4,293 matches
-
francmasoneriei, curent care lupta împotriva adevărului. Masoneria fiind secta urii față de tot ce e bine, în ordinea morală; a urii împotriva lui Hristos în ordinea răscumpărării, a urii împotriva lui Dumnezeu în ordinea Creatorului, a urii împotriva omului în ordinea creaturii etc. Scopul era distrugerea religiei creștine și în special a catolicismului. Cu tupeul unui fanfaron, Satana îi spunea lui Dumnezeu: - Dacă mi-ai da mie, numai puțin mai multă libertate decât o am, ai vedea cam ce ar mai rămâne
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
descoperirea dăruită prin Iisus Hristos. Nici religiile și concepțiile din afară de sfera creștină nici teoriile științei moderne n-au putut clădi vreo explicație integrală despre originea și rostul lumii, universal acceptabilă ca viziunea creștină, care așază cosmosul în raport de creatură față de Dumnezeu și ni-l înfățișează ca o desfășurare de forme concrete ale gândirii divine, ce umplu cu măreția lor timpul și spațiul. Delimitată între cauzalitate și finalitate, lumea spânzură de cugetarea lui Dumnezeu, care o cuprinde precum un artist
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe Creatorul divin îl mâhnește făptura care, abătută de la destinația ei, provoacă turburare și nefericire în armonia universului creat. După revelația creștină, păcatul sau răul din lume nu e un principiu subzistent în Creator, ci un accident apărut în limitele creaturii din propria ei libertate de voință. Operă a lui Dumnezeu, omul îi poartă chipul în libertatea spiritului, dar mișcarea acestei libertăți, pentru a se menține în armonia cosmică, e condițională moral de imitația sau de asemănarea cu libertatea divină de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Principiul acesta apare în întruparea Fiului lui Dumnezeu. Iisus Hristos, zice un mare cugetător creștin, Dionisie Areopagitul, a adus în lumea devastată de păcat un mod nou de lucrare: modul teandric, adică modul divinomenesc. Prin întrupare, Dumnezeu se face și creatură pentru a ridica pe om și odată cu el cosmosul la destinația divină din planul veșnic al creației. Act de nemărginită dragoste e întruparea, dar în același timp e și satisfacția mâhnirii lui Dumnezeu prin asocierea omului la opera de rezidire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
divină, dar omul e asemănarea posibilă a lui Dumnezeu. Nu atârnă de om să poarte chipul lui Dumnezeu sau nu, fiindcă acest chip e un dat în făptura lui, în structura lui spirituală, prin care se deosebește de toate celelalte creaturi. Dar atârnă de el să se asemene sau nu cu Dumnezeu, și această posibilitate stă în libertatea voinței lui, care are în față modelul de perfecțiune morală Iisus Hristos. Astfel conceptul de chip sau imagine a lui Dumnezeu are o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o primă distincție în conceptul de natură, deosebind o natură necreată, care e natura lui Dumnezeu, și o natură creată, care e natura lumii. În acest al doilea înțeles, termenul de natură e identic cu acela de făptură sau de creatură. Și atunci, prin natură, în sens obișnuit, se înțelege totalitatea făpturilor lui Dumnezeu, adică mineralul, planta, animalul, omul și îngerul, cu alte cuvinte: universul celor văzute și al celor nevăzute. Să observăm că în această ierarhie a naturii create, ierarhie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Civilisation. în cartea sa Idei pentru filosofia istoriei omenirii, Herder înțelege prin cultură cam același lucru ca Guizot prin civilizație. Există, după Herder, o singură omenire alcătuită din popoare, cu destinația unică a perfecțiunii. Singur omul e perfectibil dintre toate creaturile pământului și el se poate sui, cu voia lui Dumnezeu, până la desăvârșirea divină. Cultura nu e altceva decât suma cuceririlor omenești, care sunt tot atâtea trepte suitoare către perfecțiune. Primul act de superioritate a omului asupra naturii e domesticirea animalelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și localizând-o în diferite lucruri, personificate și simbolizate apoi de puterea fanteziei, cu nimb divin. La temelia tuturor formelor de politeism stă un substrat de panteism, pe care apostolul Pavel îl numește cu expresia: „au confundat pe Creator cu creatura”. Istoria tuturor acestor forme de religie este totdeodată istoria culturilor corespunzătoare, care și în politeism continuă să aibă un caracter sacral. Când zicem idololatrie, exprimăm prin acest cuvânt simbioza naturală a religiei cu cultura. E interesant să amintim că Paul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sine; ea devine un mijloc omenesc, adecvat finalității religioase. Atât prin originea ei, cât și prin finalitatea ei, religia creștină transcende cultura, care, prin natura ei, rămâne limitată în condițiile de timp și de spațiu. Cultura e o creație a creaturii. Și divinizarea ei ar însemna degradarea religiei la o creație a creaturii, când ea e în realitate puterea dumnezeiască spre mântuirea creaturii. Cultul ortodox ne înfățișează fuziunea istorică cea mai tipică, cea mai clasică, dintre religie și cultură. Lămurindu-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei, cât și prin finalitatea ei, religia creștină transcende cultura, care, prin natura ei, rămâne limitată în condițiile de timp și de spațiu. Cultura e o creație a creaturii. Și divinizarea ei ar însemna degradarea religiei la o creație a creaturii, când ea e în realitate puterea dumnezeiască spre mântuirea creaturii. Cultul ortodox ne înfățișează fuziunea istorică cea mai tipică, cea mai clasică, dintre religie și cultură. Lămurindu-i înțelesul, pricepem care e treapta pe care stă cultura și ce funcție
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care, prin natura ei, rămâne limitată în condițiile de timp și de spațiu. Cultura e o creație a creaturii. Și divinizarea ei ar însemna degradarea religiei la o creație a creaturii, când ea e în realitate puterea dumnezeiască spre mântuirea creaturii. Cultul ortodox ne înfățișează fuziunea istorică cea mai tipică, cea mai clasică, dintre religie și cultură. Lămurindu-i înțelesul, pricepem care e treapta pe care stă cultura și ce funcție îndeplinește ea în lucrarea de spiritualizare și desăvârșire a omului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de pictură bizantină, din cele pe care ni le-a lăsat moștenire Sfântul Munte, înțelegem incomparabil mai limpede decât dintr-un tratat de dogmatică modern ideea că Biserica noastră e un așezământ cosmic spiritual, care organizează în subordinea Mântuitorului întreaga creatură, de la îngeri până la plante și minerale, pentru ca „toată suflarea să laude pe Domnul”. După aceste Canoane sau Etonin de pictură bizantină, iată, pe lângă Vechiul și Noul Testament, cine mai trebuiesc zugrăviți pe zidurile altarelor noastre: Homer. Pitagora, Socrate, Apolloniu, Solon. Tucidide
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
largă și mai adâncă și e de natură teologică propriu-zisă. Este explicația afinităților cu doctrina creștina a clementelor superioare din civilizațiile păgâne prin ideea revelației naturale. Revelația naturală e descoperirea ideii de Creator din contemplarea și studiul naturii sau ai creaturii. Pentru noi, care considerăm această idee la lumina supranaturală a credinței creștine, lucrul pare limpede și ușor. Pentru lumea păgână însă el e atât de dificil încât numai câteva genii s-au putut ridica până la articularea șovăitoare a ideii de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
le-a conceput filosoful grec le respinge însuși Aristotel, discipolul său, care vede în ele o inutilă dedublare imaginară a lucrurilor concrete. Ca atare, lumea Ideilor platonice contrazice doctrina creștină, care nu poate admite o pluralitate de cauze transcendente ale creaturilor. Cauza unică a tuturor lucrurilor din cosmos e Dumnezeu. Și cum Dumnezeu e atotștiutor, ideea fiecărui lucru din lume se află în atotștiința divină. Considerată sub acest raport, doctrina Ideilor platonice apare ca o preînchipuire articulată aproximativ a ideii de atotștiința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în chip vizibil pictura. În pictură apare plastic concepția dominantă a epocii. Oricâtă deosebire ar fi între pictura bizantină și cea occidentală corespunzătoare și una și cealaltă se colorează de lumina revelației supranaturale. Obiectul acestei picturi e omul, îngerul, și creatura toată văzută în cerul spiritual. Umanitatea biblică și hagiografică, prinsă în vastele configurații ale compoziției, urcă de pe pământ spre cer, absorbită în marea taină a lumii de dincolo de lume. Pictura bisericească e istorie convertită și transfigurată în veșnicie. Omul ocupă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lume văzută în cauza ei transcendentă, care e frumusețea divină. Procesul de autonomizare a picturii moderne e o degradare treptată din această înălțime. Acest proces îl putem identifica în trei faze succesive, care sunt: naturalismul, impresionismul și cubismul. Naturalismul pictează creatura nu ca un efect în timp și spațiu, ci ca o realitate imediată, închisă în sine, suficientă sieși. Nu mai e omul văzut în cerul spiritual, ci omul văzut în natura materială, captiv în formele de timp și spațiu. Nici o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la această scădere de nivel și zbatere într-un gol imens și fără sens. Cauza crizei în cultura modernă trebuie căutată în adânc, în pierderea centrului de gravitate spiritual, cum zice Berdiaev; transpus de dincolo de lume în lume, adică în creatură, el devine fluctuant și nestatornic ca o boabă de argint viu, care fuge pe suprafața lucrurilor fără săși găsească locul. Din moment ce e înzestrat cu spirit înrudit cu Dumnezeu, omul nu-și ajunge sieși și natura materială nu-i ajunge. A
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a adus „sabia” în această lume. Prezența lui enervează și înverșunează spiritul demonic. Afirmația lui îndârjește negația și stârnește caricatura. În tendința de caricatură a culturii moderne trebuie să citim incapacitatea funciară a spiritului demonic în fața puterii lui Iisus Hristos. Creatura nu poate distruge pe Dumnezeu și revolta ei neputincioasă se manifestă în tendința de a-i caricaturiza opera. Dintre toate multiplele încercări ale științei anticreștine de a nega adevărul fundamental al Bibliei privitor la originea lumii și a vieții, cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Și „din sufletele sfinte face prieteni ai lui Dumnezeu și prooroci”. (Același, VII, 27).în acest aspect de putere transformatoare, care face pe oameni asemenea lui Dumnezeu, Sophia ne apare ca acțiune a Duhului Sfânt, de sfințire și desăvârșire a creaturii. Făptura, participând la înțelepciunea divină, se preamărește în slava lui Dumnezeu, se îndumnezeiește. Toată această lume, readusă în ordinea spirituală, primordială, renăscută în Duh prin cea de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și mai neclarificate probleme de teologie. Ea muncește inteligența filosofică a unor scriitori ruși ca Pavel Florenski și îndeosebi ca Sergiu Bulgakov. Dacă ținem s-o simplificăm, ea se poate reduce la problema raportului în veșnicie dintre Sfânta Treime și creatura îndumnezeită, a cărei culminație filosofia rusă o vede în Fecioara Măria. încercarea de a lămuri metafizic acest raport al Fecioarei îndumnezeite, socotită ca „mama omenirii” față de Sfânta Treime, e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sfânta Treime, e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă, silind pe părintele Bulgakov la atenuarea punctului său de vedere. Ideea sofianică, așa cum am schițat-o aici cu elementele ei biblice, privește raportul Sfintei Treimi față de creatură sau revărsarea puterii dumnezeiești în făptură, lucru în care cărțile sfinte, printr-un acord unanim, văd însăși frumusețea cosmică și o socotesc ca reflex al frumuseții transcendente, necreate. Tot astfel gândește sfântul Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, (mai ales
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din frumusețea lucrurilor văzute, cunoaștem Sublimul mai presus de orice frumusețe”(Hexaimeron,Omilia, I,11 ). Am putea să rezumăm această idee cu următoarele cuvinte ale lui Pavel Florenski: „Din punct de vedere al ipostazei Tatălui, Sophia e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putea să rezumăm această idee cu următoarele cuvinte ale lui Pavel Florenski: „Din punct de vedere al ipostazei Tatălui, Sophia e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sophia e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că ele nu ne-ar interesa câtuși de puțin dacă ar fi vorba numai de poziții contrare între esteticienii vechi și esteticienii noi. Ele ne interesează însă întrucât, direct sau indirect, ating atitudinea teologică față de natură. Natura înseamnă pentru noi creatura lui Dumnezeu și a-i nega frumusețea tocmai în numele esteticii e una din aberațiile cele mai bizare ale mentalității moderne. Ținem să spunem că nu suntem întru totul de acord cu punctele de vedere ale esteticii tradiționale, care își găsea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]