemenea pe o dublă absența: pe de o parte, absența mirosului, în favoarea unui semn, iar, pe de altă parte, o totală absența a parfumului în favoarea unei valori. Tot acest joc "de-a v-ați ascunselea" este construit conceptual pe un calcul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), unde un rol important îl joacă indicii elogiului respectivei mărci de parfum. Orice decodare a imaginii unei reclame ar trebui să înceapă cu problema iconicității, si anume a depistării sistemului semiotic
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a românilor despre riscurile gripei; * românii căutau o sursă credibilă de informare și studiau ambalajele produselor foarte atent. Modelul bilateral simetric s-a dovedit a fi cea mai bună strategie de comunicare deoarece, după cum menționează Murphy (1991), este un cadru conceptual util al "unui joc motivațional compus". Pe de o parte, publicurile vor fi informate și li se va oferi siguranță produsului când vor achiziționa de la Agricolă Internațional, pe de altă parte, compania va fi percepută drept un cetățean responsabil care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat implicit în sintagma "Să nu uităm că disputele electorale trec ..." Modul de adresare "Dragi compatrioți" ne-a determinat să includem ambele ipostaze ale lui VOI. (2) Conceptual, "un pact" presupune următoarele roluri tematice: * Agenții, care sunt capabili de acțiuni deliberate. După cum am văzut, SAC1 include nivelul macro al societății ("viitorul dumneavoastră, al familiei dumneavoastră, al nostru, al tuturor"). * Pacienți abstracți sunt cei care se transformă în urmă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
acțional are o aspectualizare incoativa, dar în același timp o aspectualizare continuativa pe plan internațional ("există un consens deplin între opțiunea mea politică și opțiunile tuturor partidelor în ceea ce privește intrarea României în NATO și UE") și pe plan național, prin structura conceptuală a cuvântului "reazem", asociat Bisericii, Școlii și Armatei, care implică o trecere de la trecut către viitor. • schemă analitică finală. Observăm același eveniment cauzativ evolutiv, dar de această data combinat cu un eveniment static implicit ("Biserică, Școala și Armata, ca reazem
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință Procesul discursiv pe care își construiește Ion Iliescu discursul pornește de la următoarea schemă evenimențiala, unde principalul eveniment este posibilitatea existenței unui pact: Conceptual, orice pact se bazează pe un transfer între ființe umane. În cazul de față, avem, pe de o parte, H1 = Ion Iliescu și H2 = macro, nivelul societății românești (cetățenii votanți). Alte elemente esențiale ale pactului care se transferă asupra acestei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
SAC4); umbră (SAC 4.a.) * element perceptual: Corneliu Coposu (SAC 4.a.) • schemă de predicație este centrată pe un proces cognitiv (μ: a-și aminti, a vedea, a se ruga). • schemă rezultativa este axată pe evenimente din trecut, dar care conceptual au o aspectualizare continuativa. • schemă analitică finală este un eveniment static. 3. PLANUL 2 = CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință Dacă luăm ca punct de plecare în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ale izotopiei unui act tranzacțional în care vânzătorul încearcă să păcălească un cumpărător credul. În acest context, există de asemenea un al doilea vânzător care deține adevărul și care, prin acțiunea să rațională, încearcă să diminueze calitățile competitorului. Această izotopie conceptuală este realizată prin două procedee discursive: o expresie idiomatica și o metaforă vizuală. ÎI.4.c.1. Expresii idiomatice "a fi dus cu zăhărelul", "a da țeapă" Contrazicând principiul gramatical al compoziției, prin care întregul este format din suma părților
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
independența, L, astfel încât A-L-B "se potrivesc". L da sens relației dintre A și B" (trad.n.). Semnificația (B) a unui idiom (A) se bazează pe o imagine convențională (legătură motivaționala L). Adăugând imaginilor convenționale, care se află în sistemul nostru conceptual, o anume cunoștință (enciclopedica) și metaforele conceptuale, Lakoff (1987: 451) integrează aceste trei tipuri de legături obligatorii în etimologiile populare, deoarece etimologia unui cuvânt nu înseamnă o plasare istorică în timp și spațiu, ci, mai degrabă, o schemă psihologică a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
da sens relației dintre A și B" (trad.n.). Semnificația (B) a unui idiom (A) se bazează pe o imagine convențională (legătură motivaționala L). Adăugând imaginilor convenționale, care se află în sistemul nostru conceptual, o anume cunoștință (enciclopedica) și metaforele conceptuale, Lakoff (1987: 451) integrează aceste trei tipuri de legături obligatorii în etimologiile populare, deoarece etimologia unui cuvânt nu înseamnă o plasare istorică în timp și spațiu, ci, mai degrabă, o schemă psihologică a respectivei comunități. Având drept cadru teoretic aceste
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
colocviala, cu același semnificat, si anume: a înșela sau a fi înșelat, dar cognitiv implică sintagma "prin mijloace perfide". c) planul obiect-imagine. Faptul că pentru conceptul (B) Alianță D.A. folosește două idiomuri diferite ne determină să vorbim despre o sinonimie conceptuală, deși se observă o antinomie cognitivă dacă analizăm structura conceptuală a obiectelor, structura care, prin valorile funcționale ale obiectelor, ne ajută să delimitam tipul de legături motivaționale (L1-2): Trăsături semantice Valori funcționale Zahărel [+ dulce] Aliment pentru a îndulci (acadea) Țeapă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fi înșelat, dar cognitiv implică sintagma "prin mijloace perfide". c) planul obiect-imagine. Faptul că pentru conceptul (B) Alianță D.A. folosește două idiomuri diferite ne determină să vorbim despre o sinonimie conceptuală, deși se observă o antinomie cognitivă dacă analizăm structura conceptuală a obiectelor, structura care, prin valorile funcționale ale obiectelor, ne ajută să delimitam tipul de legături motivaționale (L1-2): Trăsături semantice Valori funcționale Zahărel [+ dulce] Aliment pentru a îndulci (acadea) Țeapă [+ dureros] Instrument de supliciu Cele două expresii idiomatice presupun două
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ÎI.4.c.2. Metafore vizuale "acadeaua electorală" Devalorizarea contracandidatului PSD se realizează pe anumite mărci axiologice (Angenot 1982: 162) implicite, asociate obiectului acadea. După cum am menționat, enunțul verbal Vrei să fii dus cu zăhărelul? și imaginea acadelei creează structura conceptuală a unui act tranzacțional între un vânzător dibace și un cumpărător credul. Acest act "comercial" va fi întrerupt de un alt vânzător, care deține adevărul despre primul. Prezența unei tepe în locul unui bețișor creează o metaforă în praesentia conjunct axată
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
alegerea justificată pentru a crea izotopia unei acadele (gradul conceput). Metaforă vizuală a acadelei ascunde o sinecdoca: ambalajul este, de fapt, parte pentru întreg (acadea). Dacă ne referim la condiția de sinceritate asociată de J.R. Searle (1969) verbului a promite, conceptual, putem crea o nouă metaforă: AMBALAJ (concept-sursă) = PROMISIUNE ELECTORALĂ (concept-țintă). În secolul XX, asistăm la o "goana" după modelarea unei imagini a politicianului cât mai convingătoare, interesantă sau/ și seducătoare. Același rol îl joacă ambalajul unei acadele: cu cât este
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a calculului topic. Axate mai degrabă pe cunoașterea enciclopedica a acestui condiment, imaginile activează calculul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), fiind un indice al valorificării produsului/ politicianului-candidat. Pentru identificarea beneficiarului acestui elogiu iconic trebuie să analizăm de asemenea metaforă conceptuală construită pe domeniul-sursă /ardei iute/. Ardei iute metaforă conceptuală Contextul sociopolitic românesc este cealaltă parte a calculului topic, care ar trebui să fie luată în considerație: în campania electorală din 2004, forma alungita a ardeiului roșu a fost comparată cu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a acestui condiment, imaginile activează calculul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), fiind un indice al valorificării produsului/ politicianului-candidat. Pentru identificarea beneficiarului acestui elogiu iconic trebuie să analizăm de asemenea metaforă conceptuală construită pe domeniul-sursă /ardei iute/. Ardei iute metaforă conceptuală Contextul sociopolitic românesc este cealaltă parte a calculului topic, care ar trebui să fie luată în considerație: în campania electorală din 2004, forma alungita a ardeiului roșu a fost comparată cu celebra șuvița a lui Traian Băsescu. Astfel, elementele concepute
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Băsescu: școli moderne, străzi sigure, o funcționare adecvată a semafoarelor, locuri de petrecere a timpului liber; * elementul perceput /ardeiul roșu/ stă pentru șuvița de păr, sinecdoca pentru politicianul-candidat. Atât ardeiul roșu, cât și Traian Băsescu devin domenii ale unei metafore conceptuale, construită pe corespondențe ontologice (ardeiul iute și șuvița au aceeași unitate minimala, si anume formă alungita) și corespondențe epistemice (ardeiul roșu este cunoscut pentru gustul sau iute, în timp ce Traian Băsescu este perceput drept un candidat foarte activ). Semnificatul progres asociat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
meta-metaformei). Când am menționat nivelul macrosemiotic al semnificantului /ardeiul roșu/, am ajuns la următoarea interpretare despre izotopia bucătăriei românești, unde borșul și ardeiul iute sunt ingrediente esențiale: cadrul informal al ritualului mesei și lipsa unei stratificări sociale. Aceste două implicații conceptuale se transferă și către Traian Băsescu. Fost căpitan de marină, cunoscut pentru carismă să nerafinata, Traian Băsescu este gata oricând să se adapteze oricărui context social: să-și atace contracandidații folosind un limbaj informal, să danseze cu dansatoare din buric
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
normativ axat pe modalizarea "a vrea-a avea", care presupune o posibilă conjuncție cu un obiect. Această modalizare implicită din semnificația lexemului câștig ne conduce către nivelul tensiv foric care dezvăluie o precondiție, si anume valente fiduciare, care înseamnă asocieri conceptuale ale unor subiecți diferiți pentru anumite obiecte. În contexte sociale distincte, "câștigul" poate lua forma unor diferite lexeme "bani, mâncare sau poziție socială" -, care devin "umbre de valoare" (Greimas și Fontanille [1991] 1997: 21). Suntem de părere că banii sunt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
modurilor de existență din semiotica pasiunilor. Faptul că subiecții metaforici (insectele) au cucerit aproape tot teritoriul românesc înseamnă că sunt într-o relație de conjuncție (S ∩ O) cu respectivul obiect vizual de valoare (brânză, sângele, lâna, frunză) și cu obiectul conceptual de valoare (banii). Astfel putem concluziona că șoarecii, moliile, țânțarii și viermii (elementele percepute) sunt "subiecte realizate" (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 46). Realizarea ca mod de existență poate fi dedusa din următoarele aspecte: * obiectele sunt reprezentate vizual sub aspectul deteriorat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
valoare) drept "valoarea socială atotcuprinzătoare a unei persoane" și reprezintă compoziția valorii personale normative (PN-valoare), valorii de superioritate (S-valoare) și cea de dominantă. În diferite practici discursive, aceste valori au două dimensiuni: * o valentă 54, care desemnează diverse asocieri conceptuale (bun versus rău) ale unor diferiți subiecți pentru anumite obiecte. În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându-se la o potențializare a obiectului care va permite subiecților să privească lumea ca valoare. * o magnitudine sau mărime, care indică
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în Teodorescu, Bogdan (coord.), Marketing politic și electoral, pp. 213-228, București, Editura SNSPA Fairclough, Norman (1989), Language and Power, London, Longman Fairclough, Norman (2003), Textual Analysis for Social Research, New York, Routledge Fauconnier, Gilles; Turner, Mark (2002), The Way We Think. Conceptual Blending and the Mind's Hidden Complexities, Basic Books, Perseus Books Group Fârte, Gheorghe-Ilie (2002), "Jocurile de limbaj și înțelegerea progresivă a expresiilor", în Mircea Fonta and Gheorghe Stefanov (editori), Ludwig Wittgenstein în filosofia secolului XX, pp. 42-48, Iași, POLIROM
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]