5,110 matches
-
Delaware, este reprezentată de agenți legali în alte țări și orașe. Acești agenți acționează în numele acelei ficțiuni legale pe care o numim corporație, întocmesc acte cu caracter obligatoriu, semnează contracte care creează urmări juridice și acționează în limitele cartei respectivei corporații ca și cum ei înșiși ar fi corporația. În mod similar, ambasadorul Statelor Unite la Londra îndeplinește în numele guvernului său funcțiile legale pe care Constituția, legile americane și ordinele guvernului îi permit să le îndeplinească. El poate fi autorizat să semneze un tratat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în alte țări și orașe. Acești agenți acționează în numele acelei ficțiuni legale pe care o numim corporație, întocmesc acte cu caracter obligatoriu, semnează contracte care creează urmări juridice și acționează în limitele cartei respectivei corporații ca și cum ei înșiși ar fi corporația. În mod similar, ambasadorul Statelor Unite la Londra îndeplinește în numele guvernului său funcțiile legale pe care Constituția, legile americane și ordinele guvernului îi permit să le îndeplinească. El poate fi autorizat să semneze un tratat ori să transmită și să primească
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să obțină niveluri extraordinare de motivare, admirație, dedicare, respect, încredere, angajament, loialitate și performanță la angajați?; cum este posibil ca acești lideri să‑și conducă organizațiile sau departamentele spre realizări uimitoare cum ar fi fondarea și dezvoltarea unor firme sau corporații de mare succes? Diferitele modalități explicative formulate până la un anumit moment dat s‑au dovedit a fi insuficiente. Unele dintre ele arătau, de exemplu, că potrivirea stilului de conducere la particularitățile situației ar fi cheia succesului. Nu cumva liderii ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două dintre ele: managementul multiplicator, managementul intuitiv. 5.4.2. Managementul multiplicatortc "4.2. Managementul multiplicator" Această formă de management vine dinspre practică spre teorie, creatorul ei, Andrew S. Grove, fiind un bine cunoscut fondator și președinte al unei mari corporații americane - INTEL - de înaltă tehnologie și cu rezultate remarcabile. Iată cum îl prezintă pe Grove autorul Jean‑Luc Lagardère, el însuși președinte și director general al unei mari societăți franceze: # Andy Grove are dreptul de a scrie despre managementul întreprinderii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de cheltuieli publice reduse și de nevoia de a crea organizații capabile de reacție se pare că atât organizațiile din sectorul public, cât și cele din sectorul privat ar putea profita serios în urma extinderii participării angajaților la procesele decizionale ale corporației (Cole, 2004, p. 373). # Cele trei clasificări ale formelor participării prezentate mai sus nu se suprapun, dar nici nu se exclud reciproc. Dimpotrivă, ele ar putea fi considerate complementare, deci ca prelungindu-se și îmbogățindu-se una pe alta. Trecerea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
coronaniene premature. Concluzia a fost confirmată de cercetările ulterioare, care au arătat că la persoanele cu PCTA riscul pentru bolile coronariene este dublu față de cei cu PCTB. O cercetare longitudinală începută în 1960 pe 3.000 de angajați din 11 corporații diferite a scos la lumină faptul că după 2 ani și jumătate, 70 de subiecți aveau boli cardiace, iar 77% dintre aceștia aparțineau PCTA; după 4 ani și jumătate numărul celor cu boli coronariene a crescut la 133, iar după
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
84 86 acțiune rapidă le-a permis reporterilor să ia obțină informații fără întârzieri frustrante. Politică transparentă Încă din primele ore, conducerea companiei a inițiat fără ezitare o politică de informare transparentă - în armonie cu vechiul set de principii al corporației, care declara compania în primul rând responsabilă față de “cei care folosesc produsele și serviciile noastre”. Documentul mai afirma: “Într-o societate a afacerilor [business], fiecare act de afacere are consecințe sociale și poate trezi interesul public. De fiecare dată când
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
verzi”, „albe”, „maronii”, „adâncite”, „ferate”, „de slujbă” etc. Povestiri captivante Înțesate cu anecdote, cu glume și cu amintiri alcătuiesc un tablou „pitoresc” al Franței, bogat În culori și În arome, cu „datinile și obiceiurile” sale, cu ordinele religioase, confreriile și corporațiile sale, cu rânduiala sărbătorilor, cu crimele și legile locului, cu facultățile sale, cu toate curiozitățile „de păcălit lumea”, cu agricultura și alimentația sa, cu arta vieții În societate și cu ospitalitatea locuitorilor din cetățile sale. Elogiile orașelor au alcătuit un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trei etape se suprapun În momentul Revoluției. Regăsim așadar diversitatea tradițiilor de care am vorbit anterior. În plus, această construcție neglijează asperitățile realului socio-istoric, „imaginea cetățeanului fiind de la bun Început confruntată cu varii identități concurente (religie, etnie, cultură, limbă, teritoriu, corporație), care i-au contestat mereu locul de valoare supremă postulat de teoriile clasice ale democrației” (ibidem, p. 31). Critica principală pe care o putem aduce viziunii lui Marshall se referă la idealizarea apartenenței cetățenești. Viața concretă ne arată că există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un loc principal și În lucrările lui Otto von Gierke, Henry Maine și Numa Denis Fustel de Coulanges. Ferdinand Tönnies este Însă cel care, În 1887, stabilește celebra distincție Între Gemeinschaft și Gesellschaft: pe de o parte, familia și vecinii, corporațiile și confreriile, Biserica și ordinele spirituale; pe de altă parte, piața sau marile Întreprinderi, publice sau private, bazate nu pe prietenie sau pe vreun acord spontan și implicit al unor conștiințe individuale care Împărtășesc același sistem de reguli, credințe și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
religioase. De asemenea, nu consideră că este de dorit să ne bazăm prea mult nici pe stat, acesta fiind o structură prea rece șiprea depărtată de viața cotidiană pentru a putea crea o nouă legătură Între individ și societate. Doar „corporația”, grup social bazat pe profesie, corp intermediar Între stat și individ, poate oferi o grupare intermediară compatibilă cu caracteristicile diviziunii moderne a muncii. Modul În care este concepută problematica integrării și aexcluderii acordă prioritate chestiunilor morale În raport cu cele politice. Înainte de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
favorizează formarea unui sentiment de apartenență comună În rândurile nobilimii protestante și, respectiv, catolice. O a doua etapă este parcursă la Începutul secolului al XVIII-lea: avântul „capitalismului comercial” permite fixarea sentimentului de apartenență comună la instituții mai clar delimitate (corporații, bresle etc.): statele Încep să fie concepute ca niște cadre utile pentru reglementarea schimburilor. Această evoluție implică doar clasele cele mai prospere (Mann, 1993, pp. 216-218). „Națiunile transclasiste” nu se formează decât În cursul celei de-a treia etape, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar schimba dacă, chiar astăzi, ar reveni Mesia? Odată cu Renașterea și creșterea încrederii în facultățile naturale ale omului, se conturează și proiectul unui paradis terestru, mai ales în lucrarea De Monarchia a lui Dante Alighieri. Omenirea este, după Dante, o corporație (universitas, civitas). Ea poate fi condusă de un monarh, care, întrucât posedă totul, nu are nevoie de nimic. Monarhia este singura formă de guvernare care permite atât unitatea, cât și diversitatea. Mai mult decât oricine, Dante a subliniat autonomia istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
militar-birocratice și economice ale Iranului; erau parte a înaltei burghezii industrială, proprietarilor, agricolă, comercială, birocratică ș.a.m.d. Într-adevăr, 60% dintre întreprinderile industriale erau deținute de către 52 de familii, toate fiind direct legate de Curtea Imperială, Statele Unite, și alte corporații și guverne internaționale. Deși elita politică iraniană este cunoscută ca fiind formată din aproximativ 1.000 de familii, numărul real al acestora este mai mic de 300. Acest cerc restrâns al elitelor este cel mai puternic în sistemul politic iranian
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
clasă politică" cetățenii și-au pierdut încrederea. Contestă acest deficit de încredere legitimitatea regimului actual? Problema încrederii-neîncrederii este mai întâi de toate o chestiune politică, dar care are repercursiuni asupra societății civile, pentru că multe instituții non politice (Biserici, sindicate, marile corporații, armata, poliția) sunt privite cu neîncredere de către o parte semnificativă a cetățenilor. Neîncrederea atinge, de asemenea, multe alte profesii de la avocați la agenți imobiliari. În ciuda diversității țărilor, instituțiilor și variabilelor, mă voi abține de la un exercițiu statistic sofisticat, pentru că datele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sale. Acesta simte că statul îi datorează ceva și că reprezentanții sunt responsabili pentru împlinirea acestui drept. Majoritatea timpului deputaților sau senatorilor este acaparată de rolul de împuterniciți sau de "suprabirocrați" ai regiunilor lor. Aceștia trebuie să trateze cerințele sindicatelor, corporațiilor și indivizilor. Ar dori să mulțumească pe toată lumea, mergând dintr-un loc în altul și luând aminte la așteptările oamenilor. Deputatul acordă o atenție sporită apărării intereselor personale care i-au fost încredințate și de care depinde realegerea sa. Este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Articolul UNIC România accepta Acordul (Statutul) privind Corporația Financiară Internațională, adoptat la 11 aprilie 1955, așa cum a fost amendat prin rezoluțiile Consiliului guvernatorilor din 21 septembrie 1961 și 1 septembrie 1965 și accepta Rezoluția Consiliului guvernatorilor Corporației Financiare Internaționale nr. 165 din 4 septembrie 1990, care stabilește condițiile
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 pentru acceptarea de către România a Acordului (Statutului) privind Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107528_a_108857]
-
Articolul UNIC România accepta Acordul (Statutul) privind Corporația Financiară Internațională, adoptat la 11 aprilie 1955, așa cum a fost amendat prin rezoluțiile Consiliului guvernatorilor din 21 septembrie 1961 și 1 septembrie 1965 și accepta Rezoluția Consiliului guvernatorilor Corporației Financiare Internaționale nr. 165 din 4 septembrie 1990, care stabilește condițiile și termenii pentru admiterea României ca membru al Corporației Financiare Internaționale. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 ianuarie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 pentru acceptarea de către România a Acordului (Statutului) privind Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107528_a_108857]
-
a fost amendat prin rezoluțiile Consiliului guvernatorilor din 21 septembrie 1961 și 1 septembrie 1965 și accepta Rezoluția Consiliului guvernatorilor Corporației Financiare Internaționale nr. 165 din 4 septembrie 1990, care stabilește condițiile și termenii pentru admiterea României ca membru al Corporației Financiare Internaționale. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 ianuarie 1991. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 11 martie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 pentru acceptarea de către România a Acordului (Statutului) privind Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107528_a_108857]
-
Deputaților în ședința din 11 martie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru acceptarea de către România a Acordului (Statului) privind Corporația Financiară Internațională (C.F.I.) și dispunem publicarea să în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ACORD 11/04/1955
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 pentru acceptarea de către România a Acordului (Statutului) privind Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107528_a_108857]
-
Cine se ascunde până la urmă în spatele acestei "realități", cât de incorect politic este Eminescu în viziunea autorului? Răspunsurile sunt extrem de tranșante și nu lasă loc unor terțe interpretări. Cât timp ne vom raporta la "directivele europene" ori vom îmbrățișa firescul corporațiilor transfrontaliere, Eminescu rămâne în tabăra adversă e creatorul prin excelență ce pune preț pe adevărul din lume și nu pe cuantificarea acestuia, un naționalist care a așezat pe locurile cele mai înalte în propria-i ierarhie "chestiuni" referitoare la neam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
descoperite toate trupele germane din sud-estul Europei, aceasta fiind considerată cea mai gravă defecțiune militară din istorie. Prin Legea nr. 830 din 21 noiembrie 1940, Grupul Etnic German a fost recunoscut ca reprezentant legitim al minorității și definit drept „o corporație de drept public pusă sub protecție germană”. Practic, acesta a fost singurul partid politic recunoscut oficial pe toată perioada guvernării antonesciene, însă activitatea membrilor a fost, în unele cazuri, în defavoarea statului român. Profitând de succesele armatei germane și îndoctrinați de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se acceptă majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru la Corporația Financiară Internațională, cu 1.157 acțiuni în valoare de 1.157.000 dolari S.U.A., conform Proiectului de rezoluție "Creșterea generală de capital 1991" al Consiliului Directorilor din C.F.I. Articolul 2 Suma în valută aferentă majorării capitalului va fi acoperită din
LEGE Nr. 11 din 24 februarie 1992 privind acceptarea de către România a majorării capitalului sau autorizat la Corporatia Financiară Internationala - C.F.I. - conform Proiectului de rezoluţie "Creşterea generală de capital 1991" al Consiliului Directorilor din C.F.I.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108184_a_109513]
-
Articolul 1 Ministerul Finanțelor este autorizat să exercite toate drepturile și obligațiile care revin României în calitate de membru al Corporației Financiare Internaționale. Articolul 2 Bancă Națională a României este autorizată să depună la Federal Rezerve Bank of New York, în contul Corporației Financiare Internaționale, suma de 1.504.000 dolari S.U.A., reprezentind cota subscripției României la capitalul corporației. Se autoriza Ministerul
HOTĂRÎRE nr. 1021 din 10 septembrie 1990 privind condiţiile de plată a cotei subscrise de România la capitalul Corporatiei Financiare Internaţionale şi numirea guvernatorului şi supleantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107297_a_108626]
-
Articolul 1 Ministerul Finanțelor este autorizat să exercite toate drepturile și obligațiile care revin României în calitate de membru al Corporației Financiare Internaționale. Articolul 2 Bancă Națională a României este autorizată să depună la Federal Rezerve Bank of New York, în contul Corporației Financiare Internaționale, suma de 1.504.000 dolari S.U.A., reprezentind cota subscripției României la capitalul corporației. Se autoriza Ministerul Finanțelor să acopere echivalentul în lei al sumei în valută prevăzută la alineatul precedent al prezenței hotărîri din fondul de rezervă
HOTĂRÎRE nr. 1021 din 10 septembrie 1990 privind condiţiile de plată a cotei subscrise de România la capitalul Corporatiei Financiare Internaţionale şi numirea guvernatorului şi supleantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107297_a_108626]