3,305 matches
-
locuitor trebuie a fi proprietar de patru fălci de pământ, căci acest pământ e al lui Dumnezeu, și precum glasul poporului este glasul lui Dumnezeu, asemenea pământul lui Dumnezeu este pământul poporului”. Asemeni lui Farfuridi, Clevetici vrea „respectul convențiunii cu condițiunea de a fi schimbată în totul”. Postelnicul Tache Lunătescu, personajul lui Alecsandri din Iașii în carnaval, obsedat de ideea complotului împotriva stăpânirii este o prefigurare a Conului Leonida, după cum comisarul Săbiuță prefigurează pe servilul Pristanda. Se pot observa asemănări și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de a mai rezista? Numai inițiativa părăsirii o avusesem eu. Dar asta era atât de puțin. Îmi plăcuse să mă consider un cuceritor ale cărui cetăți au capitulat de bunăvoie ori au făcut totul să se predea? Hai-da-de! În asemenea condițiuni preferam înfrîngerea. Și pentru un bărbat o înfrîngere ca asta nu-i decât un succes mai puțin. Iată de ce Mihaela începuse prin dârzenia ei să mă intereseze. Pe ea o voi cuceri prin luptă și nu voi depune armele înainte de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Uite, sânt gravidă, iar tu ești tatăl copilului pe care-l port în pântece, prefer însă dezonoarea decât să mă mărit cu tine." Impasul în care mă aflam era până una-alta fără ieșire și a rezolva ceva în aceste condițiuni părea iluzoriu. De aceea i-am spus: ― Te rog nu-mi răspunde acum! (Ge caraghioslîc: o rugam să-mi răspundă și, când îmi răspundea, îi ceream să amâne răspunsul.) Acum ești prea pornită împotriva mea. Îți dau răgaz să te
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
timp Alexa începu să arate îngrijorare: ― E nemaipomenit ce se întîmplă; Mihaela opune o rezistență inexplicabilă. Nu vrea să audă in ruptul capului de măritiș. Nu o singură dată mi-a spus: mai bine moartea decât o căsnicie în asemenea condițiuni. E de ajuns să deschid vorba ca ea să pălească, s-o apuce un tremur nervos. Ascultam îngrozit, mi se părea că-i vorba de altcineva, nu de Mihaela. Și totuși... ― S-ar mărita cu primul venit, spunea Alexa, oricine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și-a scuturat penele, făcea pași destul de îngândurat fudulindu-se cu penajul lui destul de alb, după care s-a adresat celor de față: -Stimată audiență, doresc din partea domniilor voastre disciplină, liniște și o reală înțelegere pentru ca procesul să decurgă în bune condițiuni iar noi, arătând cu aripa către jurați, un grup destul de mare de rațe, să judecăm corect. Fiindcă s-a scurs timpul pentru pregătirea procesului să începem prin a audia pe cei doi citați. -Onorată instanță, domnilor jurați, mă numesc Pripone
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
făcută pentru urechile unor clase cari se identificase cu arta. Era o identitate secretă între urechea lor și muzica numită de ei clasică. Nu așa comunarzii. ["ETICA LUI HERBART... "] 2257 Etica de Herbart. Herbart reduce principiile lui de etică la condițiunile de plăcut sau neplăcut al simțurilor. Însă e cunoscut că acest plăcut ori neplăcut e o afectare a simțurilor noastre atât de relative, de preocupate, de vizionare. Dovadă e că pentru ochiul nepreocupat al științei nu esistă nici plăcut, nici
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
la această hazardoasă și relativă simțire. Una din două: sau omul are răul ce-l comite în caracterul apropriat prin educațiune - și atunci nu-i de vină el, ci cei ce l-au crescut; sau răutatea îi e dată în condițiunile fiziologice și fiziognomice ale esistenței sale - și atunci nu-i de vină el, ci-i natura care l-a făcut să se conceapă astfel în pântecele mamei. Ce e mare place pe lângă ce e mic, se zice. Dar ce e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Germania. Asta-i avantajul descentralizării, a reducerii statului la naturalele sale părți constitutive și la dezvoltarea cât se poate de mare a acestora. Centralizarea pare, dă aparința puterei, e un fel de mizerie splendidă; ea îmbogățește un punt și răpește condițiunile de dezvoltare a celorlalte. Oamenii aceștia se cred mari pentru că cugetă în proporțiuni mari. Cugetarea proporțiunilor mari e scurtă, e scurtă însă în orice stat centralistic. Statele centrale romanice produc cele mai multe naturi catilinare. Asemenea naturi sfârșesc sau cu indiferentism dacă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mimetic, fără tradiție reală și fără acoperire în calitate: „Putem plăsmui biblioteci și antologii naționale, fără să imităm, cu îndîrjire, modelul străin. Ne putem lipsi de roman, căci peste graniți el este o apucătură scriitoricească seculară. Ivirea lui, în bune condițiuni de calitate, ne-ar fi bucurat, firește. Dar lipsa lui nu era neapărat pricină de melancolie”. Infirmată de evoluția istorică, poziția lui Vinea seamănă, în destule privințe, celei a altor adepți interbelici ai „morții romanului”: N. Davidescu, Andrei Braniște, Ovid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autentice, este o dată în plus reafirmată: „Singular debut, într-o literatură osîndită la pastișul formelor străine și în care, în cazul mai rar, debutantul mult mai bătrîn completează lăturalnic pe Sadoveanu (...) Ion Călugăru reia firul tocmai de la Creangă, și în condițiuni cari exclud învinuirea de manierism și imitație”. La rîndul său, B. Fundoianu (care scrisese în Rampa din 17 decembrie 1921 despre acest volum) vedea în literatura română o literatură a „etrernului pastiș”, în care singurul scriitor autentic autohton prin creația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noi tendințele de artă nu se stabilesc de creșterea organică a unui simțămînt artistic” și constată „tragicul soartei celor ce nu pot cunoaște o evoluție lentă”, autorul - un Marcel Iancu al Integral-ului - invocă exemplul lui Brâncuși, constatînd că „în condițiunile de circulație ale tuturor valorilor în creștere” din noua eră a comunicării la distanță, „Fără datoria unei evoluțiuni curente, fără nevoia specificului românesc, țara românească a oferit Europei, pentru metropola lumei, pe cea mai specifică apariție plastică născută între hotarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Új Föld din Budapesta. Materialul bogat și interesant se datorează colaboratorilor Bortnigk, Vajda, L. Leben (Olanda), Molnár-Farcas, Földes, Reményi Claire Goll, Faulstich, Aladár, Hevesy, Molnár etc.” /” Ultimul număr din ÚJ Föld, revista grupării moderne din Budapesta, a apărut în excelente condițiuni. Pe lîngă cunoscuții și talentații colaboratori, remarcăm o corespondență asupra mișcării moderne americane și un articol semnat de cunoscutul critic Ion Darius, despre arta nouă românească”. Ultima consemnare notabilă despre avangarda maghiară se referă la revista de artă modernă Dokumentum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întîmplat să viseze pământul. Lumea moartă nu, cunoștea dor, nu cunoștea bucurie - el păscut în doruri - el crescut în cânturi a gândit ideea pămînt: Plin de doruri, plin de cântece - văi de lacrimi și ca să poată fi n-a pus condițiunile vieței în alte lumi ci a legat-o de fundul cel negru a[l] pământului de care a legat gândirea geniului și cerșitura săracului - a pus pe muma vântului să toarcă viața prin viață, firul gândului și să stropiască celor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din Paris următoarele știri din izvoare „oficiale“ rusești: „Guvernul rusesc e gata a da Angliei și Austriei orice garanție care ar asigura interesele lor; dar e hotărât a încheia pace cu Turcia abia atunci, când ea va fi împlinit următoarele condițiuni: 1. Turcia dă provințiilor slave și creștine o autonomie deplină și legală. 2. Bulgaria devine stat autonom sub suzeranitatea Porții. 3. România primește Dobrogea întreagă și Varna, devenind stat independent. Acest plan, lucrat de generalul Ignatiev și de D. de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
către sfârșitul iernii anului 1943. Soarta războiului luase o Întorsătură definitivă iar trupele agresoare se retrăgeau În dezordine de pe teritoriul U.R.S.S. Misiunea caporalului Bobocică și a comandantului său, sergentul-major Țiplea, originar din Dolj, era aducerea În țară În bune condițiuni a următoarelor obiecte considerate material de război: una căruță fără animale de tracțiune și una cuptor de făcut mâine instalat pe căruță. Pentru Îndeplinirea acestei misiuni cei doi au primit hrană rece pe o săptămână și au fost plantați Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spumegândă speranță. / Nopți cu lună peste hematiile visului. Postmoderniștii dorm / Buciumul tace cu jale! Un asemenea poem poate fi un argument în favoarea postmodernismului, pentru că, pe lângă o construcție impecabilă, în planul conținutului este, de asemenea, ireproșabil, demonstrând, în termeni maiorescieni, adecvarea condițiunii materiale la cea ideală. Parafrazând, prin urmare, niște cuvinte celebre, se poate spune - pentru cei care îl contestă - că, iată, se nasc și în postmodernism Poezii! În poezia lui Daniel Corbu, bagajul important de lecturi pe care l-a adunat
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dramă existențială, câteva constatări ale personajului convențional circumscriind o filosofie dezabuzată. Manuela trebuie raportată biografic la Hortensia Papadat-Bengescu, deoarece idei din corespondența scriitoarei cu Garabet Ibrăileanu sunt identice cu reflecțiile tristei figuri din Femeia în fața oglinzii. “Deoarece minciuna e absoluta condițiune a păcii sociale, poți minți oamenii pe care îi vezi din când în când, dar a te ascunde mereu în viața permanentă, a-ți trimite cuvintele de pe buze înapoi, e o sforțare penibilă.” “Trecutul cel mai trist găsește încă, în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pentru zilele viitoare. Această faptă nedreaptă și păgubitoare pentru viitorul neamului își avea resortul în miopia sa politică și nebunia de a se considera un trimis al Cerului, credea că prin dispariția sa, se pierde neamul românesc. A murit în condițiuni rușinoase pentru istoria noastră, vândut de proprii lui colaboratori și de regele pe care el l-a servit, distant, fără să aibă convingerea unei judecăți drepte și dincolo de mormânt, pentru uciderea tineretului legionar, suflete neprihănite. A stat doi ani în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
f orma succintă a celor 3 volume, le pune la îndemână expunerea aproape întreagă a problemelor de drept civil. El va fi o bună călăuză atât pentru omul de știință cât și pentru practician. În genere, lucrarea se prezintă în condițiuni foarte bune și înseamnă o remarcabilă contribuțiune pentru progresul dreptului nostru. Ea va servi pentru răspândirea învățământului juridic și va face — sper — să nu se mai alerge cu atâta grabă la cărțile străine. Ea, ca și alte lucrări premiate de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prevala de Academia Română în fie care an câte 50.000 lei pentru acoperirea taxelor ei statu tare , iar din suma de 200.000 lei ce rămâne, se va înființa un premiu anual, indivizibil, care se va acorda în timpul și în condițiunile indicate mai jos. I. În cel dintâi an, premiul de 200.000 lei (două sute mii lei) se va acorda celui mai de seamă roman, de preferință cu subiect din viața românească, din acele scrise și publicate în ultimii ani ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fără grabă, prezentându-le astfel Academiei Române în forma lor cea mai desăvârșită. După trecerea primei perioade de șase ani, ac este premii se vor repeta mereu, în aceleași serii de câte șase ani, alternându-se neschimbat în ordinea, modul și condițiunile arătate mai sus. Toate aceste premii anuale de câte 200.000 le i (d ouă sute mii lei) fiecare, se vor acorda în mod hotărât și riguros, indivizibile, cu singurele două excepțiuni de la No. 2 și 4, adică: la premiile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
conc ura prin depunerea operelor lor, în număr de, la sediul Academie i. Academia Română, ca cea mai înaltă instituțiune culturală, este presupusă de a cunoaște și a fi în curent cu întreaga mișcare intelectuală din țară. Însăși premierea în asemenea condițiuni își are o mai mare și mai superioară expresiune a valorilor apreciate, ele nefiind condiționate de prezentarea la concurs. Unii autori, fie din modestie, fie din jenă, fie dintr-un explicabil amor propriu, nu voiesc să concureze. Și uneori nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
caracter excepțional, de câte 200.000 lei fiecare, se vor acorda în timpul și în modul următor: 1. În 1931, premiul de 200.000 lei se va acorda celei mai reușite traduceri în limba franceză a poeziilor lui Mihail Eminescu, în condițiunile specificate mai sus . 2. În 1932, premiul de 200.000 lei se va acordă celei mai reușite traduceri în limba engleză a poeziilor lui Mihail Eminescu. 3. În fine, în 1933, premiul de 200.000 lei se va acorda celei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în același scop, un nou concurs pentru traducerea în limba franceză, engleză și germană a operei poetice complete a lui Mihail Eminescu. Dacă nici după trecerea acestui nou interval de trei ani, nu se va prezenta nici o traducere reușită, în condițiunile arătate mai sus, atunci sumele respective ale traducerilor nepremiate se vor vărsa fondului de premii sau burse a celor mai buni elevi ai liceului «Codreanu» din Bâr lad, cumpărându se efecte de Stat pentru mărirea acestui fond . În general, chestiunea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu ocazia desfășurării campionatelor naționale și a competițiilor sportive cu caracter internațional; ... f) la aeroporturi, gări, porturi și pe străzi, cu ocazia vizitelor întreprinse în Republică Socialistă România de șefi de state și guverne, precum și de alte personalități oficiale, în condițiuni de reciprocitate, cu aprobarea Consiliului de Miniștri; ... g) pe case de locuit și pe străzi, în zilele prevăzute la pct. 2 lit. c.; ... h) cu prilejul demonstrațiilor oamenilor muncii și al altor manifestări publice; ... i) în alte cazuri, ce se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141895_a_143224]